Diferentele individuale si de invatare

Diferentele individuale si de invatare

Influenta nivelului clasei asupra preferintelor perceptuale ale stilului de invatare si strategiile de invatare ale limbii engleze drept limba straina de catre elevii din Taiwan

Scopul acestui studiu a fost de a investiga relatia dintre nivelul clasei, stilul perceptual de invatare si a strategiilor de invatare a limbilor straine in randul studentilor taiwanezi, doritori sa invete limba engleza ca limba straina incepand cu clasa a 7 a pana la a 9 a. Trei sute nouazeci de elevi de liceu au participat la acest studiu.Instrumentele pentru colectarea datelor au fost chestionarele de perceptie a preferintelor stilului de invatare si strategia inventarului pentru invatarea limbilor straine. Rezultatele au aratat ca relatiile statistice semnificative au fost gasite la nivel de clasa si la nivel kinestezic, avand in vedere stilul de invatare , la nivel tactil si preferintele individuale ale stilului de invatare. Rezultatele au aratat ca, de asemenea, exista,statistic relatii intre nivelul clasei si gradul de utilizare a memoriei, a strategiilor cognitive, a celor metacognitive, afective si cele de dezvoltare sociala. Implicatiile sunt ca este critic pentru profesorii care predau la clasa sa fie mai constienti de diferentele dintre elevii lor si se asigura ca cursurile lor sa prezinte informatii elevilor din clase diferite.

1. Introducere

In tarile occidentale, a existat o schimbare importanta la nivelul atentiei
de la predare la invatare in domeniul predarii limbii straine / secundare
de-a lungul ultimelelor decenii. Un numar considerabil de studii a aratat ca
diferentele individuale ale elevilor joaca un rol important in invatarea limbii straine/ secundare. Diferentele individuale ale cursantilor includ stiluri de invatare, strategiile de invatare, aptitudini de invatare , varsta, sexul, cultura, si domeniul afectiv (de exemplu, motivatia, anxietate, auto-eficacitatea, toleranta fata de ambiguitate, etc.)
Printre aceste variabile individuale de diferenta 'stilurile si strategiile invatarii limbilor straine par a fi printre cele mai importante variabile care influenteaza performanta intr-o a doua limba In plus, stilul de invatare s-a dovedit a fi legat de alegerea strategiile de invatare. Ca urmare, 'profesorii de limbi straine trebuie sa ofere o multitudine de informatii studentilor, pentru a ridica gradul lor de sensibilizare cu privire la stilurile si strategiile de invatare si, in final, sa lucreze cu fortele elevilor de invatare '.
Etnia sau nationalitatea are o influenta puternica asupra strategiei utilizate pentru invatarea limbilor straine De exemplu, s-a constatat ca studentii hispanici au optat pentru alegerea unor anumite strategii de comunicare decat studentii din Asia, si acestia au avut tendinta sa foloseasca mai mult strategiile care implica invatarea pe din afara. Ca urmare, 'este important sa recunoastem ca cultura este esentiala in definirea unui individ, deoarece valorile culturale influenteaza practicile de socializare a tuturor grupurilor etnice, care, la randul lor,afecteaza modul in care oamenii prefera sa invete '. Numeroase studii de cercetare a strategiilor de invatare a limbilor straine s-au efectuat cu studentii din societatile occidentale. Prin urmare, poate fi riscant sa generalizam situatia de invatare din societatile occidentale cu cea din Taiwan.

Definirea problemei

Dunn, Griggs, Olson, Gorman si Beasley au sintetizat 42 de cercetari experimentale efectuate intre 1980 si 1990, printre care modelul Dunn a stilului de invatare.Rezultatele meta- analizei au aratat ca atunci cand sunt predate in moduri care completeaza stilurile lor de invatare, elevii ar obtine 75% din standardul de deviatie mai mare decat elevii ale caror stiluri de invatare nu au fost actualizate.
Dunn si Griggs (1995) au indicat ca stilurile de invatare au evoluat dupa avansarea individuala de-a lungul etapelor de dezvoltare. Cateva incercari au fost facute pentru a investiga preferintele perceptuale ale stilului de invatare si strategiile de invatare a limbilor straine de catre elevii de clasa a 7 a pana la a 9 a la nivel de clasa si examinarea relatiei dintre preferintele stilului de invatare si strategii de invatare a limbii engleze drept limba straina in spatiul taiwanez.

Scopul studiului

Scopul acestui studiu a fost de a investiga relatia dintre nivelul clasei, stilul perceptual de invatare si a strategiilor de invatare a limbilor straine in randul studentilor taiwanezi, doritori de invatare a limbii engleza ca limba straina incepand cu clasa a 7 a pana la a 9 a. Intrebarile de cercetare au fost asemenea celor ce urmeaza:
Exista relatii intre nivelul clasei si preferinte perceptuale ale stilului de invatare in randul elevilor de clasa a 7-a si a 9-a din grupele taiwanezilor vorbitori de limba engleza?
Exista relatii intre nivelul de clasa si strategiile de invatare a limbilor straine in randul elevilor din Taiwan, vorbitori de limba engleza din clasele 7- 9? Exista relatii intre preferintele perceptive ale stilul de invatare si strategiile de invatare a limbii in randul taiwanezilor vorbitori de limba engleza din clasele 7 - 9?

2. Revizuirea literaturii

Influenta varstei asupra preferintelor perceptuale ale stilului de invatare

Copiii dezvolta initial modalitatile tactile si kinestezice, urmate de modalitatile vizuale, aproximativ in clasa a treia, urmata fiind de modalitatile auditive, aproximativ in clasa a sasea si inceputul liceului. Barbe si Milone au examinat fortele perceptuale de invatare a 1000 de elevi din scoala elementara si de liceu. Rezultatele au aratat ca 30% dintre participanti au fost elevii care s-au folosit de tehnica vizualului, 25% au folosit tehnica auditiva, 15% au optat pentru tehnica kinestezica si restul de 30% au fost o combinatie de modalitati. Price, Dunn, si Sanders au constatat ca copiii foarte mici au fost cei mai buni elevi a tehnicilor tactile / kinestezice si ei s-au intors treptat fata de modelul vizual prin clasele primare. Mai tarziu, Crino si Keefe (1987), de asemenea, au constatat ca copiii au fost in principal elevi ai tehnicilor tactile si kinestezice si au evoluat la tehnicile vizuale si auditive pe masura ce s-au maturizat.

2.2. Preferintele perceptuale ale stilului de invatare ale elevilor vorbitori de engleza din Taiwan

Chen a adoptat lista preferintelor de invatare a lui O'Brien pentru a examina 187 studenti din primul an dintr-un liceu situat in partea centrala a Taiwanului. Lista preferintelor de invatare este utilizata pentru a examina trei preferinte senzoriale ale stilului de invatare: vizuale,auditive si haptice (kinestezice si tactile). Chen a constatat ca printre cei 187 de participanti, 51% au avut preferinte vizuale, 24% au avut preferinte auditive si 16% au avut preferinte haptice.
Chen a adoptat stilul de invatare a lui Dunn si Price si inventarul inteligentelor multiple pentru a explora diferentele in stilurile de invatare si inteligentele multiple intre cei de nivel inalt si jos. Participantii au fost 107 studenti din primul an ai unui liceu din nordul Taiwanului. Ea a constatat ca cei de nivel ridicat au dat dovada de o  motivatie semnificativa dar preferinte mai slabe pentru stilurile de invatare auditive si tactile Numai cateva studii au fost facute pana in prezent care examineaza preferintele perceptuale ale stilului de invatare ale elevilor taiwanezi din liceu.Ca urmare, nicio concluzie clara nu ar putea fi elaborata in acest context specific.

Analiza: Toamna - fisa de activitate - toamna frumoasa, toamna bogata Referat: PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA - grupa mare-pregatitoare "Stelutele" - cum planificam / organizam o activitate ?

2.3. Influenta varstei si nivelul de percepere a strategiilor de invatare a limbilor straine

Potrivit lui Rubin (1975), 'utilizarea strategiilor de invatare a cursantilor ar putea fi afectate de tipul de sarcina, varsta persoanei care invata, de etapa de invatare ( incepator, intermediar, avansat), mediul de invatare, stilul de invatare si identitatea culturala. Mai multi cercetatori au aratat ca nivelul de curs al limbii a fost legat de folosirea strategiilor de invatare a limbii de catre elevi. De exemplu, in studiul lui Politzer (1983),elevii de nivel superior care invata limba straina au raportat folosirea strategiilor pozitive,regizate de studenti, strategii de comunicare sau functionale. Chamot, O'Malley, Kupper, si Impink-Hernandez (1987) au constatat ca elevii de nivel superior ce invata o limba straina folosesc strategii metacognitive mai frecvent decat au facut-o elevii mai putin avansati. Studiul facut de Oxford (1990b )a aratat ca studentii de diferite varste si etape de invatare au adoptat strategii diferite; studentii mai mari sau mai avansati au adoptat anumite strategii mai frecvent decat au facut elevii mai tineri sau mai putin avansati. Exista cateva studii de cercetare care examineaza relatia dintre varsta persoanei care invata si de strategia folosita(Oxford, 1989b). Ca urmare, legatura dintre varsta persoanei care invata si strategia folosita pentru invatare este 'departe de a fi clara sau concludenta' (Spolsky, 1989, p. 92).

3. Metodologie

3.1. Participantii si prelevarea de probe

Tinta vizata, liceul este situat in sudul Taiwanului. Studentii acestui studiu tinta care vizeaza liceul de juniori sunt in mod normal distribuiti in functie de nivelul clasei.Patru clase de a patra, patru clase de a opta si patru clase de a noua (N = 480) au fost alese la intamplare de la un liceu si s-au oferit voluntar sa participe la acest studiu. Formulare de aprobare au fost semnate de catre parinti / tutori si participanti. Dintre acestea, 451 elevi au avut permisiunea parentala si au participat la studiu.

Pentru a colecta date, voluntarii au participat in cadrul a doua anchete, inclusiv in chestionarul preferintelor perceptuale a stilului de invatare(PLSPQ) si inventarul strategiei pentru invatarea limbilor straine (SILL). Aceste studii au avut aproximativ 40 de minute in total si s-au incheiat in timpul orelor. Rata de returnare a chestionarelor a fost de 100%.

Din 451 de respondenti, 390 de raspunsuri ale respondentilor au fost valabile pentru analiza statistica. Raspunsurile furnizate de 61 respondenti nu au fost utilizate pentru analiza statistica. Motivele au fost descrise dupa cum urmeaza. In primul rand, 5 respondenti au avut raspunsuri incomplete. In al doilea rand, in scopul de a utiliza teste chi-square(patrat) pentru a investiga relatia dintre cea mai utilizata preferinta de invatare si stilul cel mai frecvent folosit a limbajului, datele trebuie sa fie independente. Prin urmare, raspunsurile a 56 dintre respondenti au fost eliminate, deoarece acestea au avut mai mult de un punctaj foarte mare printre cele sase stiluri de invatare, in chestionarul preferintelor stilului de invatare  (PLSPQ) sau intre cele sase categorii de strategie in inventarul strategiilor pentru invatarea limbilor straine (SILL). Dintre cei 390 participanti, 141 (36,2%) au fost elevii de clasa a saptea (cu varste intre 12-13), 130 (33,3%) au fost elevii de clasa a opta (cu varste intre 13-14), si 119 (30,5%) au fost elevii de clasa a 9a (cu varste intre 14-15) ; 217 (55,6%) au fost studentii de sex masculin si 173 (44,4%) au fost studentele.

3.2. Instrumentatie

Chestionarul preferintelor stilului perceptual de invatare al lui Reid (1984)
este utilizat pentru a masura preferintele participantilor in cele sase stiluri preferentiale de invatare: vizual, auditiv, kinestezic, tactil, invatare individuala precum si grupul de invatare. Chestionarul preferintelor stilului perceptual de invatare al lui Reid (1984)a fost ales pentru acest studiu pentru ca a fost cel mai des folosit instrument de invatare a stilurilor pentru vorbitorii nativi de limba engleza (DeCapua & Wintergerst, 2004). In plus, PLSPQ a fost revizuit de informatorii care nu sunt nativi si consultantii Statelor Unite in domeniul lingvisticii, precum si educatia si studiile culturale (Reid, 1987). Cheng (1997)a  efectuat un studiu pilot pentru a investiga reabilitarea chestionarului preferintelor stilului de invatare al lui Reid (1984) Reabilitatea chinezei lui Cheng (1997) PLSPQ a fost 0.81 folosind Cronbachul alfa.

Participantii au fost rugati sa citeasca toate declaratiile si sa raspunda la fiecare declaratie pe o scara Likert de cinci puncte in ceea ce priveste gradul lor de acord sau dezacord (de acord = 5, de acord = 4, nehotarit = 3, Nu sunt de acord = 2, dezacord = 1).In plus, fiecarui participant i s-a cerut raportul referitor la gradul nivelului si genul sau in chestionarul preferintei stilului de invatare. (PLSPQ)

Strategia inventarului pentru invatarea limbilor straine (SILL). Strategia
inventarului pentru invatarea limbilor straine (SILL), EFL / ESL versiunea 7.0, (Oxford,1990a) a fost utilizat pentru a investiga frecventa cursantilor ESL / EFL in utilizarea unui limbaj referitor la strategiile de invatare in general. Strategia inventarului pentru invatarea limbilor straine (SILL) este 'probabil cea mai cuprinzatoare clasificare a strategiile de invatare la zi '(Ellis, 1994, p. 539).
Conform Oxford si Burry-Stock (1995) si Oxford (1996),fiabilitatea coerentei interne folosind Cronbach-ul alfa au variat intre .89 la .98 intr-o varietate de studii. Validitatea de continut a fost 0.99 utilizand acordul de clasificare intre doi experti de strategie, care orbeste a unit elementele SILL  cu taxonomia strategiillor de invatare in limba cuprinzatoare.

Yang (1992), Liao (2000), si Liu (2004)au tradus versiunea Oxfordului SILL in chineza. Fiabilitate interna a coerentei chinezei SILL a lui Yang (1992) a fost 0.94, pragul chinezei lui Liao(2000) a fost 0.96, iar al lui Liu (2004) a fost 0.94. In plus, varianta SILL a fost gasit a fi un predictor valabil sau corelat de performanta limbii, preferintele senzoriale, a motivatiei, si de alti factori. Cu alte cuvinte, SILL s-a dovedit a fi ' mai puternic psihometric decat majoritatea celorlalte rapoarte de auto-invatare '(Oxford, 1987, p. 39).
Instrumentul a fost realizat in chineza, limba nativa a participantilor, pentru a minimiza interferenta lor a abilitatii in engleza si a-i ajuta sa inteleaga fiecare situatie mult mai usor.

Participantii au fost rugati sa citeasca si sa raspunda la fiecare declaratie.
Raspunsurile urmeaza o scara Likert de la unu la cinci care variaza de la 'niciodata sau aproape niciodata adevarat de mine' (punctul 1), 'de obicei, nu este adevarat de mine '(punctul 2),' oarecum adevarat de mine '(punctul 3)', de obicei valabil pentru mine '(punctul 4), la' intotdeauna sau aproape adevarat de mine '(punctul 5). In plus,
fiecare participant a fost rugat sa faca un raport referitor la nivelul sau de notare si genul intre femei si barbati fiind bazat pe strategia inventarului pentru invatarea limbilor straine (SILL).

4.Rezultate si discutii

Cercetarea intrebarii 1

O serie de teste chi-patrat au fost utilizate pentru a stabili daca a existat o relatie intre nivelul clasei si preferintele perceptuale ale stilului de invatare. Relatii semnificative statistic au fost constatate intre nivelul clasei si preferinta kinestezica a stilului de invatare (P =. 001), preferinta stilului tactil de invatare (p =. 047) si preferinta stilului individual de invatare (p =. 02). A se vedea tabelul 1.

Cercetarea intrebarii 2

Relatii semnificative statistic s-au constatat intre nivelul si gradul de utilizare a strategiilor de memorie (p =. 005), cognitive (p =. 02), metacognitive (p =. 000), afective (p =. 000) si strategiile de dezvoltare sociala (p =. 000). Vezi tabelul 2.

Cercetarea intrebarii 3

Relatii semnificative statistic intre preferinta stilului de invatare vizual si de utilizare a memoriei (p =. 000), cognitiv (p =. 004), metacognitiv (p =. 000), afectiv (p =. 008) si social (P =. 002) au fost gasite.
Relatii semnificative statistic s-au constatat intre preferinta stilului de invatare auditiv si strategiile cognitive (p =. 025) si metacognitive (p =. 019); preferinta stilului de invatare kinestezic si de utilizare a memoriei (p =. 000), cognitive (p =. 000), (P =. compensare 000), metacognitive, afective (p =. 000) si
strategiile de dezvoltare sociala (p =. 000); preferinta stilului tactil de invatare si utilizare a memoriei (p =. 000), cognitive (p =. 000), compensarea (P =. 000), metacognitive (p =. 000), afective (p =. 000) si strategii sociale (p =. 000); preferinta stilului de invatare la nivel de grup si utilizarea memoriei (P =. 000), cognitive (p =. 000), (p =. compensare 022), strategii metacognitive (p =. 008), afective (p =. 02) si sociale(P =. 002). A se vedea tabelul 3.

Diferentele culturale in stiluri de invatare si strategiile de invatare a limbilor straine

Park (1997) a efectuat un studiu comparativ a studentilor americani din Asia
(chinezi, filipinezi, coreeni si vietnamezi) in scolile primare si a concluzionat ca studentii chinezi au aratat preferinte negative fata de grupul de invatare. Elevii  taiwanezi EFL din clasele 7 si 9 in studiul actual prefera stilul de invatare in grup. Acest lucru inseamna ca prefera sa studieze si sa lucreze cu cel putin un alt student si sa invete si sa inteleaga noi informatii prin primirea stimularii de la grupul de lucru (Reid, 1984). Concluziile studiului curent nu au fost concludente cu cele raportate de studiu Park. Motivul ar putea fi problemele care rezulta din metoda de auto-evaluare utilizata in
chestionarul preferintelor stilurilor de invatare (Chaffin, 2008).
Preferintele pentru grupul de invatare pot fi in general caracteristice
populatiei utilizate in studiu curent si nu s-ar putea generaliza la
cele ale tuturor elevilor din ciclul inferior EFL din Taiwan. De asemenea, rezultatele au aratat ca invatarea kinestezica a fost a doua preferinta a stilului de invatare in randul elevilor de clasa a saptea si a opta. Ei au preferat sa invete prin intermediul intregului corp al activitatilor si a beneficiat de excursii in aer liber, participarea la jocuri de rol si interactiunea cu ceilalti. Mai mult, invatarea auditiva a fost a doua preferinta a stilului de invatare in randul elevilor de clasa a 9-a a studentilor EFL din Taiwan.

Potrivit lui Price(1980), copiii isi dezvolta modalitatile tactile si kinestezice in primul rand, urmate apoi de modalitatile vizuale aproximativ in clasa a treia si urmate de modalitatile auditive aproximativ in clasa a sasea si la inceputul anilor de liceu. Concluziile studiului actual nu au fost in concordanta cu cele raportate de studiu Price. Cu toate acestea, rezultatele studiului actual au aparut pentru a sprijini afirmatia lui Dunn si Griggs '(1995) ca' majoritatea studentilor de liceu sunt incapabili de a invata usor, fie prin ascultare sau prin lectura '(p. 130).

Studiul actual a constatat ca elevii din Taiwan EFL din clasa a saptea in acest studiu, au folosit strategiile de compensare cel mai frecvent. In momentul invatarii limbii engleze, au folosit adesea strategii de compensare pentru a le ajuta sa depaseasca limitarile in cunostintelor existente, cum ar fi ghicitul sensului cuvintelor necunoscute in momentul citirii sau ascultarii, folosind gesturi in vorbire si sinonime in scris. (Oxford, 1990a). Concluziile studiului curent au fost in concordanta cu concluziile provizorii a lui Bedell si Oxford (1996), 'utilizarea la nivel ridicat a strategiilor de compensare ar putea fi tipice studentilor din Asia'(p. 58).

5.Implicatiile pedagogice

In primul rand, rezultatele acestui studiu au indicat ca exista din punct de vedere statistic relatii semnificative intre nivelul de clasa si preferintele stilului de invatare. Elevii ce studiaza in grup si cei ce folosesc metoda kinestezica au fost intalnite in cazul elevilor de clasa a saptea si a opta in acest studiu. Invatarea in grup si invatarea auditiva a fost tipica pentru majoritatea elevilor din clasa a noua in acest studiu. Ca urmare, este greu pentru profesorii de la clasa de a fi mai constienti de diferentele dintre elevii lor si se asigura ca cursurile lor prezinta informatii receptibile pentru studentii diferitelor clase. In plus fata de utilizarea manualelor, fiselor,tablei, magnetofoanelor, casetofoanelor, hartiei traditionale si testelor, profesorii de liceu ESL / EFL ar trebui sa utilizeze o varietate de strategii de instruire pentru a tine seama de nevoile eleviilor din clasa a saptea si a opta, cum ar fi excursii in aer liber, participarea la jocuri de rol, interactiunea cu ceilalti, primirea stimularii din grupul de lucru,etc.Mai mult, studentii, de asemenea, ar trebui sa fie invatati cum sa foloseasca stilul propriu de invatare a limbii engleze pentru a fi implicati mai activ si eficient in invatarea limbii straine.

In al doilea rand, rezultatele statisticilor descriptive au aratat ca elevii de liceu din acest studiu nu au recurs la strategii cognitive si afective atat de des atunci cand au invatat limba engleza. Potrivit lui Ehrman (1989), elevii eficienti folosesc o varietate de strategii de invatare relevante la caracteristicile sarcinii, la materialul pentru invatat, precum si la propriile nevoi (de exemplu, personalitatea individului,scopuri si stadiul de invatare). Prin urmare, este esential pentru profesorii de liceu ESL / EFL de a preda elevilor lor, modul de utilizare a strategiilor cognitive si afective relevante pentru sarcina in cauza. Se sugereaza ca profesorii de liceu ESL / EFL ajuta elevii sa invete sa devina invatatori de limba auto-dirijati si eficienti prin integrarea instructiilor strategice de instruire in lectiile normale de limbaj. Un exemplu: abordarea limbajului academic cognitiv de invatare (CALLA) dezvoltat de Chamot si O'Malley (1994). In primul rand, profesorii identifica strategiile de invatare ale elevilor folosite in acest moment.. Apoi, profesorii explica elevilor de ce si cum sa foloseasca noua strategie de invatare. Elevii folosesc strategi pentru a dobandi un nou material, incluzand rezumarea, facerea de diagrame , deductia, punerea de intrebari sau munca in grup.
Apoi, elevii pot transfera utilizarea strategiilor lor si eficacitatea sa pentru sarcina. In sfarsit, elevii pot transfera strategiile la noile sarcini si pot sa devina independenti si sa invete limbi straine.

In al treilea rand, rezultatele statistice inferentiale au indicat faptul ca au existat relatii semnificative statistic intre nivelul claselor si strategiile de invatare a limbii. Mai exact, elevii de clasa a saptea si a opta au raportat ca folosesc strategii de memorie, cognitive, metacognitive, afective, sociale mai frecvent decat elevii de clasa a noua. Ca urmare, este nevoie de profesori de liceu ESL / EFL de a examinara mai profund strategiile elevilor de invatare a limbii prin intermediul interviurilor, observatiile din salile de clasa sau gandirea cu voce tare. In acest fel, profesorii de liceu ESL / EFL pot sti motivul pentru care elevii de clasa a noua folosesc strategii de invatare a limbii mai putin frecvent decat elevii de clasa a saptea si a opta. Cercetarile recente au demonstrat ca strategiile eficiente de invatare pot conduce la eficienta si dobandire. (Chamot & Kupper, 1989; Cohen,1990; O'Malley & Chamot, 1990). Deoarece strategiile de invatare pot fi predate (Bates, 1972), profesorii de liceu ESL / EFL pot ajuta elevii de clasa a noua sa-si imbunatateasca nivelul lor de realizare invatandu-i cum sa isi imbunatateasca strategiile lor de invatare.

Rezultatele statisticii inferentiale a indicat faptul ca au existat relatii semnificative statistic intre preferintele stilului de invatare si preferintele strategiilor de invatare a limbii. 'Studentii cu diferite stiluri de invatare (de exemplu, vizual, auditiv si tactil; reflectorizant si impulsiv; analitic si global; extrovertiti si introvertiti) de multe ori aleg strategiile care sa reflecte preferintele stilului lor  '(Green & Oxford,1995, p. Ca urmare, daca profesorii de la clasa ajuta elevii sa fie mai constienti de preferintele lor de perceptie si anume punctele forte si strategiile care se potrivesc cu puterile lor, elevii de liceu pot deveni mai eficienti in invatarea limbii.

6.Recomandari pentru cercetari suplimentare

Acest studiu a descoperit faptul ca pe masura ce elevii de liceu devin maturi, diferite preferinte de invatare se dezvolta. Aceasta se poate datora maturizarii sau adaptarii la sistemul educational. Mai multe studii sunt sugerate pentru a descoperi ceea ce cauzeaza schimbarile in procesul de invatare.
In acest studiu, cercetatorul a adoptat o singura preferinta de invatare, adica un chestionar si un chestionar de strategie de invatare a limbilor straine pentru a investiga elevii taiwanezi de liceu. Diferiti elevi definesc conceptul de stil de invatare si strategiile de invatare a limbii diferit.
Exista diferite instrumente pentru a masura stilul de invatare al elevilor si strategiile de invatare a limbilor straine .
Astfel, in acest studiu preferintele stilului de invatare ale elevilor de liceu si strategiile de invatare a limbilor straine sunt analizate din cateva perspective. Viitoarele studii sunt recomandate sa asigure mai multe
instrumente pentru a masura diferite aspecte ale stilurilor elevilor de invatare
si strategiile de invatare a limbii.

Un numar considerabil de studii au aratat ca diferentele individuale ale elevilor au un rol important in invatarea unei limbi straine sau secundare. (Ehrman, 1990; Galbraith & Gardner, 1988, Oxford, 1992; Oxford & Ehrman, 1993; Scarcella & Oxford, 1992; Skehan, 1989).Diferentele individuale ale elevilor includ stiluri de invatare, strategii de invatare, aptitudini de invatare, varsta, sex, cultura si domeniului afectiv (de exemplu,motivatie, anxietate, auto-eficacitatea, toleranta fata de ambiguitate, etc.) Datorita timpului limitat, cercetatorul nu a luat in considerare toate variabilele de diferente individuale. Studiile viitoare vor investiga aceste variabile diferit. Ca rezultat, diferentele individuale in invatarea unei limbi straine sau secundare poate fi inteleasa mai bine.