Fundamentele educatiei - fundamentele conceptuale ale educatiei - fundamentele conceptuale ale educatiei

2. fundamentele educatiei
1. Fundamentele conceptuale ale educatiei
2. Finalitatile educatiei
3. Legitatile si principiile educatiei
4. Functiile educatiei
5. Curriculum-ul educational
3. MEDIUL EDUCATIONAL
1. Familia
2. Sistemul de invatamint
3. Educatie extrascolara
4. Mass-media
5. Asociatii de copii si tineret
6. Partidele politice
7. Organizatiile de creatie
4. MANAGEMENTUL SI MONITORIZAREA ACTIVITATII EDUCATIONALE
1. Asigurarea potentialului didactic
2. Agentii actului educational
5. STRATEGIE SI TACTICA IN REALIZAREA CONCEPTIEI EDUCATIEI

I. ARGUMENT PRELIMINAR

Orice sistem educational implica disponibilitate nationala, reflectind toate aspectele sociale, economice si spirituale ale vietii unei tari. El poate fi conceput ca o modalitate de asigurare a dezvoltarii comunitatii si individului. Atribut si conditie de existenta a omului in societate, educatia are doua obiective de baza: a) de recreare a personalitatii umane; b) de formare a calitatii umane in cadrul social de perspectiva. Educatia are drept temelie experienta acumulata de societatea umana si trebuie sa anticipeze evolutia societatii, servind drept factor determinativ de dezvoltare social-economica a tarii.

Aceasta teza se intemeiaza pe o abordare speciala a subiect-obiectului educatiei si presupune interpretarea personalitatii umane ca produs (si agent) al activitatii/procesului de formare/autoformare si de dezvoltare/autodezvoltare permanenta a constiintei si comportamentului social al personalitatii in plan intelectual - moral - tehnologic - estetic - ecologic - economic - demografic - sanitar etc. la nivel formal, nonformal, informal.

Transformarile care au loc in viata sociala si politica, economica si culturala, impunind schimbari in dezideratul educational, genereaza modificari si in constiinta, comportamentul personalitatii.

Alertate, institutiile sociale nu sint pregatite spre a contribui la procesul educational, iar agentii educationali nu poseda inca suficiente abilitati de educatie in noile conditii social-economice.

Cind societatea constientizeaza tot mai mult evolutia proceselor negative si consecintele lor nefaste pentru natiune, educatia devine o problema sociala acuta, care necesita teorii si metodologii educationale noi. De acea, prezenta Conceptie isi propune paradigma educationala racordata la: a) situatia si tendintele de dezvoltare a societatii; b) teleologia educatiei (ideal, scop, obiective, standarde educationale); c) tehnologii si metodologii educationale modeme; d) politica sociala in domeniul educatiei; e) orientari valorice si educationale pe plan national si international.

Conceptia Educatiei din R.M. va servi drept mijloc de integrare a tuturor agentilor educationali intr-un sistem unic de educatie a copiilor, tineretului si adultilor. Ea are menirea de a crea un parteneriat pedagogic in realizarea idealului, scopului si obiectivelor educatiei. Realizarea conceptiei impune obligatiuni si responsabilitati majore intru prosperarea spirituala si vitala a personalitatii, si conduce la armonizarea relatiilor interetnice si interculturale in Republica Moldova.

II. FUNDAMENTELE EDUCATIEI

2.1. Fundamentele conceptuale ale educatiei

Conceptia educatiei constituie documentul de prim ordin in formarea si dezvoltarea personalitatii, avind ca baza realismul filozofic, esenta caruia consta in intelegerea unitatii echilibrate a paritatii materialului si idealului.

Contrapunerea traditionala a intereselor personalitatii cu interesele societatii nu se rezolva pe calea absolutizarii valorii personalitatii sau superioritatii societatii asupra acesteia, ci, mai curand, pe calea corelarii intereselor lor si, ca urmare, a corelarii personal/social, colectiv/individual. Personalitatea este de neconceput in afara societatii. Tinzind spre o armonie sociala, ambele realizeaza itinerarul dezvoltativ uniplan.

Esenta filozofiei educatiei se axeaza pe un sistem de valori cu statut national oficial, protejate de lege, si care constituie re-perele de baza orientate spre dezvoltarea in ascendenta a societatii.

Filozofia educatiei reprezinta d totalitate de idei si principii ce alcatuiesc bazele dezvoltarii sociale.

Teza principala se rezuma la ideea ca societatea este o comunitate de oameni in care:

• personalitatea constituie temelia societatii;
• societatea este vazuta ca o comunitate organizata de oameni si functioneaza in conformitate cu legislatia sta-tala, normele morale, armonia intereselor personale si sociale;
• statul, ca institutie suverana a natiunii, organizeaza si asigura independenta, bunastarea, dezvoltarea si realiza-rea potentialului creator al cetatenilor sai.

Noua paradigma educativa plaseaza in prim planul ei optiunea pentru ideile umaniste.

Umanizarea procesului educativ presupune un sir de conditii:

• recunoasterea personalitatii ca valoare suprema, respectarea caracterului unic si irepetabil al fiecarui individ;
• egalizarea sanselor tuturor cetatenilor la autodeterminare, autoorganizare, autoafirmare, autorealizare;
• realizarea dreptului cetatenilor la dezvoltarea aptitudini-lor si intereselor rezonabile;
• asigurarea protectiei sociale, ocrotirii sanatatii, a drepturilor;
• armonizarea relatiilor interpersonale dintre educatori si educati: parinti si copii, invatatori (profesori) si elevi, profesori si studenti, dintre toti componentii sociali.

Umanizarea permite si implica materializarea unei educatii variative a personalitatii, considerind interesele si particularitatile diferitelor clase, categorii si grupuri sociale ale tarii. Ea cu-prinde, de asemenea, idei in baza carora se vor forma calitati moral-civice si psihologice ale personalitatii, viabile in conditiile perioadei de tranzitie si de construire a noii societati.

Un element important al noii filozofii a educatiei este ideea educatiei pluriculturale in baza valorilor nationale si general-umane.

Totalitatea ideilor si principiilor mentionate alcatuiesc bazele unei reale filozofii, comuna pentru toti agentii.

Filozofia educatiei in R. Moldova constituie ideea nationala si raspunde nevoilor actuale si de perspectiva ale societatii si personalitatii, contribuie la consolidarea societatii, la schimbari calitative in constiinta si comportarea cetatenilor.

Fundamentele sociale ale educatiei

Fundamentele sociale ale educatiei constau in aceea ca prin functiile sale, ea urmareste stabilirea unui echilibru dinamic intre personalitate si societate, conditie indispensabila atit pentru existenta si dezvoltarea societatii, cit si a fiecarui individ in parte.

Educatia este un mijloc de transfer de valori intre societate si individ si asigura conditii favorabile pentru asimilarea acestor valori. Vizavi de aceasta, urmarind integrarea individului in societate, educatia se ocupa de formarea personalitatii, trasaturile careia vor permite asimilarea valorilor sociale, contribuind, in acelasi timp, la depasirea si dezvoltarea lor in corelare cu sensul general al dezvoltarii sociale.

Educatia este o actiune sociala specifica, un subsistem al societatii, avind structura, logica si particularitatile sale.

Fundamente pedagogice ale educatiei

Fundamentele pedagogice ale educatiei reprezinta teoriile educatiei / invatarii, tendintele lor de dezvoltare, teleologia educatiei, legitatile generale ale educatiei si instruirii, raporturile educationale de baza, esenta procesului de educatie si instruire, conceptul de educabilitate, care exprima puterea / ponderea educatiei in dezvoltarea personalitatii si se manifesta in relatia personalitate - societate, educator - educat.

Relatia personalitate - societate, educator - educat constituie o interdependenta, unde unul se modifica in functie de celalalt, pastrindu-si autonomia si rolul in interiorul relatiei.

Prospectivitatea educatiei presupune raportarea ei la cerintele curente si de perspectiva ale societatii prin orientarea scolii spre o noua modalitate de educatie, care n va asigura individului posibilitatea de a face fata evenimentelor neprevazute prin anticipare si participare.

Caracterul permanent al educatiei impune necesitatea influentelor educationale la toate treptele de dezvoltare ontogenetica. Societatea in continua schimbare genereaza noi exigente fata de educatie, in care individul se afla permanent in calitate de receptor si agent al actiunii educative.

Succesul educational este determinat de premisele biopsihice favorabile si de mediul social stimulativ, educatia reprezentind factorul decisiv in formarea/dezvoltarea personalitatii.

Fundamente psihologice ale educatiei

Formarea unei personalitati conforme idealului educational presupune angajarea constienta a teoriilor dezvoltarii personalitatii (esenta personalitatii; tendintele ei de dezvoltare; analiza factoriala a componentelor si calitatilor personalitatii; caracterul dinamico-volitiv al personalitatii); esentei psihologice a educatiei (evidentierea obiectivelor, strategiilor, finalitatilor, factorilor social-psihologici de adaptare la conditii schimbatoare); cunostintelor despre particularitatile de virsta si individuale ale personalitatii; raportului personalitate - societate (exigentele socialului in continua dinamica constituie mecanismul dezvoltarii si adaptarii personalitatii, tendinta catre idealul educational); evaluarii structurilor psihice ale personalitatii.

2.2. Finalitatile educatiei

A pune problema idealului, scopului, obiectivelor educatiei inseamna a constientiza nevoia ascendenta de educatie in societate si necesitatea ridicarii calitatii ei la nivelul exigentelor sociale de perspectiva.

Idealul educational exprima in mod concentrat finalitatea generala a educatiei, ceea ce societatea, ca sistem global, solicita din partea educatiei, considerata ca subsistem al sau.

Idealul este un model, un prototip perfect, o imagine construita a perfectiunii si prevede:

• dezvoltarea libera, armonioasa a omului si formarea personalitatii creative care, ulterior, sa se adapteze la conditiile de continua schimbare ale vietii;
• dezvoltarea complexa, globala, totala a personalitatii in perspectiva exigentelor culturale si politice ale societatii, valorizarea maxima a personalitatii pentru o solicitare libera si democratica.

In acest context, modelul personalitatii va intruni caracteristici de tipul:

1. Integritate psihica si morala;
2. Individualitate, gindire critica rationala si atitudine pragmatica fata de viata;
3. Potential intelectual, capacitati volitive;
4. Tinuta etica adecvata normelor sociale;
5. Capabilitatea de a lua independent decizii, capacitatea de a-si apara in mod neopresiv interesele;
6. Capacitati de autoeducatie;
7. Tendinta spre succes in viata;
8. Competenta profesionala, spirit intreprinzator si de concurenta, capacitati manageriale;
9. Capacitatea de adaptare la conditiile schimbatoare ale vietii, abilitati de orientare in circumstantele economice, social-politice, in baza valorilor general-umane;
10. Atitudine respectuoasa fata de lege, responsabilitate sociala, simtul demnitatii personale;
11. Constiinta nationala si constientizarea apartenentei la comunitatea europeana si mondiala;
12. Activism social;
13. Capacitatea de a depasi situatiile neordinare.

Obiective ale educatiei

Obiectivul educational major exprima tendinta spre idealul educational prin formarea atitudinilor fundamentale in corespundere cu nevoile actuale si de perspectiva in dezvoltarea individului si societatii.

Obiectivele educatiei se intemeiaza pe:

• Formarea respectului de sine si a demnitatii personale;
• Formarea axei valorice personale;
• Asigurarea unei pregatiri fizice multilaterale, formarea tendintei de practicare a unui mod sanatos de viata;
• Formarea unei atitudini pozitive si a respectului fata de familie, mde, batrini etc.;
• Formarea culturii dorintelor;
• Formarea trebuintei, capacitatilor si competentelor de autocunoastere si autoeducatie;
• Formarea capacitatilor de receptare-producere a valorilor estetice, de organizare a mediului individual si social in armonie cu principiile frumosului;
• Formarea capacitatilor de anticipare a schimbarilor sociale;
• Formarea competentelor de adaptare la noile conditii in vederea satisfacerii nevoilor personale si sociale;
• Formarea capacitatilor de a colabora in baza tolerarii diferentelor;
• Formarea responsabilitatii fata de mediul ambiant;
• Educarea in spiritul mindriei nationale si a obligatiunilor civice fundamentale.

2.3. Legitatile si principiile educatiei

Legitatile educatiei

Legitatile educatiei reprezinta legaturile stabile, esentiale si necesare ale fenomenelor educative, care asigura existenta, functionarea si dezvoltarea procesului educational.

Legitatile pedagogice ale educatiei constau in reflectarea obiectiva, adecvata a realitatii, independent de vointa subiectului, de dinamismul procesului educativ, avind proprietati si caracteristici stabile in orice circumstante.

Procesul educational este determinat de nevoile social-economice, morala, cultura, politica si ideologia sociala si este reglementat de urmatoarele legitati:

• interdependenta educatie - dezvoltarea sociala;
• interdependenta constiinta - comportament;
• interactiunea mediu social - educatie - ereditate;
• interactiunea mediu social - personalitate;
• interactiunile umane.

Principiile generale ale educatiei

Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare

Principiile reprezinta normele cu valoare strategica si operationala, care trebuie respectate in vederea asigurarii eficientei activitatilor proiectate la nivelul sistemului si al procesului de invatamint.

Educatia se bazeaza pe urmatoarele principii:

• centrarea pe axiologia celui educat;
• corelarea/antrenarea optima a aspectelor bio-psiho-fiziologice, ecologice, social-politice, cultural-spirituale ale educatiei;
• unitatea vietii sociale si a educatiei;
• unitatea valorilor general-umane si nationale;
• educatia etnoculturala/pluriculturala;
• caracterul anticipativ sau prospectiv al educatiei (educatia trebuie sa anticipeze, sa proiecteze axiologia sociala si cea individuala);
• umanizarea si democratizarea vietii sociale a celui educat;
• diferentierea si individualizarea procesului educational, dezvoltarii individuale prin integrare in comunitatea (asociatiilor) umana sau principiul corelarii intereselor individuale cu cele ale societatii;
• creativitatea si libertatea (stipulate de drepturile copilului si ale omului);
• unitatea educatiei si autoeducatiei;
• satisfacerea necesitatilor biologice in concordanta cu normele acceptate de convietuirea sociala;
• unitatea si diversitatea actiunilor educationale;
• valorizarea morala a celui educat in contextul axiologiei comunitare/individuale;
• corelarea optima a tuturor dimensiunilor educatiei: spirituale, morale, intelectuale/cognitive, estetice, ecologice, tehnologice, fizice etc.

2.4. Functiile educatiei

Functia de selectare si transfer a valorilor de la societate la individ se afla in dependenta particularitatilor psihologice ale obiectului educatiei si presupune sa se realizeze in baza reciprocitatii acestor doua operatii.

Prin functia de dezvoltare constienta a potentialului biopsihic al omului educatia raspunde unor nevoi individuale si numai prin intermediul lor - unor nevoi sociale. Procesul continuu de dezvoltare a potentialului nativ al indivizilor duce spre progresul social prin diversificarea si amplificarea produselor muncii si creatiei acestora.

Functia de pregatire a omului pentru integrarea activa in viata sociala consta in pregatirea individului ca element activ al vietii sociale, ca forta de munca si subiect al relatiilor sociale.

Functiile educatiei releva faptul ca, pe de o parte, actiunea educationala vizeaza dezvoltarea personalitatii umane, iar pe de alta, aceasta dezvoltare raspunde unor cerinte ale societatii fata de individ.

2.5. Curriculum-ul educational

Continutul educational: valorile educationale

Educatia ca proces complex se desfasoara pe baza valorilor fundamentale ale omenirii: Viata, Adevar, Bine, Frumos, Sacru, Dreptate, Libertate.

Valorile general-umane se produc prin activitatea desfasurata in sferele vietii si existentei umane: Terra, Patria, Familia, Munca, Cunoasterea, Cultura, Pacea, Omul. Valorile nationale reprezinta proiectii ale constiintei asupra valorilor general-umane si se manifesta in cultura nationala inteleasa in sensul cel mai larg, ele cuprinzind nu numai datini, obiceiuri, traditii, dar si, intii de toate, fortele autogeneratoare, apoi si viziunile, sursele de comunicare culturala si interculturala, codul genetic imanent limbajelor specifice, teologia implicata, spiritualitatea poporului etc. Valorile nationale sint imanente vietii fiecarui individ, familiei, comunitatii nationale si imanente vietii insusite si dezvoltate prin educatia sociala, care se desfasoara in notiuni-cheie ale existentei umane si vor deveni cu adevarat orientari valorice. Manifestarea valorilor general-umane/nationale are loc prin calitatile individului: bunatate, dragoste de munca, onestitate, cumsecadenie, umanism, patriotism, responsabilitate sociala, toleranta diferentelor culturale si religioase etc.

Atitudinile valorice fata de OM ca valoare suprema formeaza fundamentul curriculum-ului educatiei.

• constientizarea menirii omului in lumea inconjuratoare;
• respectarea autonomiei omului, a starii de spirit si intereselor;
• respectarea drepturilor omului;
• tolerarea omului;
• favorizarea succesului in viata omului.

Atitudinile valorice fata de VIATA

• atestarea vietii ca dar divin;
• acceptarea si ocrotirea vietii in toate manifestarile, varietatile si formele ei;
• practicarea modului sanatos de viata;
• ordonarea constienta a propriei vieti in calitate de subiect al ei.

Ideea atitudinii valorice fata de viata nu se limiteaza la sfera vietii omului, ci depaseste cu mult hotarele ei, acolo unde e viata: viata oceanului, viata padurii, viata muntilor, viata pamintului etc.

Atitudinile valorice fata de CULTURA

• cunoasterea istoriei nationale si universale;
• promovarea tezaurului cultural national si universal;
• respectarea traditiilor, datinilor, obiceiurilor propriului popor si ale etniilor conlocuitoare;
• respectarea normelor de comportament etic.

Atitudinile valorice fata de MUNCA

• cultivarea motivatiei pentru munca;
• formarea idealului profesional;
• respectarea rezultatului muncii fiecaruia.

Atitudinile valorice fata de PATRIE

• cultivarea dragostei fata de patrie;
• respectarea Constitutiei Republicii Moldova;
• onorarea simbolicii de stat: imn, stema, drapel.

Acest sistem valoric presupune formarea urmatoarelor componente fundamentale ale personalitatii:

Cultura modului sanatos de viata

Educatia urmareste insusirea si asimilarea de catre individ a notiunilor de 'viata', 'sanatate' si perceperea lor ca valori umane; formarea deprinderilor de a delimita notiunile de 'fizic' si 'moral'; educatia in spiritul respectului pentru sanatatea personala si a celor din jur; dezvoltarea capacitatilor de a percepe si a intelege interconexiunea reciproca a triadelor: Viata ' sanatate - mediu; Viata - sanatate - securitate; Viata - sanatate - Univers; sa constientizeze importanta muncii fizice si intelectuale, a culturii fizice, sportului, turismului, comunicarii cu natura.

Indiciile culturii modului sanatos de viata:

• nevoia practicarii unui mod sanatos de viata;
• activism fizic si sanatate fizica si psihica;
• capacitatea de a rezista viciilor;
• posedarea tehnicilor de autoreglare.

Cultura relatiilor familiale

Educatia include formarea deprinderilor si nevoilor de a respecta normele de convietuire in familie, precum si dreptul fiecaruia la autonomie; de a apara demnitatea si onoarea familiei; de a consolida relatiile de rudenie; de a ajuta membrii familiei - parintii, fratii, surorile etc.

Indiciile culturii relatiilor familiale:

• constientizarea familiei ca valoare si conditie a securitatii personale;
• atestarea meritului familiei in formarea personalitatii;
• manifestarea responsabilitatii pentru familie, pentru bunastarea ei;
• detinerea cunostintelor despre arborele genealogic, traditiile de familie, pastrarea relicvelor;
• participarea la administrarea gospodariei casnice;
• responsabilitatea pentru educarea copiilor;
• protejarea si menajarea membrilor vulnerabili ai familiei;
• manifestarea atitudinii caritabile fata de cei virstnici, parinti si mde.

Cultura sexelor

Educatia urmareste formarea la copii si tineret a unor conceptii sanatoase despre menirea barbatului si a femeii; calitatile si trasaturile de caracter; particularitatile psiho-fiziologice si etice ale baietilor - tinerilor; fetitelor - domnisoarelor; formarea conceptiilor despre demnitatea feminina si masculina, sensul etic al farmecului copilariei, adolescentei, maturitatii, batrinetii; frumusetii reale si aparente a omului.

Indiciile culturii sexuale:

• constiinta egalitatii in drepturi;
• corectitudinea relatiilor intre persoanele de sex opus (barbat-femeie);
• grija si protectia reciproca;
• manifestarea masculinitatii (tinerilor-barbatilor): curaj, obligativitate, promptitudine, maiestrie intr-un anumit domeniu, spirit gospodaresc, capacitatea de a asigura bunastarea familiei, tendinta spre desavirsirea tinutei fizice, galanterie, capacitatea de a proteja femeia, etc.;
• manifestarea feminitatii (domnisoarelor, doamnelor): sensibilitatea, bunatatea, finetea, indulgenta, duiosia, demnitatea, capacitatea de a asigura confortul emotional, calitati de buna gospodina, mama, sotie.

Cultura psihologica

Educatia urmareste formarea deprinderilor de adaptare efectiva la conditiile de viata in continua schimbare, dezvoltarea abilitatilor de comunicare si cooperare, cultivarea corectitudinii comportamentale, stimularea procesului de autocunoastere si autoeducatie.

Indiciile culturii psihologice:

• maturitatea psihologica;
• constiinta si respectul de sine, integritatea Eu-lui;
• adaptabilitatea sociala si psihica;
• rezistenta la stresuri;
• capacitatea de autoreglare a sferei motivationale, emotionale, volitive si morale;
• tendinta spre autoactualizare, autorealizare;
• detinerea cunostintelor despre psihicul omului;
• comunicarea empatica;
• exteriorizarea adecvata a sentimentelor;
• orientarea constructiva a personalitatii.

Cultura ecologica

Formarea culturii ecologice este o activitate specifica de educatie a personalitatii, orientata spre armonizarea relatiilor cu mediul ambiant. in acest scop in constiinta, comportamentul si activitatea omului se afirma principiul responsabilitatii fata de natura, conceperea naturii ca factor al sanatatii fizice si psihice a omului.

Activitatea educationala are un caracter integrator si include insusirea ideilor conceptuale si promovarea orientarilor valorice in domeniul ecologiei; asimilarea ansamblului de cunostinte stiintifice si practice despre procesele si fenomenele naturale; prognozarea consecintelor interventiei omului in mediul natural; formarea responsabilitatii pentru pastrarea mediului natural; formarea responsabilitatii pentru sanatatea proprie si a celor din jur ca valoare personala si sociala; formarea deprinderilor de activitate ecologica.

Indiciile culturii ecologice:

• constientizarea necesitatii echilibrului relational 'om - progres tehnologic - natura';
• cunoasterea problemelor naturii plaiului natal, precum si a problemelor ecologice locale, regionale si globale;
• initierea activitatilor ecologice;
• crearea valorilor orientate spre ameliorarea starii mediului.

Cultura moral-spirituala

Educatia urmareste formarea conceptiilor si notiunilor despre fundamentele morale ale vietii, sensul moral al relatiilor: om - om, om - natura, om - societate, om - noosfera; cultivarea valorilor crestine, general-umane; dezvoltarea comportamentului motivat; formarea culturii relatiilor interpersonale si a cooperarii; cultivarea inaltelor calitati morale precum: bunatatea, caritatea, toleranta, respectul, politetea, cumsecadenia, demnitatea etc.; cultivarea normelor de conduita in viata de toate zilele (in familie, locuri publice, natura, scoala etc.).

Indiciile culturii moral-spirituale:

• capacitatea de a fi sincer;
• manifestarea altruismului;
• manifestarea afectivitatii pozitive;
• manifestarea receptivitatii si compasiunii;
• manifestarea punctualitatii si obligativitatii in realizarea promisiunilor;
• capacitatea de a fi exigent fata de sine si ceilalti;
• manifestarea marinimiei;
• posedarea sentimentului demnitatii personale;
• manifestarea tactului, delicatetei in relatii si in comunicare.

Cultura estetica

Educatia estetica vizeaza formarea si dezvoltarea idealurilor si nevoilor estetice, cultivarea bunului gust si a perceperii frumosului; formarea atitudini estetice fata de natura si arta; estetizarea relatiilor interpersonale; asimilarea cunostintelor artistice; dezvoltarea si realizarea potentialului artistic creator; dezvoltarea sferei emotive a personalitatii prin intermediul mijloacelor artistice si formarea atitudinii morale, a conceptiilor morale prin universul emotiilor; asimilarea valorilor artistice veritabile; familiarizarea cu tezaurul artistic universal si national.

Cultura estetica se determina prin atitudinea omului fata de viata, obiectivata in creatii de valoare in toate domeniile activitatii.

Indiciile culturii estetice:

• capacitatea de a sesiza arta, de a incerca sentimente inaltatoare in urma cunoasterii modelelor artistice veritabile;
• capacitatea de apreciere estetica a operelor de arta, a monumentelor naturii;
• necesitatea de a modifica mediul inconjurator conform legilor frumosului si intoleranta fata de nonvalori;
• capacitatea de autorealizare a potentialului artistic si creator;
• tendinta spre armonia frumusetii interioare si exterioare;
• cunoasterea creatiei populare, a traditiilor istorico-culturale ale tarii, tendinta de a le insusi, ocroti, imbogati.

Cultura nationala

Educatia urmareste familiarizarea cu valorile nationale materiale si moral-spirituale; renasterea, valorizarea si perpetuarea traditiilor; utilizarea potentialului educativ al datinilor si obiceiurilor calendaristice populare; formarea constiintei nationale; educarea civismului, democratismului, umanismului.

Indiciile culturii nationale:

• cunoasterea limbii, istoriei, culturii Republicii Moldova;
• constientizarea apartenentei de neam; .
• manifestarea demnitatii nationale;
• participarea in activitatea creatoare si reformatoare.

Cultura civica

Educatia vizeaza formarea cetatenilor Republicii Moldova in contextul complex al Europei si al lumii contemporane; educarea simtului responsabilitatii pentru actiunile sociale; dezvoltarea constiintei nationale; cultivarea responsabilitatii pentru destinul tarii; insusirea cunostintelor despre drepturile si datoriile fundamentale ale omului si formarea necesitatii de a le realiza in viata cotidiana; stimularea activitatii politice, economice, sociale, de ocrotire a mediului; educarea patriotismului, a respectului fata de legile si simbolurile de stat; cultivarea sentimentului civic.

Indiciile culturii civice:

• cunoasterea legilor Republicii Moldova, a documentelor internationale in domeniul drepturilor, omului;
• realizarea drepturilor si responsabilitatilor civice;
• functionarea mecanismelor de protectie a drepturilor omului la nivel local si national;
• participarea activa in structurile si formatiunile societatii civile;
• manifestarea .tolerantei fata de diferente si a solidaritatii in viata cotidiana;
• capacitatea de angajare plenara in apararea intereselor Republicii Moldova pe plan international.

Procesul educational: intelegerea si asimilarea valorilor

Prin caracterul sau uman educatia este o actiune ce se desfasoara in mod constient, potrivit unor finalitati stabilite. in functie de aceste finalitati sint selectionate valorile ce urmeaza a fi transmise, sint alese metodele si mijloacele cele mai potrivite pentru a realiza transmisia, se asigura o organizare corespunzatoare a activitatii, in asa fel incit sa se obtina rezultatul scontat.

Formarea atitudinilor si insusirea valorilor reprezinta un demers complicat si de durata. 0 activitate afectiva nu se poate defini printr-un corelat observabil, ca in cazul unei activitati cognitive, ci prin efectul ei indirect, potential. Domeniul afectiv contine forte care determina natura vietii individuale si viata tuturor oamenilor. invatarea afectiva are drept scop de a-1 ajuta pe individ sa-si organizeze 'valorile sale intr-un complex valoric ce devine caracteristic vietii lui intregi'.

Intelegerea si insusirea valorilor se realizeaza in cadrul urmatoarelor etape:

1. efectuarea alegerii prin analiza preferintelor, influentelor, alternativelor si consecintelor acestor alternative;
2. actiunea presupune realizarea prin actionare si incorporarea alegerii facute, racordate la modelul de viata al individului.

III. MEDIUL EDUCATIONAL

Pentru a se forma si dezvolta ca personalitate, individul are nevoie de conditii si anturaj favorabil.

Mediul educational constituie un ansamblu de conditii fizice (naturale, artificiale) si socio-umane propice formarii si dezvoltarii personalitatii.

Conditiile fizice naturale sint cele geografice - de clima, sol, fauna, relief, care determina (sau trebuie sa determine) nivelul de viata si confortul material prin sistemul economic al societatii (industrie, agricultura, transporturi, servicii).

Conditiile artificiale - create de om - sint cele oferite de domeniul economic (institutii economice, administrative, mijloace de munca, comunicare, organizari sociale de convietuire - sate, orase etc.), de domeniul politic (institutii de guvemare si conducere a comunitatii umane), de cel cultural (institutii de invatamint, de stiinta, tehnica, institutii artistice, religioase). Acestea creeaza ambianta economica, politica si culturala de formare, prin educatie, a omului.

Conditiile socio-umane se refera la ansamblul, structura si calitatea relatiilor interumane stabilite la nivelul grupurilor (familial, scolar, universitar, profesional, confesional, comunitar).

Noua conceptie a educatiei se implementeaza prin sistemul de educatie, care are niveluri institutionalizate si neinstitutionalizate, cit si cu ajutorul diferitelor institutii de educatie, forme si metode de materializare a influentelor educative.

Realizarea noii conceptii de educatie la nivel neinstitutionalizat este privita ca un proces de implementare a ei in diferite sfere de activitate vitala a societatii, unde se formeaza deprinderile, capacitatile si calitatile personalitatii.

La nivel institutionalizat, institutia de baza care realizeaza organizarea intregului sistem de educatie, activitatea acestuia si controlul acestei activitati este statul. Educatia este una din prioritatile statului in politica sociala la etapa actuala si de perspectiva.

Statul, prin institutiile si organizatiile sale, trebuie sa asigure nivelul strategic (fundamental, de baza ) de educatie a generatiilor in ansamblu, indiferent de apartenenta la grupul social.

3.1. Familia

Familia este cel mai apropiat si adecvat mediu de structurare intelectuala, afectiva si volitiva a personalitatii, climatul familial devenind cadrul de ambianta materiala, spirituala si morala in care se formeaza copiii.

In familie se cristalizeaza un stil caracteristic de viata in baza raporturilor biologice, economice, morale, spirituale etc.

Mediul familial influenteaza formarea si exprimarea personalitatii prin componenta familiei (parinti, copii, mde), relatii de intelegere si armonie intre membrii ei, de interese, convietuire etc., de valori promovate in familie.

In familie are loc nu numai reproducerea sociala a populatiei, dar si formarea unui anumit stil de viata. Aici se formeaza astfel de calitati vitale importante, ca dragostea fata de oameni, receptivitatea si afectiunea, priceperea si dorinta de a fi tolerant. Familia fundamenteaza moralitatea copilului, ii determina idealurile, valorile spirituale, ii formeaza atitudinea fata de munca.

Factorii de influenta asupra copilului in familie se pot structura conventional in trei categorii:

• micromediul social al familiei, in care se realizeaza contactul copiilor cu valorile si rolurile sociale, cunoasterea caracterului complex si contradictoriu al lumii contemporane;
• activitatea inter- si extrafamiliala, in special munca de toate zilele, ea constituind o modalitate esentiala de integrare sociala a omului si de cunoastere cu viitoarea activitate de viata;
• activitatea educationala a parintilor.

Este oportun sa se asigure responsabilitatea parintilor pentru educatia copiilor, pregatirea lor intru realizarea acestei munci de maxima importanta.

Aici ar putea fi cooptate asociatiile parintilor, baza a carora pot deveni atit institutiile de invatamint, cit si administratia publica locala.

Urmeaza sa fie aplicate noi forme de interactiune a familiei cu institutiile prescolare, scolile, institutiile sociale, culturale, medicale, organele de drept etc.

Actualmente a crescut mult importanta programelor de pedagogizare a parintilor, pregatire a lor pentru realizarea functiilor educative ale familiei.

Unul din obiectivele de actualizare a functiei educative a familiei consta in incadrarea parintilor in activitatea educationala a institutiei de invatamint. Acest proces este eficient in cazul cind atragerea parintilor se face prin intermediul copiilor, cind toti agentii educationali participa la realizarea unor obiective comune.

3.2. Sistemul de invatamint

Temelia educatiei o constituie sistemul de invatamint de stat.

In institutiile de invatamint se creeaza mediul favorabil invatarii, formarii culturii generale si speciale, pregatirii pentru profesie, pentru exigentele vietii.

Exigentele fata de procesul educativ:

• Formarea personalitatii se efectueaza preponderent pe calea activitatii propriu-zise a copilului. Masura efortului pedagogic va varia in functie de posibilitatile individuale ale copilului.
• Activitatea copilului in procesul de educatie este conditionata de necesitatile lui schimbatoare si, la fiecare moment de dezvoltare, sint determinate de conditiile respective.

Esentiala ramine considerarea zonei proxime de dezvoltare a educatului, inaintindu-i noi cerinte corelate cu optiunile sale reale.

Activitatea educationala se va realiza in baza respectarii proportionalitatii eforturilor copilului si pedagogului in conditiile unui climat permisiv de afectiune si protectie.

3.3. Educatie extrascolara

La etapa actuala scoala, oricit de elevata ar fi ea, nu mai poate fi singurul depozitar de cultura, iar educatia 'intra muros' trebuie dezvoltata si continuata printr-o educatie 'extra muros' in colaborare cu factorii educationali, deschizind caile unei formari continue, multilaterale ce va determina pe viitor un permanent proces de autoinstruire si autoeducare.

Educatia extrascolara constituie un sistem deschis, menit sa completeze efortul educational al scolii. Ea comporta obiective, continuturi si tehnici educationale ce asigura mentinerea si dezvoltarea continua a potentialului cognitiv, afectiv si actional al personalitatii, al capacitatilor si deprinderilor de autoeducatie, contribuie la formarea de personalitati independente si creatoare.

Acest tip de educatie difera de cea din scoli prin caracterul ei optional-benevol, pluridisciplinar, prin varietatea formelor si a continutului, prin utilizarea unor forme specifice de evaluare si apreciere a rezultatelor, prin posibilitatea de a alege forma, profilul, timpul rentabil pentru ocupatii, prin raporturile de colaborare, apropiere, incredere si prietenie dintre profesori si elevi, prin atmosfera permisiva, in care cuvintul copiilor, exprimarea doleantelor lor, optiunilor, intentiilor sint solicitate si favorizate.

Acest tip de educatie se realizeaza in institutii specializate (scoli de muzica, arta plastica, coregrafie, cluburi (centre, case de creatie) ale elevilor, centre de creatie tehnica, centre ale tinerilor naturalisti, scoli sportive, centre de turism si excursii etc.) in colaborare cu alti factori educationali (familie, institutii de invatamint, unitati socio-culturale, mass-media, organizatii de copii si tineret etc.).

3.4. Comunitatea nationala, prin politica economica, culturala si educationala (deschiderea spre reforma, spre inovatii), ofera conditii reale si perspective pentru formarea, dezvoltarea si afirmarea personalitatii. Patrimoniul valoric national (din domeniul economic, politic, stiintific, tehnic, cultural, artistic, religios) este imbogatit si transmis din generatie in generatie prin procesul educational.

3.5. Comunitatea etnica, prin obiceiurile si traditiile specifice, prin factura psihica si valorile culturii, are un rol insemnat in personalizarea individului, in conturarea identitatii sale. Apartenenta la comunitatea etnica este favorabila afirmarii prestigiului individului atit la nivelul acestuia, cit si la nivelul comunitatii nationale.

3.6. Comunitatea religioasa creeaza un climat de securitate sufleteasca si de inaltare spirituala. Apartenenta la comunitatea religioasa compenseaza trebuintele psihologice de deplina si desavirsita siguranta, de speranta si incredere, de respect, liniste si dragoste.

Biserica va continua sa-si realizeze misiunea de educatie moral-spirituala a personalitatii, contribuind la constituirea universului valoric al societatii.

3.7. Mediul profesional din intreprinderile industriale, agricole, institutiile administrative, de invatamint si cultura, curative, servicii prin conditiile materiale, prin competenta conducerii, coeziunea si calitatea membrilor sai, trebuie sa favorizeze afirmarea si realizarea capacitatilor de munca productiva si de creatie, interesul de a progresa in competenta profesionala.

3.8. Fortele armate sint institutii speciale prin care statul isi realizeaza si functia educativa.

Armata, in acest context, are menirea de a dezvolta calitatile de personalitate si civice de care are nevoie tineretul in ansamblu: patriotism, barbatie, vointa, initiativa, activism social, capacitati de a actiona in circumstante exceptionale etc.

3.9. Mass-media

Mijloacele de informare in masa au o deosebita forta de modelare a personalitatii prin varietatea si bogatia informatiilor, prin specificul si potentialul lor. Functia educativa a mass-mediei nu substituie rolul institutiilor de invatamint, ci se alatura acestora, contribuind la realizarea obiectivelor educationale.

3.10. Asociatii de copii si tineret

Obiectivele educationale ale asociatiilor de copii si tineret presupun crearea conditiilor pentru insusirea de catre copii si tineri a experientei sociale, includerea lor in diverse relatii sociale neformale.

Este oportuna crearea unui sistem flexibil de mijloace stimulatoare, care sa contribuie la educarea activismului social.

3.11. Partidele politice, desi exprima interesele diferitelor grupuri sociale si demografice, ca institute educationale, ele vor influenta pozitiv formarea personalitatii, vor contribui la formarea unor insusiri precum civismul, patriotismul, umanismul, cultura democratica.

3.12. Organizatiile de creatie exercita o influenta substantiala asupra tineretului prin intermediul operelor de literatura si arta, formind calitati personale si civice in functie de specificul lor de activitate.

IV. MANAGEMENTUL SI MONITORIZAREA ACTIVITATII EDUCATIONALE

Managementul si monitorizarea activitatii educationale presupune coordonarea activitatii tuturor institutiilor sociale care realizeaza educatia. 0 atare coordonare va focaliza efortul tuturor factorilor educationali spre crearea conditiilor optime de formare si dezvoltare a personalitatii. Managementul poarta un caracter de stat si social, subiectii lui sint organele administrarii publice, asociatiile si organizatiile obstesti.

Este oportun a institui pe linga Guvernul Republicii Moldova o comisie in problemele educatiei si asistentei sociale. in componenta acestei comisii pot fi atit reprezentantii departamentelor respective ale guvernului, cit si reprezentanti ai comunitatii, stiintei etc. Sarcina principala a acestei comisii este controlul realizarii prevederilor prezentei conceptii.

Activitatea sistemului educational este imposibila fara o asigurare informationala suficienta. in baza Institutului de Stiinte ale Educatiei este rational a crea banca experientei educationale avansate, precum si diagnosticarea sistematica a eficacitatii educatiei.

Diagnosticarea eficacitatii activitatii educative antreneaza:

• Relevarea starii reale a muncii educative;
• Analiza schimbarilor care survin pe parcursul desfasurarii acestei activitati;
• Determinarea posibilitatilor, cailor si mijloacelor de perfectionare a activitatii educationale;
• Determinarea gradului de influenta a diverselor mijloace educationale.

Una din problemele diagnosticarii Consta in determinarea criteriilor de eficacitate a muncii educative. Drept criterii generale pot fi indicate:

• educabilitatea elevilor (orientarea personalitatii, motivele comportarii, gradul de formare a calitatilor sociale si individuale semnificative, orientari si valori morale);
• nivelul de devenire sociala (adaptabilitatea sociala, activismul social, echilibrul social);
• relatiile dintre participantii procesului educational;
• nivelul de autoconducere in institutiile educationale, asociatiile si colectivele lor.

Dinamica pozitiva a indicilor ce caracterizeaza criteriile mentionate confirma eficacitatea muncii educative efectuate.

Criteriile generale urmeaza a fi adaptate si la conditiile institutiei, colectivului, pornind de la propriile obiective pentru o perioada concreta de timp.

La baza diagnosticarii eficacitatii muncii educative se afla analiza rezultatelor prin compararea starii actuale si precedente a lucrului educativ in corespundere cu obiectivele trasate. Diagnosticarea acestei activitati presupune stabilirea gradului de influenta a diferitelor mijloace educationale asupra rezultatelor educatiei. Constatarea eficacitatii acestora permite factorilor educationali sa elaboreze un sistem flexibil de actiuni bine orientate.

Studierea eficacitatii mijloacelor educationale se va efectua in mod sistematic de catre institutii si de fiecare pedagog/cadru didactic.

Diagnosticarea si pronosticarea eficacitatii muncii educative constituie un mijloc consecvent si concludent fondat pe criterii adecvate ale metodicii de studiere a rezultatelor educatiei si a mijloacelor educationale eficiente.

In scopul organizarii diagnosticarii si prognosticarii calificative si operative este necesar de a crea un Centru analitic pe linga Ministerul Educatiei si Stiintei, precum si grupuri analitice in judete si institutiile de invatamint.

4.1. Asigurarea potentialului didactic

Realizarea politicii educationale de stat, in special educatia generatiei in crestere, se va efectua de cadre pregatite special in domeniul respectiv.

Se impune formarea in aceste scopuri a specialistilor cu nivel inalt de calificare, luind in considerare profilul specializarii si particularitatile locale.

Una din problemele de baza pentru materializarea conceptiei educatiei este problema formarii cadrelor capabile sa rezolve sarcini neordinare de educatie in noile conditii.

Realizarea noilor sarcini de educatie implica formarea corpului de cadre didactice pentru toate structurile educationale. Pentru a functiona eficient, fiecare dintre aceste institutii are nevoie de cadre de educatori pregatite tinand cont de tendintele inovative in pedagogie.

4.2. Agentii actului educational

• parintii;
• educatorii, invatatorii, profesorii;
• diriginti;
• psihologii scolari si sociali;
• pedagogi sociali;
• animatorii timpului liber etc.

V. STRATEGIE SI TACTICA IN REALIZAREA CONCEPTIEI EDUCATIEI

Guvernul Republicii Moldova va sustine:

• Crearea organului managerial privind procesul educatiei in mediul social, in cadrul Ministerului Educatiei si Stiintei.
• Elaborarea Programului de realizare a Conceptiei Educatiei la nivel de sistem educational.
• Elaborarea si adaptarea actelor normative ce ar reglementa activitatea educationala a institutiilor sociale.
• Realizarea unui studiu diagnostic care ar oferi factorilor decizionali un tablou clar al sistemului de educatie in Republica Moldova in ansamblu si pe domenii (scoala, familie, institutii culturale, mass-media, organizatii profesionale, armata etc.) si care sa puna in evidenta principalele lui posibilitati si limite, avantaje si dezavantaje.
• Un studiu de prognoza elaborat in baza relatiilor sociale existente in R.M. si a evolutiei lor probabile in perspectiva urmatoarelor 2-3 decenii.
• Reproiectarea sistemului educational, in special a subsistemelor acestuia, asigurarea integrarii lor in actiunea comuna de realizare a obiectivelor educatiei.
• Integrarea educatiei copiilor, tineretului si adultilor intr-un sistem unic.
• Elaborarea profesiogramelor pentru fiecare agent al actului educational.

Ministerul Educatiei si Stiintei va realiza:

• Elaborarea si realizarea proiectului 'Educatia in familie'.
• Elaborarea si realizarea proiectului 'Educatia si mass-media'.
• Elaborarea programului 'in ajutor scolii'.
• Elaborarea conceptiei si metodologiei de activitate a dirigintelui.
• Elaborarea conceptiei de educatie in asociatiile de copii.
• Atragerea organismelor, fundatiilor internationale privind sustinerea proiectelor in domeniul educatiei.
• Dezbateri la nivel national (conferinte, seminare, simpozioane etc.) pe teme precum: educatia permanenta si curriculum-ul; pozitia si rolul scolii in sistemul educativ; mass-media si educatia culturala a populatiei din diferite medii socio-profesionale; relatia scoala-familie; educatia - concept, dimensiuni de continut, forme si metode de realizare etc.
• Reproiectarea sistemului de invatamint, a finalitatilor, a diferitelor tipuri de scoli si cicluri, reproiectarea continuturilor, metodelor si formelor de instruire si educatie, de evaluare a procesului de formare si perfectionare a procesului educational.

Ministerul Finantelor va sustine:

• Crearea unui sistem complex de motivare a cadrelor educationale si a animatorilor culturali pentru a participa la reforma educatiei nationale.

Institutul de Stiinte ale Educatiei va realiza:

• Elaborarea curriculum-ului educatiei la nivel de agenti educationali.
• Elaborarea metodologiei de evaluare a sferei atitudinale.
• Determinarea tematicii si problemelor de cercetare a procesului educational.
• Un studiu comparativ al sistemului de educatie din R.M. si principalele sisteme educationale din Europa si din lume.
• Elaborarea conceptului si a metodologiei de autoeducatie a tineretului.

Departamentul Relatii Nationale si Functionare a Limbilor vor elabora:

• Programul 'Reglementarea coexistentei interetnice si interculturale in Republica Moldova'.

Agentii educationali vor realiza:

• Actiuni de colaborare cu institutiile educationale.
• Actiuni orientate spre educatia permanenta a adultilor.