METODOLOGIE

1. Obiectivele lucrarii

Reusita scolara reprezinta concordanta dintre capacitatile, reusitele, interesele, atitudinile scolare ale elevilor si nivelul cerintelor scolii, programelor si finalitatilor propuse de acestea. La polul opus, esecul scolar este definit ca fiind discrepanta dintre exigentele scolare, posibilitatile si rezultatele elevilor. Implicatiile esecului scolar sunt multiple, atat pe termen scurt si mediu, dar mai ales pe termen lung. Necesitatea diminuarii fenomenului de esec scolar se impune din cel putin patru puncte de vedere: economic, social, individual si pedagogic.

Un diagnostic corect al esecului scolar nu poate fi stabilit decat printr-o colaborare stransa intre psihologul scolar, invatator si familie. Acesti factori educationali efectueaza, mai intai, studierea cazurilor particulare de elevi ramasi in urma la invatatura si fazele in care se gasesc, apoi analizeaza cauzele. Asadar, proiectarea, realizarea si evaluarea procesului de instruire si educatie trebuie sa aiba in vedere factorii succesului scolar, dar si pe cei care conduc spre insucces scolar, pentru a putea sti ce parghii trebuiesc actionate pentru a urmari indeplinirea obiectivelor educationale.

1.1. Obiectiv general

Lucrarea de fata si-a propus prin tema abordata sa stabileasca cateva modalitati de prevenire si combatere a insuccesului scolar.

1.2.Obiectiv specific

Prin tratarea aspectelor privind relationarea in familie atat intre parinti, cat si intre parinti si copil si parinti si scoala, lucrarea de fata isi propune sa identifice factorii ce rezulta din cele trei tipuri de relatii studiate si sa evidentieze efectul acestor factori ca si al unor factori de personalitate a elevilor, asupra succesului scolar al elevilor prin prisma rezultatelor acestora in activitatea lor scolara.

2. Ipotezele lucrarii

Hs₁: Exista o relatie semnificativa intre anxietatea elevului si insuccesul scolar al acestuia.

Hs₂: Rezultatele scolare ale elevului sunt influentate de factori de relationare a acestuia cu mediul sau (scolar si familial).

Hs₃: Exista diferente intre elevi in ceea ce priveste performantele scolare, in functie de starea materiala a familiei de provenienta.

3. Instrumentele cercetarii

Pentru cercetarea de fata am folosit trei instrumente: scala de anxietate a lui Cattell "C", cu 40 de itemi si doua instrumente constructie proprie, un chestionar adresat parintilor care evalueaza relationarea in familia de provenienta a elevilor participanti la studiu si un chestionar adresat cadrelor didactice, menit sa evidentieze aspecte ale relationarii profesorului cu elevul si rezultatele activitatii didactice a elevului.

3.1. Scala de anxietate "C" a lui Cattell

Printre instrumentele elaborate de R. B. Cattell, se numara si chestionarul de anxietate "C".(anexa 1).

Nevrozismul - Se prezinta ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizica si psihica fara vreun motiv obiectiv, rigiditate.

Anxietetea - Se caracterizeaza printr-o stare permanenta de tensiune psihica, iritabilitate, lipsa de incredere in propria persoana, incapacitate sau rezerve in asumarea unui risc, tremur si alte reactii neuro-vegetative, diverse semne psihosomatice.

S-a observat, in general, ca exista o tendinta la nevrotici (care au o nota ridicata la nevrozism) de a avea o nota crescuta si la anxietate, insa acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o nota foarte ridicata la anxietate intr-o situatie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare sa se confunde anxietatea cu nevroza.

Anxietatea este deci "o emotie penibila de asteptare", "o teama fara obiect" care se produce in asteptarea unui eveniment, este o traire subiectiva care poate fi supusa controlului voluntar prin dezvoltarea constiintei de sine.

Definirea scarilor chestionarului

Eul social ideal (Q3) Arata gradul de motivatie in integrarea comportamentului individual in jurul unui sentiment de sine acceptat constient si a standardelor sociale aprobate. Absenta unei asemenea integrari a comportamentului in jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietatii. Factorul Q3 arata gradul in care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale si cu obisnuintele sociale acceptate.

Forta Eului, Emotivitatea (C) Este capacitatea de a controla imediat si de a exprima tensiunile intr-un mod adaptat si realist, deoarece o tensiune anxioasa puternica poate cauza o anumita regresiune si poate impiedica o crestere normala a fortei Eului.

Insecuritate, Tendinta paranoica (L) Reprezinta cota cu care participa lipsa de securitate sociala la cresterea anxietatii.

Insecuritate in directia culpabilitatii (O) Culpabilitatea anxioasa depresiva reprezinta o anxietate combinata cu auto-acuzare cauzata de presiunile Supraeului care genereaza sentimentul de anxietate si depresie.

Tensiunea ergica (Q4) In acest caz, anxietatea apare prin presiunea pe care o exercita pulsiunile trezite si nevoile nesatisfacute de orice fel. Excitarea apetitului sexual, nevoia de consideratie, teama de o situatie sunt pulsiuni legate de aceasta componenta. Nivelul acestei componente se manifesta in inclinarea catre emotivitate, tensiune, iritabilitate si nervozitate.

Chestionarul poate fi administrat individual sau colectiv si va fi anuntat subiectilor ca fiind o foaie de autoanaliza.

Dupa corectarea inventarului, sunt posibile trei note finale:

singura nota totala de anxietate - suma punctelor pentru toti cei 40 de itemi. Este practic suma notelor A si B.

distinctie intre nota A (anxietate voalata, acoperita), care este suma punctelor obtinute in coloana 1, itemurile 1-20 si nota B (anxietate manifesta, simptomatica), suma punctelor obtinute in coloana 2, itemurile 21-40.

distinctie intre toate cele 5 note, corespunzatoare structurilor care intervin in anxietate. Este suma punctelor obtinute pentru fiecare din cei 5 factori, din ambele coloane (A si B).

Este util a se dispune separat itemurile cu "simptoame manifeste", in primul rand ca indice al anxietatii reale, iar in al doilea rand pentru a indica in ce masura este subiectul constient de problema sa si in sfarsit, de tentativa sa de a exagera simptoamele. Corectarea primelor 20 de intrebari ne da nota A (anxietate voalata), iar corectarea celorlalte 20 de intrebari ne da nota B (anxietate manifesta).

nota standard de la 4 la 6 indica un grad normal de anxietate.

nota cuprinsa intre 0 si 3, indica o persoana linistita, flegmatica, tenace, glaciala, distinsa.

In cazul in care nota standard este peste 8, se vor extrage si notele componente (Q3, C, L, O, Q4), obtinute din notele brute totale ale acestor factori, din coloanele A si B. Aceste note se transforma apoi in note standard utilizand tabelul 4. Limitele normalitatii se afla situate intre notele standard 4 si 5. Cota maxima va indica factorul implicat cel mai profund in cresterea anxietatii  subiectului.

Se pot adauga comentarii calitative si clinice rezultand din observarea subiectului in momentul aplicarii probei, sau date rezultate din anamneza, in scopul crearii unei imagini cat mai clare a problemei sale.

3.2. Chestionarul pentru parinti

Este un instrument (anexa 2) ce cuprinde un numar de 18 itemi, impartiti pe 6 dimensiuni:

1. Relationarea cu copilul: itemii 1, 3, 8

2. Cunoasterea anturajului copilului: itemii 13, 14, 15, 16

3. Relationarea intre soti: itemii 10, 11, 12

4. Relationarea cu cadrele didactice: itemii 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9

5. Forma familiei: itemul 18

6. Sustinerea materiala a elevului de catre familie: itemul 17

Itemii numarul 1 pana la 16 inclusiv, au cate cinci variante de raspuns:

"1. Intotdeauna          2. Adesea 3.Cateodata 4. Foarte rar 5.Niciodata",

Itemii se scoreaza cu un numar de puncte egal cu numarul din fata variantei de raspuns bifate.

Itemii 17 si 18 au cate doua variante de raspuns, care se scoreaza de asemeni conform cifrei pe care o are in fata fiecare varianta de raspuns.

Instrumentul afost validat prin metoda expertilor si va fi prezentat in anexa.

Scorul fiecarei dimensiuni se obtine prin insumarea scorurilor itemilor ce o compun, iar scorul total al aspectului tratat de acest chestionar si anume "relationare in familie" se obtine prin insumarea scorurilor obtinute pe fiecare dimensiune.

3.3. Chestionarul pentru cadrele didactice

Este un instrument constructie proprie, conceput pentru a evidentia aspecte cum ar fi: relationarea profesorului cu elevul si aprecierea activitatii scolare si extrascolare a elevului (succesul scolar).(anexa 3).

Aceste doua aspecte constituie de fapt si cele doua dimensiuni ale chestionarului, asa cum se poate vedea in cele ce urmeaza:

Aprecierea activitatii scolare si extrascolare a elevului: itemii 1, 2, 3,

Scorare Pe item: conform notatiei din fata fiecarui raspuns

Pe dimensiune: prin insumarea scorurilor pe itemi

Relationarea cu elevii: itemii 4, 5, 6

Scorare: Pe item: conform notatiei din fata fiecarui raspuns

Pe dimensiune: prin insumarea scorurilor pe item
Scorurile pe item corespund cifrelor din fata fiecarui item. Instrumentul a fost validat prin metoda expertilor si va fi prezentat in anexa

4. Participantii la studiu

Lotul de participanti cuprinde un numar de 60 de persoane, 19 baieti si 41 de fete si a fost ales prin randomizare simpla din totalul elevilor claselor a saptea si a opta, dintr-o scoala generala din Constanta, astfel incat lotul obtinut sa fie reprezentativ pentru specificul colectivelor respective.

Lotul de participanti la studiu prezinta urmatoarele caracteristici demografice:

Fig. 1. Diagrama de structura a esantionului dupa variabila-eticheta "sex"

In functie de variabila-eticheta "sex" observam distributia inegala a subiectilor, 31,7% baieti si 68,3% fete(vezi Fig. 1 )

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

Tabelul 1.   Indicatorii tendintei centrale ai esantionului pentru variabila "varsta"

Referitor la variabila "varsta", observam distributia de varsta este o distributie cu media de 13 ani, mediana de 14 ani si abaterea standard de 0,59 de ani, avand o amplitudine a distributiei de 2 ani, intre 13 si 15 ani.

Intervalul de varsta este de minimum de 13 de ani si maximum de 15 de ani, cu o amplitudine de 2, varsta cu frecventa cea mai mare inregistrata este de 14 ani, dupa cum arata si valoare modului.

Distributia este unimodala (modul 14 ani), simetrica (Skewness=0,04; Eroarea standard Skewness=0,30) si mezocurtica (Kurtosis=-0,17; Eroarea standard Kurtosis=0,60), putand fi considerata o distributie normala.

Fig. 2. Diagrama de structura a esantionului dupa variabila-eticheta "tip familie"

Abordand aspectul referitor la tipul familiei de provenienta, putem observa ca elevii ce fac obiectul studiului nostru provin in procent de 8,3% din familii monoparntale, iar restul de 91,7% din familii biparentale.

Procedura de lucru

Alegerea participantilor la studiu s-a facut prin randomizare simpla, din colectivele a cate doua clase de a saptea si a opta dintr-o scoala generala din Constanta.

Aplicarea chestionarelor s-a facut pe un lot de 60 de parinti ai elevilor alesi, precum si profesorilor ce predau diferite discipline la aceste clase, prin metoda fata-in-fata, pentru a reduce pe cat posibil efectul negativ al non-raspunsurilor.

Participantilor la studiu li s-a asigurat instructajul standardizat cu privire la procedura de raspuns la itemii chestionarelor, precum si la completarea foii de raspuns.

Cercetarea s-a desfasurat in perioada 15 septembrie 2007 - 15 aprilie 2008, cu participarea voluntara a subiectilor. Acestora li s-a asigurat confidentialitatea raspunsurilor si rezultatelor.

Capitolul

ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR

Testarea ipotezei 1.

Hs₁: Se prezuma ca exista o relatie semnificativa intre anxietatea elevului si insuccesul scolar al acestuia.

Tabelul 2.   Indicatorii statistici de baza pentru variabila "Relationare in familie"

Variabila "relationare in familie" se caracterizeaza printr-o distributie cu media scorurilor 51, mediana 48,83 si modul 34, si 57, fiind, din acest punct de vedere, o distributie multimodala. Amplitudinea distributiei este de 73 puncte, intre un minim de 16 si un maxim de 89 de puncte.

Fig. 3. Diagrama de structura a esantionului dupa variabila "relationare in familie"

Distributia este simetrica (Skewness=-0,10; Eroarea standard Skewness=0,30) si mezocurtica (Kurtosis=-0,87; Eroarea standard Kurtosis=0,60) putand fi considerata normala.

La dimensiunea 1 a chestionarului aplicat profesorilor "relationarea profesor - elev" raspunsurilor cadrelor didactice au fost urmatoarele:

Tabel 4. Frecventa de aparitie a raspunsurilor

Figura 4. Diagrama de structura

La itemul 1 al acestei dimensiuni "Cum apreciati relationarea cu elevul?" profesorii afirma ca au o relationare atat buna (13 - 43,33%) cat si foarte buna (17 - 56,67%).(tabel 4, figura 4).

Tabel 5. Frecventa de aparitie a raspunsurilor.

Figura 5. Diagrama de structura.

In ceea ce priveste relationarea cu elevii, majoritatea profesorilor nu folosesc masuri disciplinare (15 - 50%), 11 profesori (36,7%) folosesc foarte rar astfel de masuri iar ceilalti profesori chestionati apeleaza cateodata la unele masuri disciplinare.(tabel 5, figura 5).

Tabel 6. Frecventa de aparitie

Figura 6. Diagrama de structura

Asertivitatea reprezinta o atitudine si o modalitate de actiune in acele situatii in care trebuie sa ne exprimam sentimentele, sa ne revendicam drepturile si sa spunem "nu" atunci cand nu suntem dispusi sa facem un anumit lucru.

Astfel, la baza comportamentului asertiv trebuie sa stea convingerea persoanei ca are dreptul sa ceara ceea ce doreste, respectandu-si propriile drepturi, asa cum ea insasi face in cazul celor din jur.

La intrebarea "Elevul abordeaza o atitudine asertiva in relationarea cu dvs.?" majoritatea cadrelor chestionate afirma ca sunt multumiti de relationarea cu elevii, acestia avand o atitudine asertiva, raspund repede, sunt siguri pe ei si sunt convinsi de calitatea prestatiei deoarece au muncit mult pentru a obtine rezultatele dorite.(tabel 6, figura 6).

Tabelul 3.   Indicatorii statistici de baza pentru variabila "Relationare profesor-elev"

Din punct de vedere statistic, variabila "relationare profesor-elev" se caracterizeaza printr-o distributie cu media scorurilor 8,82, mediana 9 si modul 6, fiind, din acest punct de vedere, o distributie unimodala. Amplitudinea distributiei este de 12  puncte, intre un minim de 3 si un maxim de 15 de puncte.

Fig. 4. Diagrama de structura a esantionului dupa variabila "relationare profesor-elev"

Distributia este simetrica (Skewness=0,03; Eroarea standard Skewness=0,30) si mezocurtica (Kurtosis=-1,26; Eroarea standard Kurtosis=0,60) putand fi considerata normala.

La cea de-a doua dimensiune a chestionarului aplicat profesorilor, "succesul scolar", s-au obtinut urmatoarele raspunsuri la intrebarile adresate acestora:

Tabel 5. Frecventa de aparitie a raspunsurilor pentru itemul 1.

Figura 5. Diagrama de structura pentru itemul 1.

La itemul 1 "Cum apreciati rezultatele scolare ale elevului evidentiate prin note?" raspunsurile profesorilor au fost urmatoarele: 2 (6,67%) profesori considera foarte ca rezultatele elevului evidentiate prin note sunt excelente, 12 (40%) profesori considera ca rezultatele acestora sunt foarte bune, 13 profesori (43,33%) considera ca rezultatele elevilor sunt bune si numai 3 profesori (10%) considera ca rezultatele scolare ale elevilor sunt slabe acestia obtinand note foarte mici.(Tabel 5, figura 5).

Tabel 6. Frecventa de aparitie a raspunsurilor pentru itemul 2.

Figura 6. Diagrama de structura pentru itemul 2.

La itemul 2 "Cum apreciati prezenta elevului la orele de curs", profesorii sunt foarte multumiti de prezenta elevilor la ore, 18 dintre acestia (60%) afirmand ca elevii au o prezenta foarte buna, relativ buna (afirma alti 9 profesori - 30%). (tabel 6. figura 6).

Tabel 7. Frecventa de aparitie a raspunsurilor pentru itemul 3.

Figura 7. Diagrama de structura pentru itemul 3.

La itemul 3 "Cum apreciati participarea elevului la activitatile extrascolare?" , 9 profesori (30%) considera ca participarea elevilor este foarte buna, 18 profesori (60%) apreciaza ca fiind buna si doar 3 (10%) profesori considera ca implicarea elevilor in activitatile extrascolare este slaba, acestia nemanifestand interes.(tabel 7, figura 7).

Tabelul 8.   Indicatorii statistici de baza pentru variabila "Succes scolar"

Interpretarea statistica a variabilei "succes scolar" se caracterizeaza printr-o distributie cu media scorurilor 8,55, mediana 8 si modul 6, fiind, din acest punct de vedere, o distributie unimodala. Amplitudinea distributiei este de 13  puncte, intre un minim de 3 si un maxim de 16 puncte.

Fig. 8. Diagrama de structura a esantionului dupa variabila "succes scolar"

Distributia este simetrica (Skewness=0,29; Eroarea standard Skewness=0,30) si mezocurtica (Kurtosis=-1,05; Eroarea standard Kurtosis=0,60) putand fi considerata normala.

Tabelul 9.   Indicatorii statistici de baza pentru variabila "anxietate"

Variabila "anxietate" se caracterizeaza printr-o distributie cu media scorurilor 5,17, mediana 5 si modul 5, fiind, din acest punct de vedere, o distributie unimodala. Amplitudinea distributiei este de 9 puncte, intre un minim de 1 si un maxim de 10 puncte.

Deoarece media scorurilor obtinute este de 5,1 putem afirma ca participantii la studiu manifesta un grad normal de anxietate.

Fig. 9. Diagrama de structura a esantionului dupa variabila "anxietate"

Distributia este simetrica (Skewness=0,06; Eroarea standard Skewness=0,30) si mezocurtica (Kurtosis=-0,34; Eroarea standard Kurtosis=0,60) putand fi considerata normala.

Pornim demersul confirmarii ipotezelor lansate, prin abordarea primei ipoteze, care prezuma faptul ca "exista o relatie semnificativa intre anxietatea elevului si insuccesul scolar al acestuia". In acest sens, recurgem la o analiza corelationala asupra dimensiunilor "anxietate generala" apartinand scalei de anxietate Cattell si "succes scolar" a chestionarului pentru cadre didactice.

Consideram ca variabila independenta anxietatea generala, iar ca variabila dependenta succesul scolar.

Tabelul 10. Corelatie intre "anxietate total" si "succes scolar"

Conform datelor din tabelul 10, valoarea coeficientului Pearson (-,816) ne indica faptul ca intre cele doua variabile supuse analizei corelationale exista o relatie puternica si semnificativa pentru un prag de increde mai mic de 0,01, ceea ce ne indreptateste sa putem afirma cu o certitudine de peste 99% ca cele doua dimensiuni variaza invers. Aceasta inseamna ca, un nivel crescut de anxietate la elev determina cresterea ratei insuccesului scolar.

Cele afirmate mai sus, semnifica confirmarea primei ipoteze.

Testarea ipotezei 2.

Hs₂: Rezultatele scolare ale elevului sunt influentate de factori de relationare a acestuia cu mediul sau (scolar si familial).

In demersul confirmarii celei de a doua ipoteze, facem apel la calcularea coeficientului Pearson, pentru a analiza prezumtiile formulate de aceasta si anume aceea ca "rezultatele scolare ale elevului sunt influentate de factori de relationare a acestuia cu mediul sau (scolar si familial)".

Pentru aceasta, in cele ce urmeaza vom calcula coeficientul Pearson intre dimensiunile "relationare in familie" si "relationare profesor elev" ca variabile independente si dimensiunea "succes scolar" ca variabila depedenta.

Tabelul 11. Corelatie intre "relationare in familie", "relationare profesor elev" si "succes scolar"

Dupa cum reiese din rezultatele cuprinse in tabelul 3, coeficientul de corelatie Pearson indica o legatura relativ puternica dar semnificativa, directa, pentru un prag de incredere de sub 0,01, intre cele trei dimensiuni supuse analizei corelationale, si anume intre "relationare in familie" si "relationare profesor elev" pe de o parte si dimensiunea "succes scolar" pe de alta parte.

Aceste rezultate ne indreptatesc sa afirmam cu o certitudine de peste 99% ca, cu cat relationarea elevului in familie si a elevului cu profesorii este mai buna, sunt create premise pentru obtinerea de rezultate scolare.

Deci, prezumtiile celei de a doua ipoteze, se confirma.

Aceste rezultate ne indreptatesc sa afirmam cu o certitudine de peste 99% ca, cu cat relationarea elevului in familie si a elevului cu profesorii este mai buna, sunt create premise pentru obtinerea de rezultate scolare. Deci, prezumtiile celei de a doua ipoteze, se confirma.

Testarea ipotezei 3.

Cea de a treia ipoteza prezuma faptul ca "exista diferente intre elevi in ceea ce priveste performantele scolare, in functie de starea materiala a familiei de provenienta" . Pentru a efectua demersul de confirmare sau infirmare a acestei prezumtii vom apela la o analiza comparativa, prin intermediul testului "t", impartind baza de date dupa dimensiunea "stare materiala familie", ce apartine chestionarului pentru parinti.

Calculam media pentru variabila "succes scolar" pentru intreg esantionul. Aceasta are o valoare de 8,55.

Apoi recurgem la scindarea lotului de participanti la studiu dupa scorul variabilei "stare materiala familie" si comparam diferentele intre mediile celor doua esantioane rezultate prin scindare.

Tabelul nr. 12. Comparatie intre succesul scolar al elevilor proveniti din familii cu stare materiala buna si al elevilor proveniti din familii cu stare materiala slaba

Analizand datele furnizate de tabelul nr. 4, putem observa ca intre mediile celor doua grupuri - elevi din familii cu situatie materiala buna si elevi proveniti din familii cu situatie materiala slaba, nu exista diferente semnificative din punct de vedere al succesului scolar.

Aceasta inseamna ca ipoteza a treia nu se confirma, prin urmare putem afirma ca la elevii din esantionul supus cercetarii noastre, obtinerea performantelor scolare nu depinde de starea materiala a familiei de provenienta.

CONCLUZII

Relatia scoala - familie- societate, asa cum se observa si din imaginea alaturata, este una in care fiecare factor interrelationeaza cu ceilalti. Societatea este instanta superioara care imprima un anumit format atat scolii cat si familiei iar prin idealul educational traseaza liniile directorii pe care acestea trebuie sa le urmeze. Pe de alta parte, familia si scoala sunt cele care isi aduc aportul continuu la modelarea societatii .

Colaborarea dintre scoala si familie presupune nu numai o informare reciproca cu privire la tot ceea ce tine de orientarea copilului ci si inarmarea parintilor cu toate problemele pe care le comporta aceasta actiune.

Referitor la actiunea educativa a familiei, ea este eficienta numai atunci cand scopul sau se inscrie pe aceeasi linie cu a scolii, cand intre cei doi factori exista o concordanta in ceea ce priveste obiectivele urmarite, subordonate idealului social si educational.

In centrul acestei relatii sta, desigur, copilul-elev, ca beneficiar al actului educational promovat de cei trei factori deopotriva.

Lucrarea de fata si-a propus sa evidentieze cateva aspecte ce a influenta in aparitia si manifestarea fenomenului de insucces scolar, si prin aceasta sa livreze tot atatea parghii ce pot fi actionate in vederea prevenirii si combaterii acestui fenomen, care vine sa umbreasca magia profesiei de dascal - modelator de oameni in devenire.

Rezumand continutul lucrarii, readucem pe scurt in atentie aspectele vizate si anume:

Prima ipoteza a evidentiat relatia existenta intre anxietatea elevului si insuccesul scolar al acestuia, iar confirmarea sa,  a aratat existenta unei relatii stranse si inverse intre cele doua variabile. Astfel, s-a aratat ca un grad crescut de anxietate duce inevitabil la insucces scolar.

Cea de a doua ipoteza a adus in atentia noastra influenta mediului familial si de la scoala in care elevul socializeaza, asupra rezultatelor obtinute de acesta la invatatura.

Prin confirmarea acestei ipoteze, am vazut ca elementele componente ale dimensiunii "relationare in familie", adica relationarea parintilor cu copilul, cunoasterea de catre parinti a anturajului copilului, relationarea intre parintii copilului, relationarea parintilor cu cadrele didactice, forma familiei (uniparentala sau biparentala) si sustinerea materiala a copilului de catre familie, impreuna cu variabila "relationarea profesor elev" au o influenta directa si puternica asupra rezultatelor scolare ale elevului.

In cazul celei de a treia ipoteze care prezuma ca exista diferente intre elevi in ceea ce priveste performantele scolare, in functie de starea materiala a familiei de provenienta, neconfirmarea acesteia a aratat ca factorul material nu are o influenta importanta in obtinerea de catre elevi a performantei scolare, aceasta depinzand de alti factori din mediul social extern si intern al elevului.

BIBLIOGRAFIE