Anticiparea interactiva

Anticiparea interactiva

Avem o programa scolara - ce facem cu ea?

Actualele programe scolare au fost dezvoltate in spiritul noii paradigme educative centrate pe cel care invata.

     Teme de discutie in grup:

Luati programe scolare si identificati elementele care plaseaza elevul in centrul propriei formari. Ce sunt obiectivele de referinta? De ce sunt formulate ele din perspectiva "capabilitatilor" elevului? De ce sunt obiectivele de referinta elemente obligatorii ale programei? Ce sunt conpeten'ele specifice? Dar activitatile de invatare ce sunt? Care este relatia dintre obiectivele de referinta si activitatile de invatare? De ce sunt activitatile de invatare cu titlu de "exemple" in programa? Ce alte activitati de invatare ati construit in vederea atingerii diverselor obiective de referinta pe parcursul anilor de aplicare a programei? Activitatile de invatare pe care le derulati cu elevii in clasa sunt inventate pe loc sau le pregatiti din timp?

Noile documente curriculare se deosebesc fundamental de vechile programe analitice nu numai din perspectiva filosofiei educatiei sau a politicilor, dar si a demersurilor practice pe care profesorul/ invatatorul trebuie sa le adopte. Sa consideram urmatorul tabel comparativ:

In trecut, pregatirea pentru activitatea la clasa era perceputa ca o formalitate - programa dadea ordinea si ritmul de parcurgere a materiei, manualul unic relua in capitolele sale aceasta ordine si oferea exemple pentru asimilarea materiei. Planificarile erau dictate de birocratie si indiferent de rubricatia ceruta de inspector se reduceau la prevederile standard ale programei analitice. Evident ca dincolo de aceasta birocratie consumatoare de timp, dascalii seriosi si-au anticipat orele din perspectiva proiectarii moderne, centrate pe nevoile elevilor.

Astazi, proiectarea didactica este insa o necesitate.

     Organizati o dezbatere pe aceasta tema: Proiectarea didactica este astazi o necesitate Pentru regulile dezbaterii v. sectiunea 3.2.

     Tema de reflectie individuala:

Sunteti invitati sa cititi activ si pragmatic, textul urmator, de la p. 14-16 (adaptat din Partea a II-a a Ghidurilor metodologice de aplicare a programelor scolare, MEC-CNC, 2001-2002). In timpul lecturii, faceti marcaje pe text, astfel:

cunostintele confirmate de text ,  prin semnul √

cunostintele infirmate / contrazise de text, prin semnul -

cunostintele noi, neintalnite pana in momentul lecturii, prin semnul +

cunostintele incerte, confuze, care merita sa fie cercetate, prin semnul ?

Dupa lectura, informatiile se trec intr-un tabel, astfel:

Discutati apoi cu membrii grupului sintezele obtinute.

Intrucat programele scolare centrate pe obiective nu mai asociaza continuturilor in mod univoc o alocare temporala si o anumita succesiune, prescrise fara drept de apel, rolul profesorului/invatatorului in conceperea si organizarea activitatii in clasa devine mult mai important. Responsabilitatea sa fata de abilitatile create elevilor sporeste de asemenea.

In aceste conditii este necesar ca profesorul/invatatorul sa aiba o imagine de ansamblu bine conturata asupra intregului curriculum alocat unui an de studiu. Consideram ca identificarea unor teme majore si organizarea continuturilor in jurul acestora ofera o astfel de imagine intr-o maniera mult mai clara decat enumerarea unei succesiuni de lectii. De aici, optiunea pentru organizarea procesului de invatamant in unitati de invatare.

O unitate de invatare reprezinta o structura didactica deschisa si flexibila, care are urmatoarele caracteristici:

determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referinta;

este unitara din punct de vedere tematic;

se desfasoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;

subordoneaza lectia ca element operational;

se finalizeaza prin evaluare.

Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfasurata de invatator/profesor care consta in anticiparea etapelor si a actiunilor concrete de realizare a predarii. Proiectarea demersului didactic presupune:

lectura avizata a programei

planificarea calendaristica

proiectarea secventiala (a unitatilor de invatare sau a lectiilor

Lectura programei

In contextul noului curriculum, conceptul central al proiectarii didactice este demersul didactic personalizat, iar instrumentul acestuia este unitatea de invatare. Demersul didactic personalizat exprima dreptul profesorului - ca si al autorului de manual - de a lua decizii asupra modalitatilor pe care le considera optime in cresterea calitatii procesului de invatamant, respectiv, raspunderea personala pentru a asigura elevilor un parcurs scolar individualizat, in functie de conditii si cerinte concrete. Noul Curriculum national accentueaza faptul ca documentele de proiectare didactica sunt documente administrative care asociaza intr-un mod personalizat elementele programei - obiective de referinta, continuturi, activitati de invatare - cu alocarea de resurse (de timp si materiale) considerata optima de catre profesor pe parcursul unui an scolar.

In acest sens, programa scolara - element central in realizarea proiectarii didactice - nu este privita ca "tabla de materii" a manualului sau ca un element de ingradire pentru profesor. Ea reprezinta un document reglator in sensul ca stabileste obiective, adica tintele ce urmeaza a fi atinse prin intermediul activitatii didactice. Programa se citeste "pe orizontala", in succesiunea urmatoare:

In programa scolara, fiecarui obiectiv cadru ii sunt asociate obiective de referinta. Atingerea obiectivelor de referinta se realizeaza cu ajutorul continuturilor, care se regasesc in ultima parte a programei. Invatatorul/profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate prin programa sau poate propune alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa (exemplele din programa au caracter orientativ, de sugestii, si nu implica obligativitatea utilizarii numai a acestora in procesul didactic).

Planificarea calendaristica orientativa

In contextul noului curriculum, planificarea calendaristica este un document administrativ care asociaza intr-un mod personalizat elemente ale programei (obiective de referinta si continuturi) cu alocarea de timp considerata optima de catre invatator/profesor pe parcursul unui an scolar.

In elaborarea planificarilor, recomandam parcurgerea urmatoarelor etape:

1.     Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinta si continuturi

2.     Impartirea in unitati de invatare

3.     Stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de invatare

4.     Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de invatare, in concordanta cu obiectivele de referinta si continuturile vizate.

Planificarile pot fi intocmite pornind de la urmatoarea rubricatie:

Scoala Profesor: .........

Disciplina Clasa/ Nr. ore pe sapt./Anul

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

Planificarea calendaristica orientativa

In acest tabel:

Unitatile de invatare se indica prin titluri (teme) stabilite de catre profesor;

in rubrica Obiective de referinta/ competente specifice se trec numerele de ordine cf. programei scolare;

Continuturile selectate sunt cele extrase din lista de continuturi a programei. 

Numarul de ore alocate se stabileste de catre invatator/profesor in functie de experienta acestuia si de nivelul de achizitii ale elevilor clasei.

Intregul cuprins al planificarii are valoare orientativa, eventualele modificari determinate de aplicarea efectiva la clasa putand fi consemnate in rubrica Observatii

O planificare anuala* corect intocmita trebuie sa acopere integral programa scolara la nivel de obiective de referinta si continuturi.

Proiectarea unei unitati de invatare

Elementul generator al planificarii calendaristice este unitatea de invatare. Prin urmare propunem mai jos proiectarea la nivelul acestora ca urmatoare etapa a organizarii demersului didactic.

Proiectul unei unitati de invatare poate fi intocmit pornind de la urmatoarea rubricatie:

Unitatea de invatare

Nr. ore alocate

Pentru acest tabel:

in rubrica referitoare la Continuturi apar inclusiv detalieri de continut necesare in explicitarea anumitor parcursuri, respectiv in cuplarea lor la baza proprie de cunoastere a elevilor;

in rubrica Obiective de referinta/ competente specifice se trec numerele de ordine inscrise in programa scolara;

Activitatile de invatare pot fi cele din programa scolara, completate, modificate sau chiar inlocuite de altele, pe care invatatorul/profesorul le considera adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse;

rubrica Resurse cuprinde specificari de timp, de loc, forme de organizare a clasei etc.;

in rubrica Evaluare se mentioneaza instrumentele aplicate la clasa.

Totodata, finalul fiecarei unitati de invatare presupune evaluare sumativa.

Si cu proiectul de lectie cum ramane?

Din perspectiva profesorului, proiectul de lectie - conceput ca document separat - este recunoscut ca o formalitate consumatoare de timp si energie. Proiectul unei unitati de invatare contine suficiente elemente pentru a oferi o imagine asupra fiecarei ore. Ca urmare, in tabelul care sintetizeaza proiectarea unitatii de invatare se pot delimita prin linii orizontale (eventual punctate) spatiile corespunzatoare unei ore de curs. Astfel, pentru fiecare lectie, proiectul unitatii de invatare ofera date referitoare la elementele de continut si obiectivele de referinta/ competentele specifice vizate la care se raporteaza anumite activitati de invatare; totodata sunt indicate resurse materiale, forme de organizare a clasei etc., pentru fiecare activitate precum si instrumente de evaluare necesare la nivelul lectiei (orei).

Lectia este inteleasa ca o componenta operationala (Cum?) pe termen scurt a unitatii de invatare. Daca unitatea de invatare ofera intelegerea procesului din perspectiva strategica, lectia ofera intelegerea procesului din perspectiva operativa. Proiectul unitatii de invatare trebuie sa ofere o derivare simpla a lectiilor componente. Ca urmare, trecerea de la unitatea de invatare - o entitate supraordonata - la o lectie componenta trebuie sa permita o "replicare" in acelasi timp functionala (De ce?), structurala (Cu ce?) si operationala (Cum?) a unitatii de invatare, la o scara temporala mai mica si intr-un mod subordonat. Acest mod de tratare orientata catre scopuri precise caracterizeaza organizarea atat a unitatii de invatare cat si a lectiei.

Sugestii pentru proiectare[1] - Interogatii utile

Proiectarea didactica presupune o succesiune de operatii avand ca tinta obiectivele de referinta/ competentele specifice. In acest context este utila o abordare interogativa, dupa modelul investigatorului perfect! In schema de mai jos aveti intrebarile si raspunsurile generice pentru proiectare.

Mai specific, intrebarile se structureaza astfel:

     Teme de reflectie individuala.

Realizati o planificare calendaristica in spiritul achizitiilor dobandite in acest capitol. Realizati proiectarea unei unitati de invatare in spiritul achizitiilor dobandite in acest capitol. Consultati-va cu mentorul si/ sau colegii pe parcursul elaborarii documentelor.

In Anexe, puteti consulta doua exemple de proiecte de unitati de invatare

Stereotipii paguboase legate de procesul proiectarii

Formalismul

Cel mai pagubos cliseu al proiectarii este tratarea formala a acestui demers absolut necesar in conditiile unui curriculum flexibil, care nu impune o tratare rigida a continuturilor invatarii. In trecut, planificarile erau formale caci ele reluau fara variatiuni prevederile programei analitice (tema, numar de ore) si ordinea prestabilita a capitolelor din manualul unic. Singurul element de context local era data din calendar (la nivelul tarii insa aceasta data nu avea cum sa varieze cu mai mult de o saptamana - zece zile, daca acest lucru se intampla se chema ca profesorul nu si-a facut datoria. Planificarea si proiectul de lectie erau redactate doar de forma pentru a face pe plac directorului/ inspectorului. Daca programa analitica obliga fiecare clasa de elevi sa parcurga in acelasi ritm un decupaj unic al disciplinei, curriculumul scolar actual  ofera cadrelor didactice posibilitatea sa se adapteze specificitatii clasei. Asadar, azi, proiectarea este absolut necesara, caci in absenta ei si a rigiditatii manualului unic, demersul didactic devine intamplator atat prin raportare la curriculum cat si la nivelul si nevoile elevilor. Din pacate, spaima directorului/ inspectorului inca este factor hotarator in realizarea unor documente formale care nu au nicio legatura cu activitatea de proiectare. Copierea planificarii de anul trecut si doar schimbarea datelor pentru aducerea la zi, transcrierea categoriilor de activitati de invatare ca atare din listele oferite de programe, fara a le regandi din perspectiva specificitatii temei sau a clasei, completarea rubricilor cu copy/paste (de exemplu, in Coloana de evaluare apar de sus pana jos toate modalitatile de evaluare cu putinta) reprezinta actiuni de trecut la rubrica ASA NU.

Lipsa corelarii intre componentele proiectarii

Am vazut mai sus ca activitatea de proiectare este jalonata de o serie de intrebari care sunt corelate. Prin urmare si raspunsurile trebuie sa fie si ele in corelare. Daca respectam programa si centram demersul pe obiective/ competente atunci pentru tintirea acestora activitatile propuse trebuie sa fie in corelatie, la fel resursele necesare derularii acestora si continuturile care constituie baza de operare.

Din aceasta perspectiva, unei tinte propuse (obiectiv/ competenta) trebuie sa ii fie corelata cel putin o activitate care concura la atingerea sa. Daca dorim sa ajungem de la Bucuresti la Ploiesti, putem alege DN 1 sau varianta prin Buftea. Drumul din metafora oferita corespunde activitatii de invatare pentru a atinge tinta dorita.

Nu este posibil insa ca pentru mai multe tinte sa fie propusa o singura activitate. In primul rand este dificil sa ating mai multe tinte deodata (e o pretentie de Croitorasul cel viteaz, or stim ca aceasta este o fictiune). Totodata este imposibil sa urmez o singura cale pentru a ajunge la mai multe destinatii. Este ca si cum as spune ca, de la Bucuresti, merg pe DN1 si la Brasov si la Buzau (de la Brasov pot ajunge la Buzau, dar parasesc DN 1, mergand pe alta cale).

Accentul pe continuturi

Au aparut modele de proiectari in care este inscrisa mai intai coloana obiectivelor/ competentelor apoi continuturile si apoi activitatile, resursele, evaluarea. In aceste tabele, activitatile devine legate de continuri. Pozitionarea denota un demers magistral centrat pe asimilarea de informatii. Or, am vazut mai sus, intereseaza instrumentarea elevului cu abilitati de operare cu informatia. Daca se doreste mentinerea demersului didactic in paradigma centrata pe elev si achizitiile acestuia atunci activitatile trebuie sa tinteasca obiectivele/ competentele si nu continuturile.

Absenta contextualizarii invatarii

In realizarea activitatii de proiectare o abordare axata pe parcurgerea manualului va conduce la invatarea livreasca, fara adaptare la cultura si experientele de invatare ale elevilor. Este neindoios faptul ca manualul este o resursa valoroasa, dar pentru a profita din plin de ea este necesara contextualizarea invatarii prin relationarea acesteia la evenimentele reale ale existentei clasei, la preocuparile grupului si ritmurile fiecarui elev. Din aceasta perspectiva, nu este rea inspiratia din exemple de proiecte, activitati din manual cu conditia in care este realizata adecvarea la pulsul pietei serviciilor educationale concrete din clasa.

Oferim mai jos un proiect de unitate de invatare adaptat dupa Ghidul metodologic pentru aplicarea programei de geografie (CNC, 2001) care valorizeaza interesele de explorare ale elevilor dintr-o clasa de intensiv engleza (proiectele derulate la limba straina si parteneriatele cu elevi din strainatate fac demersul de mai jos profitabil din punct de vedere cognitiv)

Proiectul unei unitati de invatare

Clasa a VIII-a

Nr. ore: 2 ore /sapt.

Unitatea de invatare: Carpatii si Depresiunea colinara a Transilvaniei (III)

Nr. ore alocate:6

* celelalte OR se evalueaza pe parcursul derularii UI

Etape proiect

o. Anuntarea proiectului de grup : un ghid turistic (sub forma unei brosuri de prezentare) - Romania: Carpatii. Exercitiu de reflectie asupra posibilului cuprins al ghidului

1a. Elaborarea unei liste cu elementele de continut ale ghidului

1b. Selectarea unor aspecte geografice de inclus in ghid

2a. Identificarea unor date/ aspecte/ imagini relevante pentru ghid

2b Realizari de reprezentari cartografice pentru  ghid

3 Selectarea aspectelor geografice ref. la ultima grupa de munti. Asamblarea provizorie a intrarilor de ghid redactate in etapele anterioare

4. Finalizarea ghidului - verificarea acuratetei si a relevantei informatiilor. Rafinarea formei grafice

Criterii de evaluare