Educatia - definitia educatiei

Definitia educatiei

Educatia, fenomen de care se ocupa pedagogia, este definita ca obiect al reflectiei filozofice inca din antichitate (Socrate, Platon, Aristotel).

Educatia este un fenomen extrem de complex ce poate fi studiat din numeroase perspective, fiecare dintre acestea dezvaluind-i noi sensuri si intelesuri. Una dintre

Acceptiunile termenului, identificata si conceptualizata de fondatorul educatiei, E. Durkheim, este cea de socializare: "Educatia este socializarea metodica a tinerei generatii; este actiunea exercitata de catre generatiile adulte asupra celor care nu sunt coapte inca pentru viata sociala".

Educatia ca socializare este un proces progresiv si cumulativ prin care individul, pe tot parcursul vietii sale, asimileaza comportamentele, valorile, normele, rolurile, conventiile si modurile de a gandi proprii ambientului sociocultural inconjurator.

Democrit spunea: "Natura si educatia sunt asemanatoare. Intr-adevar, educatia il transforma pe om, si, transformandu-l ii da o a doua natura".

Similar termenului grecesc paideia, romanii foloseau institutio, iar francezii, mai tarziu, l'éducation. Acesta din urma provenea din cuvintele latinesti educo-educare = a scoate din, a ridica, a conduce catre . Termenul este intalnit in limba franceza in sec. XVI. Pe parcursul timpului, educatiei i s-au dat mai multe definitii, care au incercat sa surprinda esenta si complexitatea fenomenului.

Educatia este un fenomen existential, o forma de manifestare a realitatii socio-umane. Inerenta vietii sociale, educatia este o realitate actionala direct perceptibila mai ales la nivelul intalnirii dintre generatii, este cognoscibila din urmele lasate de istoria civilizatiilor si logic deductibila in abordarea sistemica a evolutiei societatii in care exista diferente mari de potential de cunoastere ce tind catre echilibru.

Educatia este o forma de actiune umana practica, efectiva care poate fi analizata prin prisma modelului actiunii umane practice elaborat de Tadeus Kotarbinschi (1976), structurat dupa cum urmeaza: PRAXISUL = AGENTUL + OBIECTUL ACTIUNII + SITUATIA + REEALIZAREA. Altfel spus, educatia este o desfasurare practica; ea rezulta din interactiunea unui subiect individual sau colectiv care o initiaza stiind ce urmareste a obtine cu un alt subiect individual sau colectiv, se desfasoara intr-un context organizat si produce anumite rezultate, in principal la nivelul sistemului psiho-comportamental al celui educat.

Educatia este o actiune constienta, specific umana prin faptul ca are un motiv voluntar - intentia de a induce o modificare la nivelul sistemului de personalitate al celui educat - si urmareste un scop bine definit - precizeaza continutul sporului de cunoastere (teoretica sau practica), a eficientei actionale si/sau modificarea atitudinala  ce urmeaza a fi indus/e.