Folosirea lucrului in grup si pe echipe in vederea cresterii nivelului de pregatire a elevilor

FOLOSIREA LUCRULUI IN GRUP SI PE ECHIPE IN VEDEREA CRESTERII NIVELULUI DE PREGATIRE A ELEVILOR

Reforma a cuprins toate segmentele anvatamantului. Unele masuri au fost evidente, altele se deduc. |n planul de anvatamant al claselor I-IV apare disciplina limba si literatura romana fara a mentiona cunoscutele subdis-cipline: citire, scriere, dezvoltarea vorbirii, comunicare, compunere, grama-tica. Daca studiem cu atentie obiectivele cadru si de referinta, observam ca acestea nu pot fi realizate fara actiuni didactice care pana acum faceau parte din subdisciplinele mentionate.

A aparut astfel ideea predarii integrate a limbii romane la clasele I-IV. Unele cadre didactice au decis repartizarea numarului de ore anual pentru fiecare subdisciplina si organizarea lectiilor dupa modelul cunoscut. Altele au considerat ca integrarea anseamna ampartirea lectiei an secvente de timp an care se face citire, comunicare, gramatica. Eu consider ca ideea predarii inte-grate a limbii romane este anca un argument an favoarea activitatilor an grup si pe echipe.

La clasa antaia integrarea anseamna desfasurarea an aceeasi lectie a acti-vitatilor specifice citirii, scrierii, comunicarii etc. Alternarea acestor tipuri de activitati nu este antamplatoare. Nu trebuie sa se renunte la actiuni didactice care urmaresc formarea deprinderilor de citire corecta si constienta sau an-susirea scrierii corecte.

La clasele II-IV predarea integrata a limbii romane porneste de la plani-ficarea semestriala. |nainte de elaborarea planificarii trebuie sa se revada obiectivele cadru, iar primul element urmarit al reprezinta obiectivele de refe-rinta care trebuie avute an vedere la fiecare element de continut. |n jurul unui singur continut se pot desfasura mai multe lectii care au legatura antre ele. |n fiecare dintre aceste lectii se exerseaza citirea textului, se folosesc cuvinte si expresii noi an structuri diverse, se realizeaza constructii lingvistice dupa mo-delul oferit de textul suport. Important este ca elementele specifice subdis-ciplinelor de pana acum sa se reuneasca an fiecare lectie pentru realizarea obiectivelor de referinta la nivelul fiecarei clase si a obiectivelor cadru la nive-lul ciclului primar.

Principala modalitate de ordonare a continutului disciplinei este dupa puterea explicativa a cunostintelor. Potrivit acestei modalitati, anumite cunos-tinte confera o anumita semnificatie celor care urmeaza, respectiv o putere explicativa mai mare a unora asupra altora. Cunostintele care urmeaza nu vor putea fi antelese si asimilate decat numai pe baza altora, care le ofera o baza explicativa necesara. Asfel predarea-anvatarea limbii romane se realizeaza pe baza sistemului concentric, adica al cercurilor din ce an ce mai largi de cunos-tinte. Predarea concentrica presupune esalonarea cunostintelor, reluarea lor an scopul completarii si adancirii fiecarei notiuni, integrarii lor an sistemul lim-bii romane, precum si an scopul formarii si fixarii deprinderilor elevilor de a le aplica an vorbire si an scris. Daca prin predarea-anvatarea limbii romane se ur-mareste an primul rand formarea si cultivarea deprinderilor de exprimare co-recta, orala si scrisa, aceasta impune ca majoritatea timpului acordat studierii limbii romane sa fie afectat aplicarii an practica a cunostintelor teoretice. Aceste cunostinte trebuie reduse la strictul necesar, iar ansusirea fiecarei notiuni de fonetica, de morfologie sau de sintaxa trebuie ansotita de reguli de ortoepie, ortografie sau de punctuatie din care decurg apoi o serie de exercitii (analize, dictari, autodictari, compuneri) care sa formeze deprinderi de vorbire si de scriere corecte corespunzatoare.

Activitatea an grup si pe echipe este o forma apta de a anlesni utilizarea metodelor active (problematizare, anvatare prin descoperire) si, an consecin-ta, de a spori caracterul productiv al anvatarii. |n cadrul unor grupuri mici ele-vii sunt pusi an situatia de a rezolva, prin colaborare, sarcinile propuse: docu-mentare, alegerea cailor de rezolvare, descoperirea si verificarea adevarului.

Studiul limbii romane an scoala se preteaza la folosirea activitatii an grup sau pe echipe alternativ cu alte forme de organizare a procesului anva-tarii la aceasta disciplina. Conceperea instruirii prin activitati an grup impune satisfacerea unor cerinte de ordin organizatoric si metodic. Se impune, an special, renuntarea la clasicele banci si anlocuirea lor cu mese de lucru. Cat priveste sarcinile metodice acestea se refera la:

- alegerea momentului cel mai potrivit pentru antrenarea elevilor an activitatea an grup;

- formularea problemelor de rezolvat;

- activitatea fiecarui elev din grup;

- evaluarea activitatii elevilor;

- situarea cunostintelor descoperite de elevi an cadrul mai larg al unor serii de cunostinte.

Metodica activitatilor pe echipe nu este suficient cristalizata. Ea se afla an proces de constituire. Totusi, pe baza practicii de pana acum se pot for-mula unele indicatii generale. Una din conditiile eficientei instructiv-formative a anvatarii pe echipe este alegerea momentului de utilizare. Aceasta alegere se face an functie de nivelul general al clasei, de un minim de deprinderi privind tehnica muncii intelectuale, de gradul de dificultate al problemei sau a materi-alului de cercetat, de conditiile concrete de informare si de lucru (material bibliografic la andemana, spatiu adecvat). Dintre parametrii mentionati, gradul de dificultate al problemei de studiat prezinta o importanta deosebita. De aici necesitatea ca materialul propus pentru a fi studiat an echipa sa prezinte un grad mediu de dificultate, pentru a se evita descurajarea elevilor an cazul unor sarcini dificile sau banalizarea activitatii - an cazul unor sarcini foarte usoare.

Un aspect destul de dificil al metodicii activitatilor pe echipe este for-mularea sarcinilor de rezolvat. |n formularea lor trebuie sa se tina seama de stadiul dezvoltarii intelectuale a elevilor, de cunostintele lor anterioare, de unitatea de timp an care se prevedea a fi rezolvate. Pe langa acestea, sarcinile trebuie sa starneasca interesul, sa solicite un efort intelectual, adica sa puna an alerta gandirea elevilor.

Particularitatea acestei forme de instruire consta an colaborarea celor 5-6 componenti ai grupului sau ai echipei, an vederea rezolvarii unei sarcini cognitiv-formative. Printre conditiile eficientei anvatarii, participarea activa a fiecarui membru al echipei este hotaratoare. Nu trebuie ansa asteptat ca toti membrii echipei sa aiba o contributie egala; asa ceva nu se poate obtine, an primul rand pentru ca avem de a face cu personalitat inegale.

Evaluarea rezultatelor muncii an grup este o operatie care trebuie sa contribuie la activizarea elevilor an rezolvarea viitoarelor sarcini instructive concepute a fi lucrate an echipa. Este bine ca rezultatele grupului/echipei sa fie expuse de un reprezentant al ei. |n acest scop, anvatatorul va aplica principiul rotatiei, adica sa solicite ca fiecare elev, la anumite intervale de timp sa se afle an rolul de purtator de cuvant. |n felul acesta se formeaza si spiritul de colectiv, creste responsabilitatea fiecarui membru fata de grup/echipa si fata de propria contributie la solutionarea sarcinilor didactice. Pentru a nu favoriva pe unii si a dezavantaja pe altii este recomandabil ca nota acordata expunerii reprezentantului sa nu fie pusa an mod mecanic tuturor elevilor din grup. Fiecare elev va primi calificative an functie de felul an care a expus achizitiile grupului. Procedand asa se creaza conditii pentru preantampinarea indiferentei si a indolentei fata de activitatea an grup.

Voi prezenta an continuare cateva scenarii didactice an care am integrat activitati ce se desfasoara pe echipe sau an grup.

CLASA a II-a

SUBIECTUL: Textul narativ. Personajul (ora a II-a)

TEXT SUPORT: "Comoara" (Marcela Penes, "Limba si literatura romana", manual pentru clasa a II-a, Ed. Ana, Bucuresti - pagina 23)

OBIECTIVE OPERA}IONALE:

- sa identifice replicile si actiunile unui anumit personaj;

- sa alcatuiasca enunturi proprii cu cuvintele "comoara", "ancantat", "talc", "cerceteaza";

- sa gaseasca cuvinte care cuprind grupul de sunete (diftongul) "oa";

- sa comenteze ultima replica a baiatului.

Comoara

|ntr-o zi bunicul i-a adus lui Costache un pachet.

- Ce se afla acolo, bunicule?

- Un dar pentru tine, nepoate.

Costache desfacu repede pachetul si a gasit an el mai multe carti. Baiatul nu a fost prea ancantat. Nici nu a observat ca, antre timp, bunicul plecase.

Deodata zari un biletel an care scria: "Cerceteaza cartile, nepoate! Vei gasi o comoara."

Costache se puse pe cautat. Rasfoi repede paginile, sa afle comoara. Dar comoara, nicaieri.

- Sa ancerc sa citesc, poate scrie an carti despre ascunzatoarea comorii.

A citit baiatul toate cartile si, antr-un tarziu, a anteles talcul cuvintelor bunicului.

Atunci a alergat la batran si i-a spus rusinat:

|ti multumesc, bunicule, pentru comoara!

Cartea este o comoara de invataturi.

SCENARIUL DIDACTIC

I. Momentul organizatoric

II. Actualizarea cunostintelor. S-a citit textul an antregime si selectiv; s-au recunoscut personajele; s-a discutat despre dictonul de la finalul textului: "Cartea este o comoara de anvataturi."

III. Anuntarea temei si prezentarea sarcinilor de lucru. Li s-a spus ele-vilor ca activitatea se va desfasura pe echipe. Li s-a prezentat si s-a discutat fi--sa pe care au avut-o de completat. Pentru ca cerintele au fost formulate foar--te clar si simplu, nu s-a insistat decat pe punctul al doilea al fisei.

IV. Organizarea elevilor. S-au format 4 echipe a cate 6 elevi si s-au am-partit fisele de lucru care contineau urmatoarele sarcini:

Scrieti cuvintele pe care nepotul le spune an dialog cu bunicul.

Scrieti pe scurt actiunile pe care le face nepotul.

Alcatuiti cate un enunt cu fiecare dintre cuvintele: comoara, an-cantat, talc, cerceteaza.

Scrieti 4 cuvinte care cuprind crupul de sunete "oa".

Ce fel de comoara este aceea pentru care nepotul ai multumeste bu-nicului?

V. Completarea fiselor an echipa

VI. Prezentarea rezultatelor si alcatuirea schemei pe tabla si pe caiete. Pe rand, reprezentantii echipelor au prezentat raspunsurile la fiecare antre-bare, respectiv rezolvarile cerintelor. Elevii din celelalte echipe au adus corec-tari si completari. S-a corectat faptul ca replica "Sa ancerc sa citesc, poate scrie an carti despre ascunzatoarea comorii" nu este spusa an dialog cu bunicul, ci reprezinta ceea ce gandeste baiatul, gand exprimat cu voce tare.           La punctul 4 s-au eliminat cuvintele "leoaica" si "tigroaica". La punctul IV.3 s-au scris pe caiete urmatoarele enunturi:

"Am o antreaga comoara pe rafturile bibliotecii"

"Sunt ancantat ca tata si-a tinut promisiunea si mi-a adus un catelus"

"Nici acum nu stiu care este talcul cuvintelor tale"

"Mama cerceteaza buzunarele tatei"

Aceste propozitii au fost selectate prin compararea propozitiilor alcatu-ite de toate cele patru grupuri.

CLASA a II-a A

SUBIECTUL LEC}IEI: Textul an versuri. Autodictare

TEXT SUPORT: "Musuroiul", de Marin Sorescu (manual, pagina 26)

OBIECTIVE OPERA}IONALE:

--- sa aplice regulile de asezare an pagina a unui text an versuri;

--- sa recite poezia "Musuroiul", de Marin Sorescu

I. Momentul organizatoric

II. Actualizarea cunostintelor. S-a discutat despre poezie, despre autor, s-a explicat scrierea cuvintelor "s-o" din ultimul vers, s-au alcatuit propozitii cu cuvintele explicate an ora precedenta ("musuroi", "an toi").

III. Anuntarea obiectivelor. Elevii au fost anuntati ca an aceasta ora vor avea de facut autodictarea poeziei.

IV. Organizarea elevilor si prezentarea sarcinii de lucru. Elevii, orga-nizati an 4 echipe a cate 6, au avut pe mese jetoane numerotate de la 1 la 6. Fiecare elev a ales un jeton. Fisa pe care au lucrat avea precizat titlul si au-torul poeziei, precum si, numerotat, locul fiecarui vers an strofa.

V. Desfasurarea activitatii. Autodictarea ancepe cu primul vers scris de elevul cu numarul 1, al doilea vers a fost scris de elevul cu numarul 2 s.a.m.d.; al saptelea vers a fost scris de elevul cu numarul 1; autodictarea continua pana cand elevul cu numarul 6 a scris ultimul vers al poeziei. Elevii care nu au stiut sa-si scrie versurile care le-au revenit au lasat randurile libere si s-au an-tors asupra lor dupa ce restul poeziei a fost scris. Din sase elevi care nu au sti-ut an prima etapa cate un vers, cinci au reusit sa si-l aminteasca recitind ver-surile scrise le colegii sai.

VI. Verificarea autodictarilor s-a facut schimband fisele antre grupe. Cu-vintele scrise gresit au fost marcate; la fel si folosirea gresita a unui semn de punctuatie. Corectarea punctuatiei s-a facut pe text, iar cu cuvintele scrise gresit, desi un singur elev a facut greseala, toti membrii echipei au avut de alcatuit cate doua propozitii ca tema pentru acasa.

VII. Recitarea finala. Au fost solicitati sa recite elevii care nu s-au des-curcat prea bine la recitarea initiala.

Avantajul folosirii autodictarii an echipa cu scopul memorarii poeziei se va observa din tabelul urmator. Pentru comparare s-a folosit ca si clasa de control clasa a II-a C (IEI: Delimitarea fragmentelor. Intonarea propozitiei;                semnul exlamarii (ora a III-a)

TEXT SUPORT: "Ciobanila", dupa V. Voiculescu (manunal, pag. 35)

OBIECTIVE OPERA}IONALE:

- sa foloseasca corect an scris ortogramele l-au, s-au, sa-i, nu-i, sa-l ;

sa alcatuiasca comunicari ce exprima o mirare, un andemn, o strigare, o urare etc.;

sa citeasca cu intonatia potrivita fiecare propozitie alcatuita;

sa exerseze scrisul caligrafic.

SCENARIUL DIDACTIC:

I. Momentul organizatoric

II. Actualizarea cunostintelor: lectura integrala a textului, alcatuirea orala de propozitii cu cuvintele din vocabular, lectura selectiva, lectura pe roluri.

III. Anuntarea obiectivelor: scrierea corecta a unor cuvinte cu cratima si alcatuirea de propozitii la sfarsitul carora se pune semnul exclamarii.

IV. Prezentarea modului de lucru si a sarcinilor de realizat. S-a lucrat an echipe. Elevii s-au grupat cate 5, s-au format 5 echipe. Fiecarei echipe i-a reve-nit cate o ortograma din cele cinci oferite de text.

Dupa modelele din manual , l-au alungat, s-au amprietenit, sa-i punem, nu-i bine, sa-l botezam, fiecare echipa a avut de alcatuit alte sintagme an timp de trei minute.

|n urmatoarele 12 -13 minute s-au alcatuit propozitii exclamative care exprimau mirarea, o porunca, un andemn, un salut etc. |n masura posibilita-tilor s-au folosit sintagme din prima parte a sarcinii.

V. Prezentarea rezultatelor. Dupa terminarea timpului de lucru s-au ci-tit sintagmele din prima parte a sarcinii; a fost evidentiata echipa care a gasit cele mai multe sintagme.

Propozitiile alcatuite s-au ordonat antr-o schema, care an final a folosit la recapitularea si sistematizarea cunostintelor despre propozitia exclamativa. Evident, s-au selectat cele mai interesante si potrivite propozitii. Schema a fost copiata pe caiete, exersandu-se astfel scrisul caligrafic.

CLASA a II-a A

SUBIECTUL LEC}IEI: Delimitarea fragmentelor (I ora)

TEXT SUPORT: "Povestea unui om lenes", dupa Ion Creanga (manual, pag. 102)

Pentru ca unul dintre obiectivele de referinta ce trebuie urmarite an clasa a II-a este formularea de antrebari si raspunsuri referitoare la un text dat pentru realizarea citirii constiente, voi prezenta o secventa din prima ora con-sacrata studierii textului "Povestea unui om lenes".

SCENARIUL DIDACTIC:

I. Momentul organizatoric

II. Discutii pregatitoare pentru introducerea subiectului lectiei; s-a dis-cutat despre harnicie si lene.

III. Familiarizarea cu textul: s-a citit lectia model, elevii avand manu-alele anchise si notandu-si cuvintele necunoscute pentru a fi explicate. Pe tabla au fost explicate urmatoarele cuvinte: ambucatura, pilda, mosie, aista, hambar, posmagi, cuvenit.

IV. Prezentarea formatiunii de lucru si a sarcinilor de realizat. S-au for-mat 5 grupe cu cate 5 elevi. Elevii au avut de andeplinit sarcini precise an func-tie de biletelul cu numarul de ordine tras de pe masa de lucru:

elevul 1 - Citeste primul fragment;

elevul 2 - Citeste al doilea fragment;

elevul 3 - Citeste al treilea fragment;

elevul 4 - Citeste al patrulea fragment;

S-a profitat de faptul ca textul de la pagina 102 din manualul clasei a II-a are deja marcate cele patru fragmente componente.

Elevul 5 --- noteaza antrebarile puse de colegii tai.

V. Desfasurarea activitatii: elevul cu numarul 1, conform cerintei, a citit primul fragment. Ceilalti au ascultat si i-au pus antrebari an legatura cu fragmentul audiat. |ntrebarile au fost notate pe o fisa de elevul cu numarul 5. Raspunsurile au fost date oral. La fel au procedat si urmatorii trei elevi.

Cand elevul care a citit nu a putut raspunde la o antrebare, a trebuit sa reciteasca fragmentul. Dupa terminarea acestei prime parti a activitatii, pe fiecare masa s-a aflat o fisa cu aproximativ 10 antrebari.

A urmat a doua parte a activitatii an care elevul cu numarul 5 s-a depla-sat pe la celelalte grupuri si si-a notat cele mai interesante antrebari care nu s-au aflat pe fisa grupului sau. Elevii ramasi la mese au dat lamuriri celui venit an vizita.

Dupa vixitarea celorlalte grupuri, elevul cu numarul 5 s-a antors la masa sa cu noile antrebari notate, le-a scris an completarea fisei lui, iar ras-punsurile, de data aceasta, au fost date an scris an echipa.

|n cadrul unei asfel de activitati, 20 din cei 25 de elevi ai clasei au exer-sat cititul constient pe parcursul a 20-23 de minute, performanta care nu s-ar fi atins an cadrul unei lectii desfasurate frontal.

CLASA a II-a A

SUBIECTUL LEC}IEI: Cuvantul. Propozitia.Textul

Un alt exemplu de activitate an grup care-si doveveste eficienta an ceea ce priveste volumul mare de lucru antr-un timp relativ scurt (20 de minute) este prezentat ca o secventa a lectiei de recapitulare si sistematizare a cunos-tintelor despre cuvant, propozitie si text.

Activitatea an echipa are ca obiective operationale alcatuirea de propo-zitii cu cuvinte date si despartirea an silabe a cuvintelor ce alcatuiesc aceste propozitii.

DESFAII:

Elevii au fost grupati cate 6; s-au format astfel 4 echipe. Pe masa s-au aflat sase fise. Pe fiecare fisa a fost scris cate un cuvant. Elevii asi aleg cate o fisa si, pe langa cuvantul deja existent, adauga anca un cuvant, astfel formand o propozitie. Fisa se anmaneaza colegului din dreapta, coleg care la randul sau adauga anca un cuvant. |n acest fel, la ultima rotatie a fiselor fiecare elev are an fata o fisa cu o propozitie formata din sase cuvinte. Sarcina urmatoare este sa desparta an silabe cuvintele componente ale propozitiei.

Exemplu de fisa:

CUVÅNTUL. PROPOZI}IA

Pentru verificare si control, elevii care si-au ales fisa cu acelasi cuvant s-au adunat formand noi echipe (6 echipe), au confruntat propozitiile, au veri-ficat daca cuvintele au fost despartite corect an silabe. Fiecare echipa nou for-mata propune, pentru a fi scrise pe tabla si an caiete, cele mai reusite, cele mai interesante propozitii.

Folosind acest tip de activitate, fiecare elev participa la alcatuirea a sa-se propozitii, desparte an silabe sase cuvinte, asi verifica si asi corecteaza gre-selile; si toate acestea doar antr-o singura secventa a lectiei.

CLASA a II-a

SUBIECTUL LEC}IEI: Grupurile de litere (recapitulare)

OBIECTIVE OPERA}IONALE:

- sa recunoasca grupurile de litere an mesaje scrise;

- sa faca asocierea corecta antre grupurile de litere si sunetele pe care le reprezinta an mesajele orale;

--- sa desparta an silabe cuvinte ce contin grupurile de litere anvatate.

SCENARIUL DIDACTIC:

I. Momentul organizatoric

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

II. Actualizarea cunostintelor

III. Prezentarea obiectivelor

IV. Organizarea formatiunilor de lucru: clasa a fost ampartita an patru echipe, fiecare echipa avand cate sase membri.

V. Prezentarea sarcinilor de lucru: echipele au primit texte de lucru di-ferite si cate un tabel suficient de mare pentru a putea fi expus an fata clasei.

Echipa nr. 1 uremaza sa selecteze cuvintele ce contin grupurile de lite-re ce/ci din urmatorul text:

Cecilia si Gicu sunt la magazin. Cecilia spune:

- As vrea cinci farfurii, sase cescute, un ceainic si o cescuta cu cirese.

Gicu vrea o carte cu Neghinita.

Mama lor cere zece cani.

- Le ampachetez imediat! spune vanzatoarea.

Mama anghesuie pachetul an geanta.

Echipa nr. 2 a selectat din urmatorul text doar cuvintele ce contin gru-purile de litere ge/gi.

Gigel, Georgica, Paraschiva, si Gina fac gimnastica.

Acum mergeti ca pe gheata! comanda Gina.

Sa ne miscam si degetele! spune Gigel.

Cineva a adus o minge cat un ghem. Jocul se ancinge.

Mi-am murdarit rochia! striga Paraschiva.

Echipa nr. 3 urmeaza sa selecteze din urmatorul text cuvintele ce con-tin grupurile de litere che/chi:

Paraschiv, Chiriac, Tache si Chirica sunt an casa. Tache este legat la ochi cu o basma cu chenar rosu pe margine.

Chiriac s-a ghemuit dupa un geamantan mare.

Unde esti Chimita? antreaba Tache.

Aici! Aici! raspund ceilalti copii.

Toti copiii au chef de joaca.

Cuvintele ce contin grupurile de litele ghe/ghi vor fi selectate din tex-tul urmator de echipa nr. 4.

Gheorghe si Anghel se joaca. Gheorghe asi anchipuie ca este dirijor. El are o bagheta.

Gherghina ampleteste un ciorap. Pisica a ancurcat ghemul.

Unde fugiti? ai antreaba Gherghina pe copii.

Sa ne ancaltam ghetele. Vom culege ghiocei si vom face o

ghirlanda.

Exemplu de tabel:

Grupurile de litere che si chi

Elevii au completat tabelele timp de 12 - 15 minute.

V. Prezentarea rezultatelor - (8-10 minute). |n momentul prezentarii si verificarii rezultatelor, reprezentanti ai echipelor au citit textul si au prezentat tabelele; celelalte echipe au verificat corectitudinea rezolvarii, au corectat greselile si au facut comentarii. Elevii au observat ca an textele lor sa afla cuvinte ce contin si alte grupuri de litere decat cele de care s-au ocupat an tabel. Ca urmare a acestei observatii, elevii au completat tabelele prezentate cu cuvinte din textele proprii.

|n modelul de activitate prezentat s-au analizat 56 de cuvinte diferite. Clasa de control, clasa a II-a C, antr-o activitate frontala, a putut analiza doar 29 de cuvinte, cele din primele doua texte. Graficul urmator va evidentia eficienta activitatii an echipa.

Propun sa parcurgeti an continuare o serie de 6 lectii an care s-au folo-sit activitati an grup si pe echipe. Cele sase lectii alcatuiesc detalieri de conti--nut ale unitatii de anvatare "Copilaria", clasa a III-a, semestrul al doilea.

Clasa experimentala, clasa a III-a A, IEI: Familiarizarea cu textul

TEXT SUPORT: "Amintiri din copilarie", de Ion Creanga

OBIECTIVE OPERA}IONALE:

- sa cunoasca subiectul fragmentului literar din manual;

- sa cunoasca cateva date din biografia autorului;

- sa enumere cateva din povestile marelui povestitor;

- sa cunoasca sensul cuvintelor noi antalnite an text.

SCENARIUL DIDACTIC:

I. Momentul organizatoric

II. Captarea atentiei prin discutii referitoare la copilarie.

III. Anuntarea temei si a obiectivelor

IV. Transmiterea noilor cunostinte: s-a citit lectia model si s-au selectat cuvintele si expresiile necunoscute. La sfarsitul acestei secvente elevii aveau selectate urmatoarele expresii si cuvinte: ma chitesc an mine, suman, eram gri-jit, chiteste, te captuseste, prapadenie, a carabani, jordie, a se aburca. Toate cuvintele au fost scrise, dar nu au fost explicate, pe tabla.

V. Organizarea formatiunilor de lucru si prezentarea sarcinilor didac-tice. Elevii, grupati cate 6, au avut de realizat an grup urmatoarele sar-cini:

1. Citirea textului si formularea de antrebari si raspunsuri;

2. Explicarea cuvintelor si expresiilor necunoscute;

3. Scrierea catorva date semnificative despre autor si despre opera acestuia.

Materiale puse la dispozitia fiecarui grup:

- volumul "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga;

- dictionarul limbii romane;

- manualul de limba si literatura romana, clasa a III-a;

- imagini cu casa memoriala de la Humulesti;

- fisa cu date biobibliografice despre Ion Creanga extrase din volumul "Literatura romana - crestomatie de critica si istorie literara", Editura Dacia, coordonatori Titus Moraru si Calin Malinici.

VI. Analiza sarcinilor de lucru: elevilor li s-a explicat ca nu se va lucra an echipa, ci an grup, membrii grupului avand de andeplinit sarcini diferite. |n timp ce la realizarea primei sarcini au lucrat 3 elevi, de a doua sarcina s-au ocupat 2 elevi, iar de ultima sarcina s-a ocupat un singur elev, care va extrage din materialele puse la dispozitie cele mai utile informatii.

VII. Desfasurarea activitatii an grup: cei trei elevi care s-au ocupat de prima sarcina au citit pe rand fragmentele din text si au notat antrebarile pe care si le-au pus reciproc si la care au raspuns oral. Cei doi elevi care au explicat cuvintele si expresiile notate pe tabla s-au folosit de dictionar si cand au avut nelamuriri au cerut ajutorul cadrului didactic.

VIII. Prezentarea rezultatelor: pe tabla erau deja scrise cuvintele si expresiile necunoscute si s-a putut trece imediat la scrierea explicatiilor. S-a scris pe tabla cea mai simpla si mai completa explicatie. Evident, copiii au decis asta an functie de gradul lor de antelegere. Tot pe tabla s-au scris cele mai interesante antrebari selectate de la toate cele patru grupuri. Cel mai efi-cient grup s-a evidentiat de la sine, pentru ca a explicat cele mai multe cuvin-te si a scris cele mai multe antrebari.

IX. Tema pentru acasa: elevii au copiat an caiete, exersand scrisul caligrafic, vocabularul si notele biobibliografice. |ntrebarile au fost copiate, iar formularea raspunsurilor a constituit tema pentru acasa.

ORELE a II-a si a III-a (s-au desfasurat an aceeasi zi, cu pauza normala dintre ore)

SUBIECTUL LEC}IEI: Dialogul an text; dialogul antre persoane pe teme date.

OBIECTIVE OPERA}IONALE:

- sa recunoasca personajele care participa la un dialog;

- sa precizeze cel putin trei formule de initiere a unui dialog;

- sa precizeze semnul de punctuatie specific dialogului si asezarea acestuia an pagina;

- sa realizeze un scurt dialog pe o tema data;

- sa sustina prin gesturi si mimica replicile pe care le spune antr-un di-alog alaturi de alti parteneri.

SCENARIUL DIDACTIC:

I. Momentul organizatoric

II. Verificarea cunostintelor: s-a citit textul integral si selectiv, s-au alcatuit propozitii cu unele cuvinte si expresii explicate an ora precedenta, s-a verificat tema - formularea raspunsurilor la antrebarile date.

III. Captarea atentiei si motivarea elevilor pentru a anvata elementele specifice initierii unui dialog.

Elevii, grupati cate 6, au avut de realizat urmatoarea sarcina: sa-si ima-gineze dialogul dintre Nica si matusa Marioara.

IV. Analiza sarcinii de lucru: S-a citit urmatorul fragment:

Intru mai antai an casa omului si ma fac a cere pe Ion la scaldat.

- Nu-i acasa Ion , zice matusa Marioara, s-a dus cu mosu-tau Vasile, la Condreni, s-aduca niste sumani ( . )

- Apoi dar, mai ramai sanatoasa, matusa Marioara! . si-mi pare rau ca varul Ion nu-i acasa, ca tare as fi avut placere sa ne scaldam ampreuna.

S-au precizat personajele care dialogheaza si s-a observat ca dialogul nu este redat an antregime. Sarcina elevilor a fost sa scrie dialogul asa cum cred ei ca s-a desfasurat. Li s-au amintit regulile de folosire a liniei de dialog; au avut ca timp de lucru 5 minute.

V. Prezentarea rezultatelor si ansusirea noilor cunostinte. S-au citit cele patru dialoguri, sfatuindu-i pe elevi doar sa asculte si sa nu se grabeasca cu aprecierile. Dupa ce toti reprezentantii echipelor au citit dialogurile alcatuite, s-au deschis manualele si s-au apreciat dialogurile audiate tinand seama de indicatiile referitoare la formulele de initiere a unui dialog. Din acest punct de vedere s-a observat ca echipele 1, 3 si 4 au folosit formule potrivite pentru initierea unui dialog, (s-a verificat prin sondaj si corectitudinea folosirii unor semne de punctuatie), iar echipa 4 a fost apreciata pentru originalitate.

VI. Prezentarea obiectivelor celei de-a doua parti a activitatii; apoi s-a luat o scurta pauza.

Pauza nu a venit antr-un moment nepotrivit, periclitand unitatea lectiei, ci, alaturi de activitatea an echipa, a incitat si mai mult elevii, unii dintre ei nici nu si-au parasit locurile, an asteptarea partii a doua a activitatii.

VII. Fixarea noilor cunostinte. Partea a doua a activitatii a anceput cu recitirea dialogului alcatuit de echipa numarul 4, a continuat cu repetarea for-mulelor de initiere a unui dialog. S-au citit an perechi dialogurile de la pagina 93 si au fost continuate cele care au oferit aceasta posibilitate (dialogurile an care apare o invitatie, un salut, cererea unei permisiuni). S-a repetat si s-a scris pe tabla si pe caiete definitia dialogului, s-a precizat asezarea an pagina a semnului de punctuatie specific.

VIII. Aplicarea cunostintelor ansusite. Scopul acestui moment al activi-tatii a fost atins printr-un exercitiu de dictare. S-a dictat, cu mici modificari, dialogul evidentiat an ora anterioara. Dictarea a fost corectata de elevi dupa textul de control (scris pe tabla an timpul pauzei si acoperit pana atunci). Elevii si-au corectat greselile sub supravegherea anvatatoarei si si-au notat an carnetelele speciale felul acestora. De exemplu: nu-i/nu ai;

- semnul exclamarii -

dupa un salut.

|n continuarea activitatii s-a realizat un scurt moment de dramaturgie. Echipele deja constituite au interpretat dialogul ilustrat la pagina 92. Sarcina de lucru s-a complicat an momentul an care elevii au observat ca an imagine erau 4 personaje, iar ei eraau 6 an echipa. Ingeniozitate copiilor si-a spus cuvantul si an acest moment, ei inventand anca doua personaje care au luat parte la dialog: alti copii veniti an vizita, bunicul, bunica, anvatatoarea chiar. Elevii au fost ancurajati sa se folosesca de gesturi si de mimica an interpretarea micilor scenete improvizate.

Toate cele patru scenete au fost apreciate pentru ingeniozitate.

ORA a IV-a

SUBIECTUL LEC}IEI: Subiectul; recunoasterea subiectului an textul

"Amintiri din copilarie"

OBIECTIVE OPERA}IONALE:

- sa extraga idea principala dintr-un fragment si s-o redea sub forma de propozitie;

- sa recunoasca si sa analizeze un subiect exprimat prin substantiv;

- sa sesizeze prezenta subiectului neexprimat, inclus/subanteles, fara precizarea termenilor;

- sa coopereze pentru realizarea unei sarcini an echipa.

SCENARIUL DIDACTIC:

I. Momentul organizatoric

II. Verificarea cunostintelor despre textul "Amintiri din copilarie": citirea integrala a textului, repetarea catorva date despre autor, alcatuirea unor enunturi proprii cu unele cuvinte ce au fost explicate an prima ora a acestei unitati de anvatare.

III. Formarea priceperilor si deprinderilor: s-a citit textul si s-au precizat fragmentele componente.

Elevii, grupati cate 6 an echipa, au fost mobilizati pentru realizarea urmatoarei sarcini: alcatuirea planului de idei principale al textului "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga, sub forma de propozitii. Materiale folosite: ma-nualul, afisajul, coli de scris, carioci. Li s-a explicat elevilor ca trebuie sa alcatuiasca cele patru idei principale sub forma de propozitii. Fiecare echipa a avut la dispozitie cate 4 coli de scris si cate o carioca - o alta culoare pentru fiecare echipa.

Fiecare idee a fost scrisa pe o foaie distincta si asezata pe afisaj an dreptul fragmentului respectiv, cu fata an jos. Cand plansa-afisier a fost com-pleta, s-au antors foile si au fost selectate cele mai reusite idei principale. Cea mai eficienta echipa a fost echipa numarul 3, echipa care a scris cu verde si a elaborat doua din cele 4 idei principale ale textului.

Planul de idei a fost copiat pe caiete.

IV. |nsusirea noilor cunostinte. S-a cerut elevilor sa marcheze pe plansa din fata clasei subiectele propozitiilor scrise ca idei principale. S-au analizat aceste subiecte si li s-a cerut elevilor sa identifice an text subiectele pe care le-au folosit an propozitii. S-a observat ca majoritatea propozitiilor au subiecte neexprimate. S-au stabilit oral subiectele incluse si cele subantelese. S-au trans-format an scris propozitiile cu subiect neexprimat an propozitii cu subiect exprimat (doua propozitii).

V. Fixarea cunostintelor: s-a discutat despre posibilitatea neexprimarii subiectului antr-o propozitie.

ORA a IV-a

SUBIECTUL LEC}IEI: Adjectivul; acordul adjectivului cu substantivul

OBIECTIVE OPERA}IONALE:

- sa gaseasca ansusiri potrivite pentru un substantiv dat;

- sa acorde un adjectiv an gen si numar cu un substantiv dat;

- sa alcatuiasca enunturi proprii cu sintagme ce cuprind adjectivul ana-intea substantivului;

- sa lucreze si sa-si corecteze greselile an echipa.

SCENARIUL DIDACTIC:

I. Momentul organizatoric

II. Captarea atentiei: s-a alcatuit o schema pornind de la substantivul fata.

Cuvantul a fost scris an centrul tablei, iar elevii, raspunzand la antre--barea: "Cum poate fi ?", au completat schema cu cuvinte ce denumesc ansu-siri.

III. |nsusirea noilor cunostinte. Dupa ce schema a fost completata, li s-a spus ca partea de vorbire ce arata ansusirea unei fiinte, a unui lucru sau a u-nui fenomen al naturii se numeste adjectiv. Definitia a fost scrisa pe tabla si an caiete.

Pe echipe s-a alcatuit o schema asemanatoare celei de la tabla, pas-trandu-se aceleasi adjective, dar an centrul schemei s-a aflat de aceasta data substantivul baiat.

Pentru urmatoarea etapa a activitatii, fiecare membru al echipei a pri-mit un numar egal de adjective, pe care a trebuit sa le modifice astfel ancat sa se potriveasca cu pluralul substantivelor pe care s-a lucrat.

S-a observat astfel ca adjectivele asi schimba forma dupa genul si numa-rul substantivului pe care al ansoteste. Aceasta informatie a fost scrisa pe tabla si an caiete.

S-a amintit rolul pe care al au an comunicare cuvintele ce denumesc an-susiri: acela de a ambogati si completa mesajul. S-a exemplificat acest lucru am-partind schema de pe tabla dupa cum urmeaza:

cuminte grasuta

slabuta

lenesa

harnica

Fata grijulie

gingasa

palida

blonda analta saraca

S-au format astfel sintagme ce au fost introduse an propozitii enuntate oral. Pastrand pozitia fata de substantiv, s-au format urmatoarele sintagme:

slabuta fata fata lenesa

harnica fata fata grijulie

gingasa fata fata palida

blonda fata fata saraca

Elevii au observat ca propozitiile an care adjectivele sunt pozitionate an fata subtantivelor sunt "mai interesante" si au propus ca pe viitor sa foloseas-ca aceasta posibilitate pentru ca le ambogateste si le nuanteaza exprimarea.

IV. Aplicarea cunostintelor ansusite: dorinta le-a fost andeplinita ime-diat, deoarece fiecarei echipe i-au fost puse la dispozitie cate 6 jetoane pe ca-re erau scrise urmatoarele adjective: zglobiu, rosu, fumuriu, gingas, mare. Fie-care elev si-a ales cate un jeton si au avut ca sarcina de lucru alcatuirea a cate doua propozitii an care adjectivul ales sa stea an fata substantivelor - unul de genul feminin, celalalt de genul masculin, ambele la numarul plural.

Pentru verificare s-a apelat la procedeul deja cunoscut: elevii care si-au ales acelasi adjectiv s-au grupat, au verificat propozitiile, si-au corectat grese-lile si au ales cele mai reusite propozitii pentru a fi prezentate clasei. Au apa-rut greseli an scrierea cu trei "I" a adjectivelor "grijuliii" si "zglobiii".

V. Tema pentru acasa: exercitiile nr. 3 si nr. 4, de la pagina 98.

Ex. nr. 3, de la pagina 98:

a) Gaseste adjective potrivite pentru substantivele: cer, stea, copil, floare, ghiocel.

b) Alcatuieste o propozitie cu fiecare grup de cuvinte obtinut.

Ex. nr. 4, pag. 98:

Transcrie si completeaza literele care lipsesc!

nor alburiu fata zglobie baiat grijuliu

nori albur . fete zglob . baieti grijul .

ORA a VI-a

SUBIECTUL LEC}IEI: Compunerea an care se introduce dialogul

OBIECTIVE OPERA}IONALE

- sa identifice antr-un dialog semnele de punctuatie ce separa cuvintele personajului de cele ale povestitorului;

- sa foloseasca antr-o creatie proprie scurte propozitii ce anunta dialo-gul;

- sa foloseaca antr-o creatie proprie semnele de punctuatie specifice (linia de dialog, doua puncte);

- sa foloseasca semnul de punctuatie potrivit cu felul comunicarii ce separa antr-o comunicare cuvintele personajului de cuvintele povestitorului.

SCENARIUL DIDACTIC:

I. Momentul organizatoric

II. Reactualizarea cunostintelor necesare realizarii compunerii. S-au ve-rificat notiunile teoretice despre dialog si semnul de punctuatie specific, des-pre semnele de punctuatie ce separa cuvintele personajului de ale poves-titorului. Pentru ilustrare s-au folosit urmatoarele texte ce au fost distribuite celor 4 echipe: - La cirese

- La scaldat

- Pupaza din tei

- Caprele Irinucai

Fragmentele cu dialog selectionate de catre elevi au fost imediat citite antregii clase si s-au specificat semnele de punctuatie ce separau cuvintele personajului de cuvintele povestitorului.

Din fragmentele audiate s-au selectat adjectivele pe care si le-au amintit si pe baza acestora s-au recapitulat cunostintele teoretice despre adjectiv. S-au identificat apoi adjectivele din textul de la pagina 97, Jocul cu mormolocii ; s-au identificat si substantivele determinate specificandu-se numarul si genul acestora.

JOCUL CU MORMOLOCII

Ieri era un soare stralucitor. M-am antins pe o frunza de nufar, fericit de mangaierea razelor calde. |n jurul meu anotau sute de mor-moloci, abia iesiti de cateva zile din oua.

Un mormoloc ami zise:

- Nene Oachi, joaca-te cu mine, te rog!

- Joaca-te cu el, Oachi, intervine Oaca de pe o frunza apropiata. Este baietelul nostru! Soarele cald ne-a scos din oua trei sute de pui-sori.

Ce spui, Oaca! M-am mirat eu .

III. Anuntarea temei: elevii au fost anuntati ca trebuie sa continuie tex-tul ca si cum ei ar fi autorul acestuia. Elevii si-au dat seama imediat ca trebuie sa "joace rolul" lui Oachi. Ca sarcina suplimentara, au fost sfatuiti sa modifice textul asezand adjectivele anaintea substantivelor pe care le determina, daca rezultatele ai multumesc.

IV. Elaborarea compunerii: elevii au fost lasati sa reciteasca textul si sa-si schiteze mental continuarea dialogului cu cel putin cinci replici, apoi au fost invitati sa expuna oral continuarea.

Pentru ca 4 elevi si-au exprimat dorinta de a continua textul dupa o anumita idee expusa an fata clasei, iar alti 5 elevi au vrut sa continuie textul dupa alta idee, li s-a permis sa lucreze an echipa.

V. Prezentarea lucrarilor. Deoarece timpul nu a permis mai mult, s-au prezentat si discutat doar doua texte. Restul elevilor au fost andrumati sa-si termine compunerile ca tema pentru acasa, sugerandu-li-se ca asi pot ambu-natati creatiile.

ORA a VII-a

SUBIECTUL LEC}IEI: Evaluarea cunostintelor

OBIECTIVE OPERA}IONALE:

- sa recunoasca personajele, identificandu-le replicile, antr-un dialog dat;

- sa identifice semnele de punctuatie ce separa cuvintele personajului de cele ale povestitorului;

- sa completeze an scris un dialog folosind semnele de punctuatie spe-cifice;

- sa identifice adjectivele din text si sa gaseasca alte substantive pe ca-re sa le poata determina;

- sa scrie cuvinte cu doi si trei "I";

- sa identifice subiectul exprimat sau neexprimat dintr-o propozitie da-ta;

sa scrie corect, caligrafic, respectand regulile asezarii an pagina a unui text.

DESCRIPTORI DE PERFORMAN}a:

SUBIECTELE TESTULUI:

Cititi cu atentie urmatorul text:

Un arici traia singur la marginea unei paduri antunecoase. Satul de sin-guratate, pofti pe un iepuras dragalas din apropiere la joaca.

- Cu multa placere! ai raspunse iepurasul.

|mpreuna ancepura sa se joace "de-a v-ati ascunselea"

- Ce faceti, dragii mei? antreba o vulpe vicleana cu blana roscata.

- Noi ne-am amprietenit, spusera iepurasul si ariciul cu glasuri soptite.

- Vreau sa fiu si eu prietena cu voi!

Rezolvati cerintele de mai jos:

1. Care sunt personajele care participa la dialog ?

2. Transcrieti cuvintele spuse de vulpe.

3. Scrieti cuvintele cu care ariciul l-ar fi putut invita la joaca pe iepuras.

4. |ncercuiti semnele de punctuatie ce separa cuvintele personajului de ale povestitorului.

5. Transcrieti adjectivele care apar an text. Gasiti cate doua substantive potrivite (altele decat cele din text) pentru fiecare adjectiv.

6. Identificati si scrieti care sunt subiectele primelor doua propozitii ale textului.

7. Scrieti la numarul plural urmatoarele grupuri de substantive si adjective schimband pozitia adjectivului fata de substantiv:

nor plumburiu

floare rosie

cer azuriu

fata harnica

cercel stralucitor

Rezultatele testului