Metode si tehnici interactive de grup

METODE SI TEHNICI INTERACTIVE DE GRUP

'Visez o scoala in care sa nu se predea, la drept vorbind, nimic. Sa traiesti linistit si cuviincios, intr-o margine de cetate, iar oamenii tineri, cativa dintre oamenii tineri ai lumii, sa vina acolo pentru a se elibera de tirania profesoratului. Caci totul si toti le dau lectii. Totul trebuie invatat din afara si pe dinafara, iar singurul lucru care le e ingaduit din cand in cand e sa puna intrebari. Dar nu vedeti ca au si ei de spus ceva? de marturisit ceva? Si nu vedeti ca noi nu avem intotdeauna ce sa le spunem? Suntem doar mijlocitori intre ei si ei insisi Dar nici asta nu trebuie sa le fie spus'(Constantin Noica-).

Scoala nu reprezinta doar o institutie unde copiii si tinerii vin sa primeasca informatii ci un loc unde trebuie sa invete toti cei care lucreaza. Dascalul va oferi mai degraba experiente de invatare, trairi emotionale intense despre miracolul descoperirilor. Se reconsidera astfel rolul dascalului, acesta devenind 'antrenor'. Noul dascal-antrenor are misiunea de a stimula dorinta de invatare, adica de a face din stiinta o enigma si de a cultiva enigma cu buna stiinta, dezideratul fiind sa-l inveti pe elev sa invete. Invatarea devine astfel un proiect personal al elevului asistat de catre dascalul-antrenor (organizator, animator, manager) al situatiilor de invatare eficienta, iar scoala un ansamblu de ateliere diversificate.

E vremea "inteligentelor multiple" si a "dezvoltarii gandirii critice". Succesul este garantat de abilitatea dascalului de a crea , de a promova situatii educationale, care sa conduca la invatare eficienta, la dezvoltarea gandirii critice a elevilor. Noile finalitati impun o noua viziune in proiectarea didactica, noi demersuri didactice, noi strategii, noi metode.

A gandi critic inseamna:

- a detine cunostinte valoroase si utile si a avea convingeri si credinte intemeiate pe acestea;

- a-ti forma opinii independente si a accepta ca ele sa fie supuse evaluarii (criticii );

- a supune propriile idei si ideile altora unui scepticism constructiv;

- a construi argumente suficiente care sa confere consistenta propriilor opinii;

- a manifesta toleranta, flexibilitate si respect;

- a invata cum sa gandesti eficient evaluand si testand mai multe solutii.

Daca elevii sunt: receptivi, curiosi, ganditori independenti, bine informati, activi mintal, vorbitori buni, profunzi, constienti de valoarea lor, creativi, pasionati pentru nou si solutii noi, inseamna ca au sanse sa devina ganditori critici.

. Implicarea activa a elevilor in procesul de invatare trebuie promovata permanent deoarece este un element esential al gandirii critice. Gandirea se desfasoara cel mai bine intr-o atmosfera lipsita de riscuri, in care ideile sunt respectate. De aceea invatatorul va trebui sa demonstreze ca si ideile ,,tampite" fac parte din procesul de gandire, iar ridiculizarea ideilor nu va fi tolerata, deoarece aceasta sufoca gandirea prin inducerea unui sentiment de risc personal. Respectarea de catre invatator a ideilor si convingerilor elevilor, il determina pe elev sa aiba mai mult respect pentru propria lor gandire si fata de procesul de invatamant in care este implicat. Trebuie acordata incredere in capacitatea fiecarui elev de a gandi critic.

Este esential sa le comunicam elevilor ca opinia lor are valoare, nu numai reproducerea orala sau scrisa a ceea ce s-a predat, ca gandirea lor critica este apreciata, iar opiniile lor contribuie la o mai buna intelegere a concluziilor discutate. Pe masura ce isi dezvolta capacitatea de a gandi critic elevilor le sporeste capacitatea de exprimare orala, scrisa, coerenta si convingatoare a gandurilor, autonomia in gandire (respect pentru ideile lor si a altora), logica, gasirea si acceptarea alternativelor, formularea de judecati si practicarea unei gandiri constructive.

In concluzie, a gandi critic inseamna: -a fi curios; -a pune intrebari si a cauta sistematic raspunsuri; -a stabili cauze si implicatii; -a cultiva un scepticism politicos; -a gasi alternative; -a intreba ,, ce ar fi daca ?"; -a tine seama de argumentele celorlalti, a le analiza logica; -a realiza asocieri intre ceea ce a fost invatat si propriile experiente ;-a analiza cauzele si efectele, a imagina solutii .

Gandirea critica formeaza cetateni veritabili pentru o societate deschisa, cetateni cooperanti, capabili de a conduce, manifesta toleranta pentru persoanele care provin din orice mediu dar sa dea dovada de initiative individuale, ghidate de principii, dar capabili sa gaseasca solutii care sa se adapteze realitatii in plina schimbare. Gandirea eficienta se dezvolta prin munca in colaborare ceea ce inseamna lucrul in perechi, pe grupe. Munca in colaborare este eficienta daca are loc trecerea de la respectul fata de ideile altora la incredere in sine, trecerea de la concret la abstract, de la gandirea intuitiva bazata pe exprimarea unor opinii fara a reflecta asupra lor, la gandirea logica care sustine anumite concluzii bazate pe premise, abordarea lucrurilor din mai multe perspective. Scoala este o componenta a vietii sociale cu o influenta determinanta asupra celorlalte dimensiuni si forme ale activitatii umane. Procesul invatarii moderne nu poate face abstractie de valorificarea tuturor dimensiunilor si laturilor personalitatii viitorilor adulti. Este vremea "inteligentelor multiple" si a "gandirii critice", a alternativelor Pe langa implicarea in citirea textelor, aceste metode solicita elevii si la comunicare, intrucat fiecare doreste sa comunice, crescand astfel motivarea invatarii. Lucrul in echipa dezvolta atitudinea de toleranta fata de ceilalti, raspunsurile nu sunt ridiculizate, ci, prin argumentele celorlalti, cel care a emis o solutie gresita isi schimba opinia, preluind-o pe cea corecta. Fiecare membru are respect pentru colegii din clasa si pentru opiniile acestora. Sunt eliminate motivele de stres, emotiile scad, se atenueaza.

In abundenta informationala cu care societatea actuala se confrunta, sistemul educational are dificilul rol de a forma personalitati care sa stie sa discearna informatia pretioasa de cea excedentara, de a extrage esentialul din general. In societatile moderne, cunoasterea e echivalenta cu stiinta si e importanta in sine. Oamenii cauta caile optime pentru a dobandi "cunoastere", "stiinta" din cat mai multe domenii, considerand ca astfel vor fi recunoscuti drept persoane educate. Intr-o societate postmodernista, cunoasterea trebuie sa fie functionala, utila; inveti nu doar pentru "a sti" si a stoca o serie de informatii din diferite domenii, pentru a demonstra cat de "educat esti", cat inveti pentru "a face", pentru "a folosi" ceea ce stii, pentru "a aplica" ceea ce ai acumulat, in folosul tau si al celorlalti. A sti ce sa faci cu ceea ce ai invatat este dezideratul major al educatiei postmoderniste.

Educatorii sunt aceia care usureaza cunoasterea si participa la construirea cunoasterii. Cunoasterea se realizeaza pentru ca este utila. Relatiile educator-educat sunt deschise, bazate pe sprijin reciproc, pe dialog constructiv si pe cooperare. Aceasta viziune promoveaza colaborari stranse ale scolii cu comunitatea educativa presupunand reintoarcerea elevilor catre lume, promovand investigatiile, interogatiile, discutiile. Se renunta la control, punandu-se accent pe proces. Profesorul este animator, moderator.

Activismul elevului implicat de strategiile folosite de catre cadrul didactic in desfasurarea activitatii de predare-invatare se constituie ca un imperativ al orientarii postmoderniste in educatie. Scoala postmodernista trebuie sa stie cum sa motiveze pe elev sa invete si cum sa faciliteze procesul invatarii, organizand si dezvoltand strategii de lucru interactive, punand accentul pe utilitatea cunostintelor si pe necesitatea insusirii lor pentru a se descurca in viata. Agentii educationali trebuie sa fie interesati de ceea ce-si doresc elevii sa invete si de ceea ce pot sa faca cu aceste cunostinte. Rolul profesorului este nu de a indopa elevii cu diverse cunostinte, ci de a le arata ce au de facut cu acestea.

Metodele de invatamant reprezinta caile folosite in scoala de catre profesor in a-i sprijini pe elevi sa descopere viata, natura, lumea, lucrurile, stiinta. "Calitatea pedagogica a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoastere propusa de profesor intr-o cale de invatare realizata efectiv de prescolar, elev, student, in cadrul instruirii formale si nonformale, cu deschideri spre educatia permanenta" (Sorin Cristea-22). Metodologia diversificata, imbinarea dintre activitatile de cooperare, de invatare in grup, cu activitatile de munca independenta reprezinta o cerinta primordiala in educatia postmodernista. Specific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor, dintre personalitatile lor, ducand la o invatare mai activa si cu rezultate evidente.

Copilul este un proiect "aruncat" in lume, aflat intr-o stare de "facere", pentru ca apoi, devenit adult, sa se formeze continuu de-a lungul vietii."Fenelon compara creierul copilului cu o lumanare aprinsa expusa in bataia vantului care determina tremurul acestei mici flacari". Spiritul contemporan trebuie sa faca fata unor mari sfidari: explozia informationala, stresul accelerarea ritmului vietii, cresterea gradului de incertitudine. Aceste argumente duc la o noua ecologie educativa, care presupune dezvoltarea unei gandiri de tip holistic, a unor competente de procesare informationala, dezvoltarea memoriei vii. Rolul invatatorului in procesul de modelare a omului este poate cel mai important. Punand-si elevii in situatii variate de instruire, el transforma scoala "intr-un templu si un laborator"(M. Eliade ).

Invatarea activa inseamna, conform dictionarului, procesul de invatare calibrat pe interesele /nivelul de intelegere /nivelul de dezvoltare al participantilor la proces. In cadrul invatarii active, se pun bazele unor comportamente, de altfel observabile:

-comportamente ce denota participarea (elevul e activ, raspunde la intrebari, ia parte la activitati);

-gandirea creativa (elevul are propriile sale sugestii, propune noi interpretari);

-invatarea aplicata (elevul devine capabil sa aplice o strategie de invatare intr-o anumita instanta de invatare);

-construirea cunostintelor (in loc sa fie pasiv, elevul indeplineste sarcini care il vor conduce la intelegere).

Printre metodele care activizeaza predarea-invatarea sunt si cele prin care elevii lucreaza productiv unii cu altii, isi dezvolta abilitati de colaborare si ajutor reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorita denumirilor foarte usor de retinut, caracterului ludic si oferind alternative de invatare cu "priza" la copii.

Un invatator care foloseste metode interactive ar trebui sa fie:

-un sfatuitor care isi ajuta elevii in rezolvarea problemelor, ii motiveaza sa isi prezinte propriul punct de vedere;

-un animator care initiaza metode si le explica elevilor, pregateste materiale didactice si prezinta scopurile invatarii;

-un observator si un ascultator care observa elevii in timpul activitatii si ii poate aprecia corect ;

-un participant la invatare care nu are impresia ca este perfect si invata toata viata;

-un partener care poate modifica scenariul lectiei daca o cere clasa; de aceea invatator -elev sunt responsabili de rezultatele muncii in comun.

Metodele interactive de joc creeaza deprinderi, faciliteaza invatare in ritm propriu, stimuleaza cooperarea si nu competitia, sunt atractive, pot fi abordate din punctul de vedere a diferitelor stiluri de invatare. Alternativa Step by Step ofera cadrul educational optim pentru realizarea acestora deoarece: -amenajarea spatiului permite lucrul pe grupe mici, in perechi, si individual; -momentul Intalnirii de dimineata conduce elevii spre reactualizarea, consolidarea si fixarea corecta a cunostintelor;

-lectiile desfasurate pe centre de interes dau libertate elevilor sa-si inceapa ziua cu ce le place, sa depuna efort constient si responsabil pentru o invatare activa;

-evaluarea la scaunul Autorului permite exprimarea opiniilor atat in legatura cu propriile lucrari cat si cu cele facute de colegii lor. Are la baza 2 principii: -cantitatea determina calitatea si amanarea evaluarii, judecatii ideilor celorlalti.

Analiza: Toamna - fisa de activitate - toamna frumoasa, toamna bogata Referat: PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA - grupa mare-pregatitoare "Stelutele" - cum planificam / organizam o activitate ?

Receptarea mesajelor si a informatiilor se face prin comunicare elev-elev sau invatator-elev, ceea ce contribuie la invatarea de tip activ. O atentie deosebita trebuie acordata stabilirii regulilor de lucru in grup si apoi utilizarii unor actiuni specifice, cum ar fi :

-momentul de activizare numit "spargerea ghetii";

-vizualizarea ca mijloc de receptare a cunostintelor in mod logic, placut, relaxant, ce duce la stabilirea de conexiuni multiple, conexiuni care devin baza unei invatari mai trainice- metoda predictiva,    jurnalul dublu, ciorchinele sunt cateva metode prin care se pot realiza vizualizari

(prin aceasta elevii pot sa- si puna in evidenta inteligenta si imaginatia, iar invatatorul poate sa faca o evaluare a elevilor prin prisma teoriei inteligentelor multiple a lui Gardner);

-valorificarea experientei de viata a elevilor in cadrul activitatilor desfasurate.

Prin metoda predarii invatarii reciproce elevii sunt pusi in situatia de a fi ei insisi profesori si de a explica colegilor rezolvarea unei probleme. Astfel copiii sunt impartiti pe grupe de cate patru, in care fiecare are un rol bine definit: unul este rezumator -cel care face un scurt rezumat al textului citit, unul este intrebatorul grupului -cel care pune intrebari clarificatoare (unde se petrece actiunea, de ce personajul a reactionat asa, ce sentimente il stapaneau pe, ce inseamna), altul este clarificatorul - el trebuie sa aiba o viziune de ansamblu si sa incerce sa raspunda intrebarilor grupului, iar cel de-al patrulea copil este prezicatorul -cel care isi va imagina, in colaborare insa cu ceilalti care va fi cursul evenimentelor. Metoda este foarte potrivita pentru studierea textelor literare sau stiintifice. Elevii aceleiasi grupe vor colabora in intelegerea textului si rezolvarea sarcinilor de lucru, urmand ca frontal sa se concluzioneze solutiile. Grupele pot avea texte diferite pe aceeasi tema, sau pot avea fragmente ale aceluiasi text. Ei pot lucra pe fise diferite, urmand ca in completarea lor sa existe o stransa colaborare, sau pot lucra pe o singura fisa, pe care fiecare sa aiba o sarcina precisa.

Avantajele acestei medote de lucru sunt indiscutabile: stimuleaza si motiveaza, ajuta elevii in invatarea metodelor si tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de munca intelectuala pe care le poate folosi apoi si in mod independent, dezvolta capacitatea de exprimare, atentia, gandirea cu operatiile ei si capacitatea de ascultare activa, stimuleaza capacitatea de concentrare asupra textului de citit si priceperea de a selectiona esentialul.

Explozia stelara

Se scrie problema in centrul unei stelute cu 5 colturi. In varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul: ce? cine? unde? de ce? cand? Se imparte clasa in grupuri; -se lucreaza la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari multe si diverse; -se comunica intregii clase rezultatele muncii de grup. Lista de intrebari initiale poate genera altele, neasteptate; Optional, se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri.

Avantaje:

-usor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domenii;

-este in acelasi timp o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri;

-obtinerea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre concepte.

Metoda cadranelor

-Impartirea tablei in 4 parti egale; -Se propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obtinut; -Se citeste textul; -Se formuleaza raspunsuri scurte pentru fiecare cadran; -Se evalueaza rezultatele. Este o modalitate de rezumare si sintetizare a unui continut informational solicitand participarea si implicarea elevilor in intelegerea acestuia.

Avantaje: stimuleaza atentia si gandirea; scoate in evidenta modul propriu de intelegere; conduce la sintetizare/esentializare elevii isi stabilesc sarcini trans si croscurriculare, diversificate si de complexitate crescuta.

Cvintetul este o poezie cu cinci versuri, cu ajutorul careia se sintetizeaza si condenseaza informatiile, incluzandu-se si reflectii ale elevilor, care pot lucra individual in perechi sau in grup. Alcatuirea unui cvintet favorizeaza reflectia personala si colectiva rapida, esentializarea cunostintelor, manifestarea creativitatii etc. El are urmatoarea structura algoritmica:

1. Primul vers contine un singur cuvant cheie, de obicei un substantiv (subiectul poeziei) care va fi explicat in versurile urmatoare.

2. Al doilea vers este format din doua cuvinte, de obicei adjective care descriu subiectul poeziei.

3. Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe la gerunziu care exprima actiuni.

4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprima sentimentele autorului fata de subiectul abordat.

5. Al cincilea vers este format dintr-un cuvant, care exprima esenta subiectului.

Activitatile de acest gen ii dinamizeaza in mod deosebit pe elevi, acestia avand posibilitatea de a-si exprima responsabil unele idei sau convingeri. Gandirea critica presupune flexibilitate in gandire, schimbarea pozitiei initiale daca este sustinuta de argumente convingatoare. Prin utilizarea unor asemenea tehnici se realizeaza o implicare efectiva, activa a elevilor in procesul de invatare. Acestia devin constienti de propria lor gandire, isi activeaza vocabularul, iar interesul si motivatia vor fi asigurate pe tot parcursul activitatii.

Brainstormingul-stimuleaza creativitatea, provoaca si solicita participarea activa a elevilor, dezvolta capacitatea de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii, optimizeaza dezvoltarea relatiilor interpersonale. Un principiu al brainstormingului este: cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare.

Stiu /vreau sa stiu/ am invatat

Se formeaza 3 grupe ce corespund celor 3 rubrici ale tabelului: a) ceea ce stim/credem ca stim; b) ceea ce vrem sa stim; c) ceea ce am invatat. Elevii fac o lista cu: a) ce stiu deja despre o anumita tema; b) intrebari care evidentiaza nevoile de invatare legate de tema; -Se citeste textul; -Se revine asupra intrebarilor (coloana a II-a) si elevii fac o lista cu: c) raspunsurile la intrebarile din coloana I, scriindu-le in coloana a III-a; -Compararea a ceea ce stiau inainte de lectura cu ceea ce au dorit sa afle si au aflat ; -Discutia finala va contine mesajul central.

Discutia are semnificatia unui schimb reciproc si organizat de informatii si idei, de impresii si pareri. Asigura crearea unei atmosfere de deschidere, faciliteaza intercomunicarea si acceptarea punctelor de vedere diferite, statornicirea unui climat democratic la nivelul clasei. Prin discutie se exerseaza abilitatile de ascultare activa si de respectare a regulilor de dialog. Desigur, exista reguli care se respecta si care vor fi cunoscute de elevi. Moderatorul discutiei are grija sa orienteze cu subtilitate raspunsurile copiilor, sa lanseze intrebari care sa provoace continuarea discutiei. Ex : " De ce credeti ca . ?", "De ce s-a intamplat asta ?", "Se putea intampla si altfel? Cum ?", "Ce ai fi facut tu intr-o astfel de situatie?", "Ce crezi ca a simtit personajul?". Aceste intrebari ii ajuta pe elevi sa aprofundeze problema pusa in discutie, sa-si clarifice perspectiva asupra cazului, sa inteleaga cauzele si efectele, sa deplaseze accentul spre cautarea motivelor, sa realizeze ca actiunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri. De asemenea, elevii sunt invatati sa devina capabili de a exprima empatic, iar unele intrebari stimuleaza dezvoltarea morala a acestora.

Metoda R. A. I. "Raspunde-Arunca- Interogheaza

-Este o metoda de fixare si sistematizare a cunostintelor, dar si de verificare.

-Are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatilor copiilor de a comunica (prin intrebari si raspunsuri) ceea ce au invatat.

-Urmareste realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi usoare. Copilul care arunca mingea trebuie sa formuleze o intrebare din cunostintele insusite, copilului care o prinde. Cel care prinde mingea raspunde la intrebare, apoi o arunca mai departe altui coleg, punand o noua intrebare. Copilul care nu stie raspunsul iese din joc, la fel ca si cel care este descoperit ca nu cunoaste raspunsul la propria intrebare.

Diamantul este un instrument de reflectie rapida si eficienta prin care se rezuma si se sintetizeaza informatiile si cunostintele despre o tema, un subiect. Este totodata un instrument de evaluare a intelegerii si de exprimare a creativitatii elevilor.

Ciorchinele

Este o metoda antrenanta care da posibilitatea fiecarui elev sa participe individual, in perechi sau in grup. Solicita gandirea copiilor, deoarece ei trebuie sa treaca in revista toate cunostintele lor in legatura cu un termen -nucleu, reprezentativ pentru lectie, in jurul caruia se leaga toate cunostintele lor. Se scrie un cuvant/tema in mijlocul tablei; -Se cere elevilor sa noteze toate ideile/sintagmele care le vin in minte legate de cuvant/tema si se traseaza linii intre acestea si cuvantul/tema initiala;

Avantaje: -nu se critica ideile propuse; -poate fi utilizata ca metoda libera sau cu indicare prealabila a categoriilor de informatii asteptate de la elevi Ciorchinele este o metoda de brainstorming neliniara, care se poate aplica in etapa de evocare sau reflectie, in realizarea sensului si evaluare.

In evocare: -se poate utiliza un ciorchine inaintea scrierii unei compuneri (planul); -se pot verifica toate cunostintele elevilor, bazandu-ne pe experienta lor de viata sau pe alte surse de informatii decat cele de la scoala in legatura cu tema ce urmeaza a fi lucrata (evaluare anterioara); -se pot verifica cunostintele acumulate in cadrul altor centre si din experienta de viata personala; -in verificarea semnelor de punctuatie si a ortogramelor etc.; -dezbaterea si scrierea unui ciorchine pentru a demonstra intelegerea titlului unei lectii; -cand facem evaluarea unei unitati de invatare, elevii pot trece intr-un ciorchine toate informatiile, urmand apoi compararea si dezbaterea lor intre grupe.

In realizarea sensului: o data cu citirea textului, elevii pot trece informatiile intr-un ciorchine (ce descopera pe rand in text: loc, timp, personaje, informatii, mesaje, idei etc.) despre care ar dori lamuriri sau ar vrea sa discute etc.

In reflectie: -ideile principale din text;-sistematizarea si sintetizarea cunostintelor din lectie care vor deveni un suport mult mai usor de retinut pentru lectie; -consolidarea semnelor de punctuatie, grupurilor de litere intalnite in lectie; -gruparea mesajelor, concluziilor, solutiilor, convingerilor, parerilor.

Vorbesc aici bineinteles de utilizarea acestei metode in cadrul unei lectii specifice pentru utilizare metodelor R.W.C.T. (cu momentele evocare, realizarea sensului, reflectie, evaluare si eventual extindere) dar la fel de bine putem utiliza aceasta metoda si in cadrul unei lectii traditionale. Imbinarea cititului cu scrisul, comunicarea cu desenul in gandirea critica fac din activitate un joc in care elevilor le place sa se implice. Este o metoda care place elevilor si care le cere orientare in pagina, le formeaza gustul estetic, elevii fiind preocupati nu numai de ceea ce scriu, ci si de felul in care scriu.

Cubul -Se anunta tema pusa in discutie;-Se imparte clasa in 6 grupuri; Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate; -Pe fetele cubului sunt notate cuvintele: a)"descrie"; b)"compara"; c)"asociaza"; d)"analizeaza"; e) "aplica"; f)"argumenteaza"; -Se atribuie rolurile membrilor fiecarui grup:

-"cititorul"-rostogoleste cubul si anunta grupului cerinta inscrisa pe fata de deasupra;

-"ascultatorul activ"/"cercetasul" repeta sarcina, o reformuleaza pentru a fi inteleasa de fiecare membru, adreseaza intrebari invatatorului;

-"interogatorul"solicita idei legate de modul de rezolvare a sarcinii de la membrii grupului;

-"rezumatorul"va fi "raportorul"grupului, va trage concluziile, le va nota si le va comunica intregii clase;

-" raportorul" grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat cerinta; -se aduc lamuriri, completari de catre invatatorul "consultant"/"participant"/ "observator".

Avantaje-permite diferentierea sarcinilor de invatare; -stimuleaza gandirea logica; -sporeste eficienta invatarii (elevii invata unii de la altii).

Diagrama Venn

Este formata din doua sau mai multe cercuri care se suprapun partial. In intersectia cercurilor se noteaza asemanarile, iar in spatiile ramase libere din cercuri se noteaza deosebirile dintre aspecte, idei sau concepte.

Linia valorilor

Este o tehnica prin care fiecare elev isi exprima o opinie fata de o problema si situeaza aceasta opinie in cadrul grupului.

Energizer

Sunt activitati care pot fi folosite la ,,Intalnirea de dimineata'' ca activitati de grup sau in orice moment al lectiei pentru a inviora elevii printr-un exercitiu placut si util.

Blazonul

Aceasta metoda poate sa fie considerata ca un corolar al unei lectii sau unitati de invatare.

Graffiti Este o tehnica de organizare grafica a cunostintelor. Etape:

Comunicarea sarcinii

Schimbarea foilor intre grupuri

Completarea foii cu idei in celalalt grup

Returnarea foilor catre grupurile initiale

Analiza si sintetizarea ideilor in grupuri

Afisarea posterelor si prezentarea lor

Avantaje: posibilitatea de a citi raspunsurile colegilor, de a raspunde, de a compara raspunsurile, de a face unele completari sau corectari.

Harta povestii este o metoda prin care elevii trebuie sa stabileasca si sa descopere intr-un text narativ urmatoarele: autorul, locul, timpul, personajele, intriga, evenimentele, solutii, concluzii, morala.

Scheletul de recenzie este o tehnica relativ simpla de rezumare a unui continut de idei ce presupune abilitarea elevilor pentru a dobandi un algoritm sau o formula a realizarii unui rezumat. Metoda cuprinde cerinte sablon, dar solutionarea lor cere adaptarea elevilor la fiecare text in parte, in functie de continuturi.

Predictiile in perechi

De exemplu, o lectie de literatura pentru copii, la clasa a IV a, in care se va citi piesa de teatru pentru copii "Insir'te Margarite ", elevii vor fi intrebati daca au citit piesa. Daca da, atunci, vor tacea, iar ceilalti vor fi grupati in perechi, cu o foaie de hartie si un creion. Apoi, li se va da o lista de cuvinte care se refera la personaje, la locul unde se petrece actiunea si la actiunea propriu-zisa. Dupa ce vor asculta lista, vor discuta cu partenerul si isi vor imagina despre ce va fi vorba. Lista va fi urmatoarea: imparatul, nunti, Zmeul, Fat-Frumos, lupta, Ileana Cosanzeana, victorie. Copiii vor avea 5 minute de discutii si pentru a­-si nota predictiile, ca sa si le poata aminti mai tarziu, cand se va citi textul. Aceasta activitate predictiva poate fi facuta o singura data, la inceput, sau poate fi repetata in decursul lecturii, permitandu-le elevilor sa-si modifice predictiile pe masura ce citesc.

Turul galeriei -Se comunica sarcina de lucru; -Se formeaza grupurile; -Elevii lucreaza in grup, pe o foaie de format mare (afis)-produsul poate fi un desen/o caricatura/o schema/scurte propozitii; -Elevii prezinta in fata clasei afisul, explicand semnificatia si raspund intrebarilor puse de colegi; -Se expun afisele pe pereti, acolo unde doreste fiecare echipa; -Langa fiecare afis se lipeste cate o foaie goala;- Se cere grupurilor sa faca un tur, cu oprire in fata fiecarui afis si sa noteze pe foaia alba anexata comentariile, sugestiile, intrebarile lor; -Fiecare grup va citi comentariile facute de celelalte grupe si va raspunde la intrebarile scrise de acestea pe foile albe.

Avantaje: -elevii ofera si primesc feed-back referitor la munca lor; -sansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe si de a lucra in mod organizat si productiv.

Specific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor, dintre personalitatile lor, ducand la o invatare mai activa si cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determina "identificarea subiectului cu situatia de invatare in care acesta este antrenat", ceea ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei formari. Interactivitatea presupune atat cooperarea, cat si competitia, ambele implicand un anumit grad de interactiune.

Acestea sunt numai cateva dintre metodele interactive de lucru in echipa. Fiecare dintre ele inregistreaza avantaje si dezavantaje, important fiind insa momentul ales pentru desfasurarea lor. Pedagogul este acela care are puterea decizionala si capacitatea de a alege ceea ce stie ca se poate desfasura in propriul colectiv de elevi. Important este insa ca dascalul sa fie acela care mereu va cauta solutii la problemele instructiv-educative ce apar. Cercetarile in domeniu au aratat ca invatarea este optimizata atunci cand se bazeaza pe cunoastere si experiente anterioare ale elevilor care permit acestora sa lege ceea ce stiu deja de noile informatii care trebuie invatate.

In teoria si practica didactica contemporana, problematica instuirii interactive cunoaste abordari stiintifice noi, complexe, interdisciplinare, sustinute de argumente ce sustin participarea activa si reflexiva a elevilor in procesele invatarii si evaluarii. Ea "reprezinta un tip superior de instruire, care se bazeaza pe activizarea subiectilor instruirii, pe implicarea si participarea lor activa si deplina in procesul propriei formari, precum si pe instaurarea de interactiuni, schimburi intelectuale si verbale, schimburi de idei, confruntare de opinii, argumente etc. intre acestia" (Musata Bocos, 2002, p. 8-22). Ioan Cerghit afirma: "pedagogia moderna considera ca rutina excesiva, conservatorismul( . )aduc mari prejudicii invatamantului. In fond creatia, in materie de metodologie, inseamna o necontenita cautare, reinnoire si imbunatatire a conditiilor de munca in institutiile scolare."

Elevul trebuie sa invete cum sa invete si sa devina intr-o lume in continua devenire. Deci va trebui sa invete in mod critic, pentru a da sens, in mod creator si productiv, acelor elemente din universul informational. Elevul devine centrul clasei, revenindu-i un rol activ in invatare, iar dascalul devine un conducator care actioneaza abil si discret in organizarea clasei, in alegerea tehnicilor si a instrumentelor necesare invatarii. Utilizand metode de dezvoltare a gandirii critice ii ajutam pe elevi sa-si asume responsabilitatea fata de propria invatare, sa-si formeze opinii, argumente, sa inteleaga logica argumentelor, sa sintetizeze idei din surse diferite, sa respecte opiniile altora, sa lucreze in colaborare cu altii. Un mod simplu de a face din elevi parteneri in procesul de evaluare este sa-i faci sa fie constienti de ce inseamna lucrul bine facut. Aceasta se realizeaza mai usor facand explicite criteriile de notare.

"Este imposibil ca elevii sa invete ceva cat timp

gandurile lor sunt robite si tulburate de vreo patima.

Intretineti-i deci intr-o stare de spirit placuta ,                                                                                                               

daca vreti sa va primeasca invataturile. Este tot atat

de imposibil sa imprimi un caracter frumos si armonios

intr-un suflet care tremura, pe cat este de greu sa tragi linii frumoase si drepte pe o hartie care se misca

(John Locke-"Some Thoughts Concerning Education"-22).

BIBLIOGRAFIE

Bratu, Gabriela - coordonator al ghidului Aplicatii ale metodelor de gandire critica la invatamantul primar, Ed. Humanitas Educational

Kate, Burke Walsh (1999): Predarea orientata dupa necesitatile copilului- varsta 6-7 ani, Iasi, C.E. D. P. Step by Step

Kate, Burke Walsh (1999): Crearea claselor orientate dupa necesitatile copiilor de 8, 9, 10 ani, Iasi, C.E.D.P. Step by Step

Nuta, Silvia(2002): Metodica predarii limbii romane in clasele primare, Bucuresti, Ed. Aramis vol .I si vol. II

Urlich, Catalina(2000): Managementul clasei-Invatarea prin Cooperare, Bucuresti, Editura Corint

Ursula, Schiopu (1970): Probleme psihologice ale jocului si distractiilor, E.D.P.

Vernon, Ann (2004 ): Consilierea in scoala. Dezvoltarea inteligentei emotionale prin educatie rational emotiva si comportamentala. Clasele I-IV, Cluj Napoca, Editura Asociatia de Stiinte Cognitive din Romania

Vrasmas, Traian (2004): Scoala si educatia pentru toti, Bucuresti, Editura Miniped

www.didactic.ro