Strategiile utilizate
in consilierea si orientarea carierei vizeaza sistemul
aptitudinal-atitudinal, motivational, trasaturile de
personalitate, caracteristicile anatomo-fiziologice ale individului, evaluate
dinamic, pronostic, predictiv. Consilierea poate fi directa (comunicarea
nemediata intre elev si consilier), sau mijlocita de anumite
instrumente de informare si orientare in vederea alegerii carierei
(pliante, brosuri, chestionare, teste de evaluare, sisteme electronice
interactive de consiliere etc.)
Cum procesul consilierii
si orientarii profesionale este continuu de-a lungul
scolaritatii, punerea in lucru a metodelor de cunoastere
si consiliere privind cariera este importanta. Metoda reprezinta
calea, traseul sau programul dupa care se realizeaza actiunile
intelectuale si practice in vederea atingerii unui scop. Nu exista o
metoda perfecta. Oricare dintre metodele folosite in psihologia
educatiei prezinta avantaje si dezavantaje, fiind necesare in
anumite situatii concrete sau in altele.
Metodele cele mai frecvent
utilizate in cunoasterea psihologica a elevilor si implicit in
consilierea si orientarea scolara si profesionala
sunt: observatia
(obtinerea de date semnificative prin observarea sistematica si
intentionata a individului); convorbirea
(metoda de culegere de informatii prin dialog, asupra
personalitatii, comportamentelor si resorturilor acestora); anamneza (forma de
investigatie pentru obtinerea de date biografice sau sociale prin
relatare directa facuta de subiect); metoda investigatiei prin chestionare (colectarea unor date
sub forma scrisa despre diferite categorii de fapte, opinii,
caracteristici); ancheta
(metoda de investigatie in principal a evenimentelor de natura
sociala, care utilizeaza convorbirea si chestionarul pentru a
obtine opinii, informatii si evaluari asupra diferitelor
categorii de fapte); metodele
sociometrice (modalitati de evidentiere a dinamicii
grupului, a sistemului de relatii interpersonale - in diferite
colectivitati - printr-o sociograma); metoda aprecierii obiective , Gh. Zapan, (tehnica de
apreciere, evaluare a caracteristicilor unei persoane prin investigarea
opiniilor membrilor grupului din care aceasta face parte); evaluarea produselor activitatii
(metoda de obtinere indirecta de date despre o persoana,
prin analizarea rezultatelor activitatilor desfasurate de
aceasta); analiza datelor biografice
(evaluarea si interpretarea inregistrarilor de date personale); fisa individuala /
psihopedagogica (mijloc pentru consemnarea, sistematizarea,
prezentarea si organizarea datelor semnificative, din diferite planuri ale
personalitatii sau ale mediului de provenienta sau
scolar, obtinute prin metode si tehnici specifice, in scopul
cunoasterii elevilor); testul
psihologic (metoda de a obtine informatii si date
fiabile de natura psihica despre indivizi, cu ajutorul instrumentelor
standardizate, prin administrarea unor sarcini identice, care vizeaza
anumite caracteristici, atitudini, performante, aptitudini, etc. si
raportarea rezultatelor la anumite etaloane).
Eficienta deosebita a acestor instrumente specifice (metode, procedee si
mijloace, forme de organizare) in activitatea de orientare scolara
si profesionala, se constata atunci cand ele sunt folosite in
mod adecvat, in concordanta cu principiile si obiectivele
urmarite. Utilizarea lor conjugata si
situationala se impune pentru realizarea unor progrese de nivel
calitativ.
