Clasificarea mijloacelor de invatamant

Clasificarea mijloacelor de invatamant

Odata cu trecerea de la invatamantul traditional - caracterizat de folosirea metodelor preponderent expozitive, descriptive, de solicitarea excesiva a memoriei elevului - la cel modern care se distinge prin folosirea metodelor activ-participative se produce o diversificare a mijloacelor de invatamant. In scolile romanesti contemporane se poate observa ca sunt folosite o gama larga de resurse materiale adecvate fiecarei institutii de invatamant si specificului fiecarei discipline.[1]O clasificare a mijloacelor de invatamant este greu de realizat tocmai din cauza acestei diversificari crescande. Luandu-se in considerare diferite criterii, s-au realizat mai multe taxonomii, dupa cum vom arata in continuare:

I. Clasificarea mijloacelor de invatamant dupa criteriul istoric

Luand in considerare criteriul istoric, adica evolutia in diacronie, Wilbur Schramm, citat de Ioan Cerghit, in lucrarea Tehnici moderne de instruire, curs teoretic si practic si de Miron Ionescu, in lucrarea Didactica moderna, imparte mijloacele de invatamant in patru generatii, care au inseamnat tot atatea momente si stadii in inovare instructiei:

a)     Generatia I, din care fac parte demonstratiile de obiecte, tabla, tablourile, hartile, graficele, expozitiile, etc. Aceste mijloace care nu necesita nici un fel de aparatura (masina), ar fi la fel de vechi ca si invatamantul insusi. Ele sunt utilizate direct, prin actiunea comuna a profesorului si elevilor

b)     Generatia II s-ar caracteriza prin introducerea pentru prima data, in procesul de comunicare, a masinii. Este vorba de masina de imprimat care a facut posibila aparitia manualelor si a altor texte ajutatoare in numar mare de exemplare, care a ajutat la raspandirea invatamantului in masa.

c)     Generatia III si-a facut aparitia in momentul in care in invatamant ar incepe sa se foloseasca fotografia, discul si bande de magnetofon, filmul, radioul si televiziunea.

d)     Generatia IV ii esre specifica o comunicare directa intre om si masina in procesul de cunoastere si i-ar fi specifice laboratoarele lingvistice audio-vizuale si instruirea programata.[2]

Ionescu Miron mai adauga faptul ca, datorita progreselor realizate in domeniul tehnologiei informationale, acestor patru generatii li s-a mai adaugat doua:

- Generatia V, determinata de folosirea calculatorului electronic in proceul de invatamant, si

- Generatia VI cuprinde noile tehnologii de comunicare (NTC): www, e-mail, IP Telephony, videoconferinte, etc., care permit realizarea unor dialoguri "on-line" cu parteneri din intreaga lume.

In legatura cu ultima generatie, trebuie spus ca acestea au provocat o adevarata revolutie, in toate domeniile de activitate. S-a modificat modul de producere, difuzare si consumare a informatiei. Acesta revolutie, calificata drept digitala, are repercursiuni semnificative asupra modului nostru de a comunica, de a munci, de a ne distra si, bineinteles, de a invata. Valentele pedagogice ale acestor mijloace de invatamant nu au fost inca descoperite de cadrele didactice decat pe o suprafata restransa, insa eu cred ca noile tehnologii de comunicare deschid un camp vast de alternative. Exista insa un decalaj foarte mare intre puterea de a face a tehnicii si vointa de a face a indivizilor.

Mai trebuie spus si faptul ca aparitia si evolutia unor noi generatii de mijloace de invatamant, nu implica, neaparat, renuntarea la cele precedente. Putem observa ca, in practica educativa, nu s-a renuntat si nici nu trebuie sa se renunte la mijloacele de invatamant din generatiile I-III. Cateva exemple:

- mijloacele tehnice evoluate, din generatia a patra, precum si calculatorul sunt utilizate si pentru a prezenta texte, imagini, grafice, etc., deci material vehiculat de mijloacele din primele generatii.

- tabla, mijloc de invatamant din prima generatie, este folosita frecventa si astazi in procesul instructiv-educativ, in prezent utilizandu-se mai multe tipuri ale acestui mijloc.

De altfel, considera domnul profesor Miron Ionescu, "utilitatea mijloacelor moderne consta in usurinta de a recrea in permanenta situatia educationala, prin includerea in campul educatiei a noilor achizitii din campul stiintelor educatiei"[4]

II. Clasificarea mijloacelor de invatamant dupa rolul dominant pe care il au in lectie

O alta clasificare a mijloacelor de invatamant este cea realizata de Teodor Mucica, dupa criterii pedagogice, adica dupa rolul dominant pe care il au in lectie, astfel:

Mijloace de invatamant pentru comunicarea ( transmiterea ) de informatii si demonstratie ( ilustrare )

In aceasta categorie sint incluse mijloacele de invatamant cu mesaj informational cum sunt: filmele didactice, diapozitivele, diafilmele, foliile pentru retroproiector, discurile, benzile inregistrate, emisiunile de radio si televiziune, tablourile, hartile, plansele, atlasele, globurile, montajul audiovizual, etc. Aceste mijloace transmit informatii, dezvaluie elevilor anumite trasaturi caracteristice ale obiectelor si fenomenelor, contribuie la formarea unor reprezentari si notiuni sau la executarea unor actiuni necesare in vederea formarii operatiilor intelectuale. O alta clasificare a acestor mijloace de invatamant s-ar putea face in mijloace audiovizuale (filme, emisiune de radio si televiziune, diapozitive, diafilme, discuri, inregistrari, montajul audiovizual, videodiscul, videocaseta, etc. ) si in materiale grafice (tablouri, harti, atlase, globuri, planse, albume, etc.).

Mijloace de invatamant pentru investigatie, exersare si formare a deprinderilor de munca (profesionale)

Cresterea ponderii activitatii experimentale la disciplinele fundamentale si de specialitate, ca si a instruirii practice a condus la diversificarea si folosirea crescanda a mijloacelor care stimuleaza unele procese de investigatie, asigura efectuarea experimentelor, invatarea prin descoperire, exercitiul necesar formarii priceperilor si deprinderilor practice, desfasurarii unor activitati de munca productiva. In aceasta categorie de mijloace pentru exersare si formare includem trusele de laborator pentru elevi, trusele de laborator pentru profesor, aparatele de masura si control, microscoapele, modelele si machetele, simulatoarele, jocurile didactice si de simulare, sculele si dispozitivele, masinile-unelte, instalatiile, aparatele pentru educatie fizica, instrumentele muzicale, etc.

Mijloace de invatamant pentru rationalizarea timpului in orele de curs

In acest scop s-au conceput si realizat unele dispozitive, sabloane si masini care contribuie la rationalizarea eforturilor solicitate elevilor si profesorului in procesul de invatamant. Din aceasta categorie de mijloace de invatamant mentionam: sabloanele, stampilele, didactice, hartile de contur, masinile de multiplicat, calculatoarele, etc.

Mijloace de invatamant pentru evaluarea rezultatelor invatarii

Actul de evaluare este un proces menit sa masoare si sa aprecieze valoare rezultatelor obtinute de elevi. Este cunoscuta importanta unei evaluari obiective si corecte, caci aceasta stimuleaza elevii, le sporeste increderea in fortele proprii si, in acelasi timp, pune in evidenta trainicia cunostintelor acumulate si posibilitatile de aplicare in practica, in viata. Pentru evaluarea rezultatelor invatarii sunt folosite testele docimologice, bateriile de teste, aparatura de testare, dispozitive de verificare a deprinderilor si masini de examinare, instalatii pentru verificarea cunostintelor, precum si calculatorul tip personal.(2, pag. 365)

III. Clasificarea mijloacelor de invatamant dupa criteriul potentialului pedagogic al acestora

O clasificare mai operanta, functionala a mijloacelor de invatamant, realizata tot de Teodor Mucica, se poate face in functie de specificul potentialului pedagogic al acestora si de principalele caracteristici constructive. Din acest punct de vedere, mijloacele de invatamant au fost grupate in urmatoarele categorii:

Nr. Crt.	Grupa mijloacelor de invatamant	Tipuri de mijloace de invatamant
1	Aparatura de laborator	- truse pentru elevi - truse pentru profesori - aparate, dispozitive, accesorii, etc.
	Utilaje pentru ateliere	- scule si dispozitive - masini-unelte - instalatii diferite, etc.
	Mijloace audiovizuale	- filme didactice - diapozitive si diafilme - folii pentru retroproiector Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare - discuri si benzi magnetice, etc.
	Echipamente tehnice audiovizuale	- diaproiector - epiproiector - epidiaproiector - retroproiector - cineproiector - magnetofon - picup, etc.
	Modele	- mulaje - machete functionale - globuri terestre - modele simbolice - modele mute, etc.
	Naturalizari	- preparate microscopice - preparate in lichid - impaieri de animale - incluziuni in masa plastica transparenta - colectii de roci, seminte, plante, insecte,
	Material grafic	- tablouri - planse - atlase si albume - portrete
	Instrumente muzicale	- instrumente de suflat - instrumente de lovire (percutie) - instrumente de coarde - instrumente electronice
	Jocuri didactice	- jocuri pentru dezvoltarea vorbirii - jocuri pentru cunoasterea mediului inconjurator - jocuri pentru formarea deprinderilor matematice - jocuri pentru formarea deprinderilor practice - jocuri de simulare, etc.

IV. Constantin Cucos face si el o clasificare a mijloacelor de invatamant si le grupeaza in "mijloace de invatamant ce cuprind mesaj didactic si mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor didactice". Pe langa acestea, el mai semnaleaza aparitia mijloacelor de masurare a rezultatelor invatarii, care ajuta la evaluarea randamentului scolar in unele circumstante educative.[7](3, pag 301) In interiorul primelor doua categorii pedagogii au identificat alte subcategorii, dupa cum urmeaza:

Mijloace de invatamant ce cuprind mesaj didactic

1) materiale didactice care redau in forma naturala obiectele si fenomenele realitatii: anumite animale vii sau conservate, ierbare, insectare, acvarii, etc. ;

2) mijloace de invatamant sub forma de obiecte substitutive, functionale si actionale: machete, mulaje, modele, etc. ;

3) mijloace de invatamant sub forma de suporturi figurative si grafice: harti, planse iconice, albume fotografice, panouri, etc. ;

4) mijloace simbolico-rationale: tabele cu formule, planse cu litere, cuvintel, etc. , scheme structurale sau functionale etc. ;

5) mijloace tehnice audiovizuale: care pot fi:

a) vizuale

- diapozitive, diafilme, filme de 8 sau 16 mm, microfilme, folii pentru proiectie

- imagini de obiecte si fenomene, corpuri opace: roci, metale, imprimari pe ceara

- documente tiparite: ilustratii de carti, desene, texte,

- documete rare: manuscrise, pergamente,

- produse ale activitatii elevilor: fise de lucru, fragmente de lucrari.

b) auditive

- emisiuni radio

- benzi de magnetofon

- discuri, casete.

c) audio-vizuale

- filme, care pot fi artistice, documentare, didactice, de popularizare. Pot fi integrate in diferite momente ale lectiei. Cu ajutorul lor se pot obtine imagini dinamice despre obiecte si fenomene, procesualitatea acestora, care poate fi incetinita sau accelerata si astfel, fenomenele pot fi mai bine urmarite si cunoscute.

- televiziunea scolara (emisiuni telescoala) cu urmatoarele fatete:

televiziunea scolara integrata (emisiuni integrate in orarul scolar)

televiziunea substitutiva (substituie invatamantul cu frecventa)

televiziunea scolara complementara (de largire a orizontului cultural stiintific).

Referitor la televiziunea substitutiva (in general) careia i se adauga retelele computerizate nationale sau internationalese face precizarea ca aceasta raspunde unor cerinte de instruire si educare "la distanta" (de exemplu insusirea unei limbi straine, educatia ecologica, educatia pentru pace, educatia permanenta pentru diferite categorii socio-profesionale).[8]

- Mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor didactice

1. tabla magnetica, pe care se pot pune prin atractie diferite figuri desenate sau decupate si care pot fi manevrate de profesor in functie de scopurile didactice pe care le urmareste;

2. mijloace care faciliteaza transmiterea de imagini vizuale statice:

a) epiproiectorul - pentru materiale pe suport opac;

b) epidiascopul - pentru epiproiectie si diaproiectie;

c) diascopul - pentru diapozitive si diafilme;

d) aspectomatul - pentru proiectia automata/semiautomata a diapozitivelor;

e) retroproiectorul - pentru proiectia imaginilor de pe suport transparent (celuloid);

f) proiector - pentru filme de 8 mm si/sau 16 mm;

g) diastarul - proiector pentru citit microfilme;

h) videoproiectorul - pentru proiectia imaginilor de pe casete video sau de pe calculatorul electronic

i) documatorul - proiector pentru citit microfilme

3. mijloace care faciliteaza transmiterea de imagini auditive: radioul, magnetofonul, casetofonul, reportofonul, player-ul CD.

4. mijloace care transmit imagini audio-vizuale: aparate de proiectie, receptoare TV, camera de luat vederi, instalatia video pentru inregistrarea pe monitorul TV a unor filme didactice[9]

5. instrumente, aparate si instalatii de laborator;

6. instrumente muzicale si aparate sportive;

7. masini de instruit si calculatoarele electronice

8. jocuri didactice (obiectuale, electrotehnice, electronice) ;

9. simulatoare didactice, instalatii pentru laboratoare fonice etc.[10]

Miron Ionescu realizeaza si el o clasificare a mijloacelor de invatamant, referindu-se la cele tehnice, utilizand drept criterii analizatorul solicitat si caraterul static sau dinamic al imaginii. Aceste criterii au fost preluate de R. Lefranc si H. Canac.

V. Clasificarea mijloacelor de invatamant tehnice dupa analizatorul solicitat in receptarea mesajului didactic:

1. Mijloace tehnice de instruire vizuale, care solicita analizatorul vizual si fac apel la aparate si materiale specifice.

2. Mijloace tehnice de instruire auditive, care solicita analizatorul auditiv.

3. Mijloace tehnice de instruire audio-vizuale, care solicita atat analizatorul vizual cat si cel auditiv.

VI. Clasicarea mijloacelor de invatamant tehnice dupa caracterul static sau dinamic al imaginii.

1. Mijloace tehnice de instruire statice sau de meditatie (diascolul, retroproiectorul), a caror proiectie este fixa, iar imaginea este statica.

2. Mijloace tehnice de instruire dinamice sau de fascinatie (filmul, televiziunea, calculatoarele). In acest caz, atat proectia cat si imaginea, sunt dinamice.[11]

In legatura cu proiectia fixa, H. Canac, citat de Miron Ionescu, spunea ca: "imaginea vizuala fixa reclama din partea ochiului observatorului o atitudine de calma contemplare sau de examen scrutator" si ca "imaginea determina o atitudine de raspuns activ la impresiile pe care le da", iar in legatura cu proiectia dinamica arata ca aceasta are meritul de a aduce in fata noastra obiecte si evenimente pe care altfel ochiul nostru nu le-ar putea zari, datorita incetinirii lor sau a repeziciunii, datorita dimensiunii lor prea mari sau prea mici, datorita desfasurarii in trecut, etc.

In cazul mijloacelor de instruire statice, vorbim despre proiectii fixe si in functie de aparatul folosit avem:

• Epiproiectia (episcopia), care foloseste ca aparate epiproiectorul (epidiascopul) sau epidiaproiectorul (epidiascop). Epiproiectia sau episcopia ( gr. epi= re-flexie, skopein=a observa, a vedea) reprezinta "proiectarea prin reflexie a suprafetelor opace."[13] Exista documente, imagini, materiale grafice, etc., pe suport opac, netransparent, care pot sa fie proiectate indirect, cu ajutorul reflexiei si supuse astfel unei observatii colective si simultane. Diferenta intre epiproiector si epidiaproiector este aceea ca, epidiaproiectorul este un aparat combinat care poate realiza atat proiectie prin reflexie a unor materiale netransparente, cat si proiectia unor materiale transparente, respectiv a unor diapozitive. Materialele folosite pentru epiproiectii nu necesita sa fie pregatite in mod special in vederea proiectarii lor; ele pot fi: documente tiparite, documente realizate de elevi sau diferite corpuri opace ( frunze, metale, imprimari in ceara, mici mecanisme), care, supuse unei iluminatii puternice de catre epiproiector, sunt proiectate prin reflexie.
• Diaproiectia (diascopia) foloseste ca aparat diaproiectorul (diascopul). Diaproiectia sau diascopia (gr. dia=prin) "este o proiectie prin transparenta a documentelor sau imaginilor care se gasesc fixate pe material transparent. Asemenea materiale transparente purtatoare de imagini vizuale proiectabile pot lua forma unui diapozitiv, a unui diafilm sau a unor folii speciale destinate retroproiectiei."[15] "Diapozitivul este o imagine fotografica pozitiva pe un suport transparent si rezervata proiectarii." "Diafilmul (filmul fix), grupeaza pe aceeasi pelicula un numar mai mare de imagini proiectabile, asezate intr-o succesiune logica, stabilita de autor, incat sa ilustreze principalele aspecte ale unui subiect." In special in invatamantul prescolar si in primele clase erau utilizate numeroase diafilme care ilustrau fabule, basme, povestiri, fapte istorice, etc. Diapozitivul este folosit pentru prima data in invatamant in 1890, astfel, diaproiectia este una din variantele cele mai vechi ale proiectiei fixe, care a avut o valoare importanta in procesul instructiv-educativ, prin oferirea unor "bune conditii pentru observatia colectiva si prelungita a imaginii", favorizand un studiu de detaliu si precizie.
• Retroproiectia sau omiscopia (proectie integrala)  este proiectia cinematografica la care aparatul de proiectie este aflat in spatele unui ecran translucid. Aparatul folosit este retroproiectorul care este "un diascop de mare format structurat in asa fel incat permite proiectarea imediata a ceea ce se scrie si se deseneaza direct pe un suport transparent sau obtinerea pe ecran a unor imagini dupa documente transparente, relativ de mari dimensiuni. Aceste documente sau materiale transparente care servesc drept suport pentru scriere saant plasate orizontal (intocmai ca o foaie de caiet) pe o suprafata plana sau platforma unei mari lentile si se proiecteaza pe un ecran vertical, imaginile devenind perfect observabile pentru intregul colectiv de elevi sau de studenti cu care se lucreaza." Retroproiectia prezinta o serie de avantaje, dintre care amintim: proiectarea unei imagini clare pe ecran; posibilitatea de a fi folosita in orice fel de sala, luminata sau intunecata; posibilitatea de inlocuire a traditionalei table; posibilitatea ca profesorul sa utilizeze materiale concepute si realizate de el, eventual impreuna cu elevii; deoarece profesorul se afla tot timpul in fata elevilor, acest lucru ii permite sa aiba un contact permanent cu ei si sa regleze informatia in functie de reactiile lor; la acestea se adauga si economia de timp in cursul comunicarii informatiei.
• Microproiectia "se obtine cu ajutorul microproiectorului, cuplat la un microscop prevazut cu un ocular special. Aceasta aparatura ofera posibilitatea de obtinere pe ecran a imaginii unor preparate microscopice, a proprietatilor microscopice a unor substante: migrarea particulelor incarcate, structuri a fibrelor de lana, cristalizari, structuri geologice, etc." Valoarea acestui mijloc de invatamant sta in faptul ca elevii pot sa urmareasca simultan, de pe locurile lor, obiecte si fenomene care nu pot fi observate cu ochiul liber, fara sa se mai treaca prin fata microscopului, economisindu-se astfel timp.
• Teleproiectia este proiectia realizata cu ajutorul unei camere de luat vederi sau a unui videocasetofon, conectate la un monitor TV sau videoproiector. In felul acesta, pot fi supuse studiului obiecte, componente ale unor mecanisme sau fenomene la care observatorul uman nu are acces direct.[20]

Dintre mijloacele tehnice audio, frecvent utilizate in scoala, amintim: radioul, pick-up-ul, magnetofonul, casetofonul, reportofonul, player-ul CD, etc. Acestea pot fi folosite la toate materiile si in toate tipurile de lectiei. Despre virtutile acestor mijloace voi vorbi in capitolul dedicat rolului acestor mijloace in predarea limbii si literaturii romane.

In ceea ce priveste proiectiile dinamice, trebuie amintite proiectiile cinematografice. Materialul utilizat in acest caz este filmul, "care imbina in mod ideal, imaginea animata cu sunetul, cu cuvantul, si de aici, imensele sale posibilitati si perspective in domeniul instructiei si al educatiei."[21]

Datorita calitatii sale principale, de a reprezenta miscarea, "imaginile filmice reusesc sa reproduca sau sa simuleze viata, sa creeze iluzia realitatii, sa reconstituie cu un mare grad de aparenta si fidelitate dinamismul dupa care evolueaza lumea obiectelor si fenomenelor." Prin intermediul miscarii, imaginle filmice proiectate pe ecran izbutesc sa dezvaluie in fata elevilor universul in insasi complexitatea lui, permit acestora sa urmareasca lucrurile si fiintele, ca si desfasurarea fenomenelor, proceselor si actiunilor umane in ambianta lor naturala, in locul unde exista si se manifesta, in interdependenta care le este caracteristica. De asemenea, o alta valenta a filmului este aceea ca prezinta fenomenele si faptele in conditiile firesti ale desfasurarii lor in timp si spatiu, adica aduc in campul de observatie al elevilor momentele unei evolutii sau transformarile spatiale. Filmul dovedeste o remarcabila putere de sinteza, de sesizare globala a fenomenelor evolutive. El poate condensa si sa dezvaluie aspectele cele mai semnificative ale unor fapte si fenomene din cele mai complexe, care s-au petrecut pe parcursul a mai multor ani. Acest mijloc de invatamant permite evocarea trecutului istoric, astfel elevii intelegand mai usor cursul fenomenelor, oricare ar fi ritmul desfasurarii lor, precum si reconstituirea atmosferei unei epoci. Filmul permite alternarea planurilor mari cu cele de detaliu, vizualizarea unor fenomene care se produc in fractiuni de secunde sau care se desfasoara prea lent si despre care elevii cu greu si-ar forma reprezentari corecte. Dam exemplu cresterea plantelor sau incoltirea unor seminte , fenomene care devin acum perceptibile cu ajutorul filmului, retin atentia elevilor atat ct este necesar pentru analiza lor amanuntita si insusirea datelor necesare. Cinematograful aduce in sala de curs o reprezentare concreta si largita a lumii: viata din tari indepartate, peisaje rar sau niciodata vizitate de om, cum sunt varfurile unor munti inalti sau gheturile polare, imagini de pe planete indepartate, etc. "Datorita cinematografului, elevul poate sa exploreze usor si fara primejdie pesterile subterane, sa escaladeze vulcanii, sa priveasca de aproape cataclisme." Elevul este transpus astfel in situatia unui adevarat martor la cele ce se petrec pretutindeni. Filmul are si marele avantaj de a imbina imaginea cu sunetul, adresandu-se astfel, simultan, vazului si auzului. De aici reise cea mai importanta functie a filmului, aceea de a transmite noi informatii. Ioan Cerghit subliniaza faptul ca vizionarea unui film este un act de traire afectiva, caci cu ajutorul demonstratiei cinematografice profesorul reuseste sa sensibilizeze elevii fata de o problema

Rolul mijloacelor de invatamant: Valoarea mijloacelor de invatamant in lectie consta in aceea ca, folosite cu maiestrie pedagogica influenteaza in mod substantial procesul de cunoastere, constituie un suport material al gandirii si sporesc considerabil posibilitatile de investigatie. In lectie, mijloacele de invatamant antreneaza capacitatile cognitive si motrice si, in acelasi timp, declanseaza o atitudine afectiv-emotionala, in scopul realizarii obiectivelor urmarite.

Pentru a asigura realizarea obiectivelor pedagogice urmarite este necesara folosirea metodelor si mijloacelor de invatamant adecvate. Mijloacele de invatamnt sunt indisolubil legate de metodele de invatamant care le anima. In realizarea obiectivelor pedagogice este mult mai evident rolul metodelor si al mijloacelor de invatamant decit al altor factori ai procesului de invatamant. Astfel, odata cu introducerea masiva a mijloacelor audiovizuale in procesul instructiv educativ s-a ajuns la unele exagerari in ceea ce priveste rolul acestora. S-a crezut ca acestea vor rezolva problemele dificile si chiar s-a mers atat de departe incat s-a crezut ca il vor inlocui pe profesor. S-a intimplat insa invers: folosirea mijloacelor audiovizuale fara discernamant, asteptandu-se de la ele ce nu puteau oferi, a accentuat lacunele invatamantului traditional. Prin cercetari de durata s-a putut stabili ca nici un mijloc de invatamant nu are valoare universala, ca nu reprezinta un miracol sau inlocuitor al profesorului.

Prezenta mijloacelor de invatamant se justifica atunci cind:

- contribuie la perfectionarea procesului de comunicare, prezentind informatii despre cele mai diferite obiecte, fenomene, evenimente, etc.;

- aduc in laborator sau cabinet obiecte si fenomene care nu pot fi percepute direct de catre elevi;

- ofera componente si aparate indispensabile in realizarea unor montaje experimentale pentru dobandirea cunostintelor prin efort propriu in cadrul practicarii invatarii prin descoperire ;

- sprijina procesul de formare a notiunilor, capacitatilor de analiza, sinteza, generalizare, etc.;

- ofera un suport pentru efectuarea de exercitii si rezolvarea de probleme, prezinta situatii problema ale caror solutii urmeaza sa fie analizate in lectie ;

- provoaca si dezvolta motivatia invatarii si, in acelasi timp, declanseaza o atitudine emotionala ;

- ofera posibilitati de conexiune inversa si contribuie la evaluarea rezultatelor scolare

Un mijloc de invatamant este cu atit mai eficient cu cat inglobeaza o valoare cognitiva si formativa mai mare, care sa contribuie la realizarea obiectivelor pedagogice ale lectiei in care se integreaza. Nu trebuie insa uitat niciodata ca un mijloc de invatamant nu este suficient prin sine insusi, ci numai ca urmare a metodei folosite si a contextului pedagogic in care este utilizat.[23]