Educatia morala

Educatia morala

a) Delimitari conceptuale

Fizionomia morala a unui om constituie expresia valorii sale sociale. Perfectionarea sa a devenit  o preocupare constanta a oricarei comunitati, pentru a-si asigura dainuirea si stabilitatea, convietuirea pasnica si prospera a membrilor, prin cultivarea calitatilor morale. Raportarea la societate si raportarea la individ sunt cadrele de referinta pentru fundamentarea pedagogica a educatiei morale.

Morala, ca fenomen social, reflecta relatiile ce se stabilesc intre oameni, in ipostaza lor de subiecti reali, ce se afla in interactiune, intr-un context delimitat in spatiu si timp.

Trebuie sesizata distinctia metodologica dintre morala si moralitate, respectiv intre morala sociala (constiinta societatii) si morala individuala (constiinta individului). Morala include sistemul moral al societatii, iar moralitatea reprezinta reflectarea  in constiinta individului a continutului moralei sociale. Morala sociala are un caracter obiectiv si constituie baza ontologica a educatiei morale.

Se vorbeste in mod artificial despre educatia morala ca dimensiune a educatiei, deoarece nu este indreptatita in totalitate separarea celorlalte dimensiuni de educatia morala. Motivul: intreaga educatie trebuie sa fie morala, indiferent de societatea despre care vorbim, valorile morale ale unei societati pot fi diferite sau partial diferite, dar nu pot lipsi cu desavarsire.

b) Scopul educatiei morale

Este formarea individului ca subiect moral, ca subiect ce gandeste si actioneaza in conformitate cu valorile morale ale tipului de societate in care traieste si evolueaza. In sens pedagogic, profilul moral al individului este o realitate in continua transformare, o constructie ce se desavarseste la infinit, un obiectiv pe care tindem sa-l atingem.

c) Continutul educatiei morale

Structura sistemului moral al unei societati are urmatoarele componente, care devin continuturi ale educatiei morale:

Idealul moral

Este nucleul oricarui sistem moral, reflectand ceea ce este caracteristic si definitoriu tendintei si optiunilor comportamentale ale membrilor unei comunitati. Este considerat o imagine a perfectiunii din punct de vedere moral, care cuprinde, sub forma unui model, chintesenta morala a personalitatii umane. Prin continutul sau, idealul moral ne apare sub forma unui model prospectiv, care depaseste realitatea prezenta si ofera un camp de posibilitati de actiune ce angajeaza personalitatea umana intr-un proces de continua autodepasire. Aceasta inseamna ca nu se va realiza niciodata in totalitatea sa, ca atare comportamentul real al oamenilor nu-i va putea niciodata epuiza continutul, dar este semnificativa puterea de atractie a idealului moral asupra oamenilor. Idealul moral, ca abstractiune, se materializeaza prin valori si norme morale.

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

Valorile morale

Reflecta anumite cerinte si exigente generale impuse comportamentului de idealul moral. Valori morale semnificative sunt: cinstea, patriotismul, harnicia, altruismul, loialitatea, eroismul, responsabilitatea, modestia etc. Ele au un caracter polar, in sensul ca fiecarei valori morale ii corespunde o nonvaloare (antivaloare): lasitate, indisciplina, egoism, necinste etc.

Valorile morale nu se refera la o situatie concreta, ci prescriu exigente ce acopera un camp vast de situatii si manifestari comportamentale. Toate valorile morale la care individul adera sunt mobiluri interne cu o forta propulsiva puternica asupra comportamentului

Normele si regulile morale

Sunt modele sau prototipuri de comportament moral elaborate de societate sau de o comunitate mai restransa si aplicabile unei situatii date. Exprimand exigentele uneia sau mai multor valori morale, prin intermediul lor individul isi exteriorizeaza atitudinea morala in fapte si actiuni concrete. Normele moralei profesionale si ale moralei scolare sunt concludente. Dupa forma de exprimare, pot fi interdictii (introduc restrictii privitoare la comportament) sau permisiuni (orienteaza si directioneaza comportarea). Ele poseda o forta normativa ce se asigura prin intermediul unor mecanisme speciale, cum ar fi opinia publica, obiceiuri, traditii, dezaprobarea celor din jur etc.

d) Sarcinile educatiei morale

Formarea constiintei morale - consta in informarea tinerilor in legatura cu continutul si cerintele valorilor morale, a normelor si regulilor. De la elevi nu se cere simpla memorare, ci sesizarea exigentelor fiecarei reguli morale, concomitent cu intelegerea necesitatii respectarii ei. Informarea se face treptat, conform particularitatilor de varsta ale copiilor. Componentele constiintei morale sunt:

Cunostintele morale reprezentari morale (reflectarea in imagini intuitive aceea ce este caracteristic unui complex de situatii si fapte morale concrete);

- notiuni morale (reflectarea aceea ce este esential si general unei clase de manifestari morale)

- judecati morale (exprima caracterul apreciativ al unei notiuni morale)

Trairi si sentimente morale (fiecarei cunostinte morale i se asociaza o traire afectiva corespunzatoare: sentimentul patriotic, sentimentul onoarei, sentimentul datoriei etc.)

Convingeri morale (se asociaza cu vointa si forta de a depasi obstacolele interne si externe si duc la motivarea intrinseca a conduitei)

Formarea conduitei morale - se refera la rezultatul comportarii, la faptele morale, la planul exterior, fiind obiectivarea constiintei in fapte si actiuni. Componentele conduitei morale sunt:

Deprinderi morale (se formeaza ca raspuns automatizat la anumite cerinte de comportament repetate in conditii relativ identice);

Obisnuinte morale (sunt deprinderi ce implica existenta unei trebuinte interne, iar nerealizarea lor provoaca stari de frustrare)

Trasaturi pozitive de caracter ( sunt forme stabile de comportare morala, care definesc personalitatea indivizilor si devin previzibile in comportament).

e) Principiile educatiei morale

Au valoare orientativa in procesul de formare a profilului moral al tinerilor:

Asigurarea caracterului activ al educatiei morale (implicarea tinerilor in activitati concrete, depasirea momentelor expozitive);

Utilizarea cadrului social oferit de colectivul de elevi;

Imbinarea exigentei cu respectul fata de tanar;

Sprijinirea pe elementele pozitive ale personalitatii celui educat pentru inlaturarea celor negative;

Respectarea particularitatilor de varsta ale celor educati;

Continuitate, consecventa, perseverenta, unitate a factorilor educativi (familie, scoala, comunitate, alte institutii)

f) Modalitati specifice de realizare a educatiei morale

Metodologia didactica utilizata pentru realizarea educatiei morale primeste aspecte specifice, in functie de obiectivele propuse, de varsta celor carora li se adreseaza si de subiectele abordate. Printre metodele si procedeele de educatie morala enumeram:

Explicatia morala

Convorbirea morala

Exemplul moral

Exercitiul moral

Aprobarea / Dezaprobarea