Scoala de Arte si Meserii "George Valsan"
AMARA
Catedra de FIZICA-CHIMIE
JOCURI INTERACTIVE
DE FIZICA - III
Lectii de
invatare, fixare si consolidare a notiunilor de fizica
Setul M - D - G (++)
Argument
Invatarea, fixarea si consolidarea notiunilor de
fizica studiate intr-un capitol se regasesc intr-o activitate
didactica ce se poate realiza prin:
- metode de intensificare a
memorari notiunilor;
- prin efectuarea de exercitii
si rezolvari de probleme specifice lectiilor;
- efectuarea de experimente
suplimentare;
- jocuri
interactive. Acestea
se constituie intr-o activitate prin care invatarea, fixarea si
consolidarea notiunilor se realizeaza sub forma de
implicare directa a elevilor in realizarea de "materiale simple" cu
care vor opera in etapele de aprofundare a cunostintelor de
fizica.
Aceste activitati sunt complementare si li se
repartizeaza durate de aplicare dupa cum am reusit ca elevii
nostri sa fie interesati pentru a dobandi noi deprinderi de
activitate intelectuala, iar pe plan local se gasesc resurse materiale
de care putem beneficia si sunt conditii specifice pentru a
depasi desfasurarea de simple lectii la clasa.
Jocurile interactive.
Prezentare
Prin "jocuri interactive" numim activitatea didactica in care
fiecare elev este implicat direct in invatarea, fixarea si
consolidarea cunostintelor de fizica datorita ofertei de
sarcini concrete de a confectiona "materiale didactice" cu care sa participe in etapele
lectiilor.
Sarcinile elevilor se constituie la nivel individual, de grupe de doi,
triade sau in numar mai mare, in functie de posibilitatile
lor de a se implica sub aspect material, al interesului pentru
invatare si al competentelor dobandite anterior.
Etapele de aplicare. De regula, initial, li se propun seturi de "materiale didactice" pe care
sa le realizeze cu investitii minime si mai ales din materiale
refolosibile. Apoi li se prezinta cadrul
tehnic de care se vor folosi in realizarea materialelor. Intr-o
anumita perioada de timp fiecare elev se preocupa sa
confectioneze materialul, il prezinta pentru a se verifica
detaliile de realizare si se fac
modificari pentru a se incadra in limitele de eficienta
si calitate. Aprecierea activitatii fiecarui elev se
realizeaza pe baza unor criterii stabilite initial.
Activitatea se constituie intr-o participare individuala a
elevilor, prin activitatea ce o desfasoara acasa. Durata se
stabileste prin negociere, deoarece elevul poate sa opteze intial la
un termen de predare a lucrarii, care ulterior se poate modifica.
Setul M - D - G (++)
Acest set cuprinde "jocuri interactive" pentru lectiile: lungime, arie si volum + masa,
densitate, greutate, presiune, .., (corelatiile se pot realiza de
catre cel intresat)
Oferta este prezentata dupa ce s-a discutat notiunile
in fiecare din lectiile respective. Elevilor li se pun la dispozitie
corpuri cu forme de prisma si ei au ca sarcina determine
valorile marimilor fizice implicate in jocul de invatare, fixare
si consolidare a cunostintelor si deprinderilor
prevazute in obiectivele de referinta din programa de
fizica.
Materiale necesare: creion, trusa de geometrie, foarfece, coala de
hartie A4 , bucati de carton (recomandam cartonul de
la cutiile de detergent). Denumirile, codurile si dimensiunile sunt cele
din tabelul de mai jos.
Cerintele jocului interactiv
Denumirea probei Studiul
proprietatilor fizice ale unui
grup de corpuri
Materiale
la dispozitie
|
Vas cu apa;
Un grup de corpuri: pahar, apa din pahar, o bara metalica;
Rigla; Creion; Seringa de10ml; un servetel;
|
|
Cerinte
|
Continutul cerintelor
|
I
|
Se cere sa transfere in pahar o cantitate de
apa egala volumul barei metalice daca bara are profil cilindric.
Din vasul cu
apa, transfera in pahar 120cm3. Descrie, intr-un minim
de cuvinte, procedeul de lucru prin care ai realizat transferul apei.
|
II
|
Analizeaza
grupul de corpuri (pahar, apa din pahar, bara metalica) si pe
foaia de concurs, separat pentru fiecare corp, precizeaza
proprietatile fizice observate.
Analizeaza
si cazul cand bara este introdusa in paharul cu apa.
|
III
|
Determina
pentru:
a) Apa din pahar: inaltimea
coloanei si masa ( = 1000kg/m3);
b) Bara metalica: volumul si
densitatea substantei sale (mbarei = .g);
c)
Compara
greutatea apei din pahar cu greutatea barei metalice (g = 9,8N/kg)
d) In fiecare caz, descrie pe scurt procedeul
aplicat;
e) In fiecare caz indica sursele de erori
(cel putin doua in fiecare caz).
Determinarile vor fi inregistrate pe foaia
de concurs conform metodologiei de lucru.
|
IV
|
Precizeaza
ce se va intampla cu fiecare corp cand il asezi langa o sursa
de caldura.
|
V
|
Bara ar putea fi un profil de triunghi si
traiectoria va fi lungimea totala a muchiilor.....
O furnica
se deplaseaza, pe o traiectorie rectilinie egala cu de 500 ori
lungimea marginii superioare a paharului (Lcerc), cu viteza
constanta de 17,27cm/s. Sa se afle:
a) Distanta parcursa de furnica
(descrie cum ai determinat aceasta
distanta);
b) In cate minute va parcurge furnica
distanta respectiva?
|
VI
|
Bara
metalica se poate acoperi cu un strat protector. Stiind ca
pentru 32mm2 se folosesc 8mg de substanta protectoare.
Calculati:
a)
Suprafata ce trebuie acoperita;
b) Cantitatea de
substanta protectoare ce va fi utilizata pentru acoperirea
barei;
c) Grosimea stratului de substanta
protectoare ( = 8800kg/m3)
|
Informatii utile
|
1dm3
= 1litru; D = 2R; Lcerc = 2R; D = diametru
cerc; R = raza cerc; = 3,14; Acerc=
R2; m = . V; Vbarei
= aria bazei x inaltimea; Atotala a barei = Alat + 2 Acerc;
Alat
= Lcerc + h; Al
= aria laterala; h =
inaltimea barei; d = v.t;
SUCCES
|
Continuturi si modalitate de apreciere
Cerinte
|
Continutul cerintelor
|
Punctajul
|
Total
|
I
|
Operatia de transfer a apei
|
|
|
Conversia ml.in . cm3
|
|
Descrierea
procedeului de lucru
|
|
II
|
stare de agregare, forma, culoare, substanta pentru pahar
si bara metalica, dimensiuni, masa, densitate, volum,
greutate, temperatura, conductor,
izolator (termic, electric), interactia cu magnetul, ...
|
|
|
Bara in apa din
pahar, nivelul apei, refractie,.
|
|
III
|
Inaltimea coloanei de apa ...cm (mm)
|
|
|
Masa apei, 1000kg/m3
= 1g/cm3 ,
m = 1g/cm3. 120cm3 = 0,12kg
|
|
Greutatea apei, G = m.g, Gapa
= 1,2N
|
|
Volumul barei, Vbarei
= aria bazei x inaltimea, V = . cm3
|
|
Densitatea substantei sale, = m/V, =.g/cm3
|
|
Greutatea, G = m.g, Gbara =. |
|
Comparatia
greutatilor: Gapa . Gbara
|
|
Descrierile pe scurt procedeelor aplicate (2+2)
|
|
Sursele de erori
(cel putin doua in fiecare caz).
|
|
IV
|
Precizarile
cu ce se va intampla cu fiecare corp asezat langa o sursa de
caldura. 3 x 1pct
|
|
|
V
|
Descrierea
determinarii
|
|
|
D = 66mm, R =
33mm, Lcerc= 207,24mm; d =
500.Lcerc, d = 103620
mm
|
|
t = d/v, t = 600s = 10 minute
|
|
VI
|
Suprafata
acoperita; Atotala a barei = . cm2
|
|
|
Cantitatea de
nichel ce va fi utilizata pentru acoperirea barei; daca pt. 32mm2.8mg,
rezulta pt. At = .
m = .g
|
|
Grosimea
stratului de nichel ( = 8800kg/m3); Gr. = m/ At ., Gr. = .mm
|
|
TOTAL
|
|
|
Mesaj:
- Colegii care vor incerca sa
adapteze aceste propuneri vor avea bucuria sa constate ca elevii lor incep
sa aiba interes fata de studiul fizicii.
- Activitatea va fi mult mai atractiva
daca se reuseste mobilizarea unui agent economic local.
Acesta prin oferta SA (un minim de obiecte - dupa specificul
sau) va fi in
constiinta copilului castigator.