GHID pentru redactarea lucrarii sau a i at

GHID pentru redactarea lucrarii de diploma sau a disertatiei de masterat

CUVANT INAINTE

Lucrarea de fata izvoraste din dorinta Facultatii de Stiinte ale Educatiei de a pune la dispozitia studentilor si masteranzilor sai un material accesibil de indrumare in privinta redactarii lucrarii de diploma sau a disertatiei de masterat. Observatiile noastre nu constituie un ghid exhaustiv, ci sunt menite sa faciliteze efortul de redactare a lucrarii, sa ofere cateva sfaturi practice ce au la baza experienta lingvistica indelungata a autorilor.

Am pornit de la constatarea ca se fac foarte multe greseli de limba si de redactare in lucrarile curente ale studentilor (referate, lucrari scrise de examen), precum si in lucrarile finale, care tradeaza de multe ori o mare nesiguranta in manuirea unor instrumente care ar trebui sa le fie familiare. In plus, consultand diverse lucrari publicate de edituri sau incluse in web site-urile universitatilor, ne-am dat seama ca nu exista o lucrare normativa care sa corespunda tuturor cerintelor noastre. Am folosit unele sugestii din lucrarile existente, dar am mers mai departe decat ele, ingloband elemente de limba, de stil, de redactare computerizata, ca si unele recomandari cu caracter mai general, tinand de tinuta intelectuala, etica, calitate - principii care ar trebui sa guverneze toate manifestarile unui absolvent de universitate. Am insistat (printr-o anexa) asupra problemelor de limba, deoarece am considerat ca nu li se acorda suficienta importanta si am incercat - pe aceasta cale - sa suplinim aceasta carenta

Ne exprimam speranta ca studentii si masteranzii nostri vor profita de experinta noastra si vor aplica aceste recomandari.

GHID

pentru redactarea lucrarii de diploma sau a disertatiei de masterat

OBIECTIVE GENERALE

Scopul Ghidului pentru redactarea lucrarii sau disertatiei de masterat este de a furniza studentilor si masteranzilor cateva indrumari pentru redactarea lucrarii de diploma sau a disertatiei (tezei) de masterat, in asa fel incat aceasta sa indeplineasca standardele fundamentale ale unei cercetari stiintifice si sa obtina o nota cat mai mare din partea comisiei de examinare.

Dezideratul este realizarea unei lucrari de diploma sau a unei disertatii de masterat de valoare, ceea ce reprezinta un certificat pentru universitatea/ facultatea care l-a format pe candidat, ii confera acreditare intelectuala, pe directia cerin telor de calitate in invatamantul universitar. Lucrarea este, de asemenea, un document care atesta cunostintele dobandite de candidat in anii de studiu, precum si insusirea unor deprinderi de munca intelectuala, intre care capacitatea de sintezare a informatiei si de redactare ocupa un loc important.

Responsabilitatea lucrarii ii revine in intregime candidatului, atat in ceea ce priveste continutul, cat si forma. El are datoria de a o redacta in conformitate cu cerintele acestui ghid. Nerespectarea recomandarilor atrage dupa sine penalizari in notare si poate duce chiar la respingerea lucrarii de catre secretarul comisiei, in momentul inscrierii pentru examenul de licenta

Lucrarea, in continutul ei, trebuie sa aiba o organizare clar a si riguroasa, care sa dovedeasc a gandirea stiintifica a candidatului. Ideile exprimate in lucrare trebuie sa se inlan tuie conform unei logici clare. In acest sens, elementele de coeren ta si de coeziune a textului trebuie folosite in mod corect. Ideile se organizeaza in paragrafe, redactate cu indentatie si fara spatiu intre ele. Nu fraza creeaza paragraful, ci ideea!

Stilul este extrem de important ("Stilul este vesmantul gandului," spune Samuel Johnson). Lucrarea trebuie redactat a intr- un limbaj stiintific adecvat domeniului de cercetare abordat. Se vor evita particularitatile limbajului colocvial: cuvinte si expresii populare, familiare sau de argou s i jargon, folosirea formelor care evita hiatul (la-nceput, de-acolo, care-i), un stil prea colorat si metaforic. Nu sunt admise greseli gramaticale de redactare (acord, punctuatie, lexic etc.). Lucrarea normativa ce va fi avuta in vedere in aceasta privinta este Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane

(DOOM), editia 2005.

Candidatul are obligatia de a verifica daca datele, termenii folositi, numele proprii, citatele, titlurile (in limba romana si in alte limbi) sunt corecte. O atentie deosebita trebuie acordat a numelor proprii. In acest fel se elimina si ezitarile in scrierea unor cuvinte, in folosirea unor termeni.

Candidatul trebuie sa fie consecvent in exprimarea ideilor, in folosirea termenilor, a numelor proprii, a datelor, precum si a punctuatiei si a elementelor de structur a a lucrarii. Consecventa este necesara si in privinta tipurilor de evidentieri grafice folosite (litere italice, litere boldate sau sublinieri).

Termenii tehnici de origine straina neadaptat i, consacrati de lucrarile de specialitate, nu se traduc, dar, daca folositi o sursa bibliografica straina, puteti incerca traducerea unor termeni noi, cu conditia ca cei din limba de origine sa fie prezenti alaturi. In ambele cazuri, se recomanda scrierea acestor termeni cu litere speciale (de regula italice).

La cele mentionate mai sus, adaugam urmatoarea observatie, care nu este deloc lipsita de importanta: notarea semnelor diacritice romanesti este obligatorie. Un text romanesc in care a se confunda cu a nu face o impresie buna, da o nota de neglijenta

Atentia acordata formei grafice a lucrarii poate merge pana la exagerare, chiar pedanterie. O redactare clara, atenta, riguroasa, cu atentie la diversele detalii este la fel de importanta ca si continutul de idei si va fi punctata ca atare in nota finala obtinuta de candidat.

Universitatea noastra recomanda ca lucrarea de diploma sa cuprinda 50-80 de pagini, redactate la 1,5 randuri, iar disertatia (teza) de masterat 60-100 de pagini, redactate la 1,5 randuri. Nu se vor accepta lucrari sub 50 de pagini, dar nici unele excesiv de voluminoase. Materialul trebuie organizat cu rigoare si concizie, dovedind prin aceasta capacitatea de sinteza a candidatului.

STRUCTURA LUCRARII

Lucrarea trebuie sa cuprinda urmatoarele parti:

Pagina de titlu

Multumiri (optional)

Cuprins/sumar

Introducere

Continut

Concluzii

Rezumat intr-o limba de circulatie (optional)

Bibliografie

Anexe (optional)

Fiecare capitol din lucrare trebuie sa inceapa pe o noua pagina, dar nu si subcapitolele sau subpunctele. Capitolele vor fi numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3 etc.), la fel si subcapitolele (1.1., 1.2., 1.3. etc.) si subpunctele (1.1.1., 1.1.2., 1.1.3. etc. sau 1.2.1., 1.2.2., 1.2.3. etc.), ceea ce este valabil si daca subdiviziunea se face pe sectiuni si subsectiuni. Titlurile capitolelor si subcapitolelor (sectiunilor si subsectiunilor) vor fi scrise boldat.

Pagina de titlu va contine:

Numele universitatii Numele facultatii

Numele specializarii

Titlul lucrarii (se scrie fara ghilimele)

Titlul siintific si numele coordonatorului Numele candidatului

Locul unde se afla universitatea Anul realizarii lucrarii

Multumirile (catre persoane sau institu tii) presupun o redactare speciala, cu chenar mai mare decat restul paginilor, de obicei la centrul paginii. Nu sunt obligatorii. Sunt expresia atat a recunostintei fata de o persoana (eventual profesorul coordonator) sau de o institutie (universitatea, o biblioteca, o firma etc.) fata de care candidatul se simte in mod special indatorat pentru ajutorul primit, cat si a recunoasterii, pe aceasta cale, a unor merite speciale.

Cuprinsul/sumarul va contine introducerea, numele capitolelor, subcapitolelor, subpunctelor (sec tiunilor si subsectiunilor), concluziile, bibliografia, eventual rezumatul si anexele. Se recomanda s a fie plasat la inceputul lucrarii, pentru a facilita accesul rapid la continut. De asemenea, trebuie sa fie extrem de exact, fara nicio eroare de paginatie.

Introducerea va reprezenta aproximativ 10-15% din volumul total al lucrarii si trebuie sa fie un argument, bine fundamentat, al cercetarii realizate. Ea este, cu siguranta, partea cea mai importanta dintr-o lucrare de diploma sau de masterat, pentru ca trebuie sa se constituie intr-un rezumat al intregului continut al lucrarii si sa produca un impact puternic asupra celor care vor sa se familiarizeze cu lucrarea.

Introducerea trebuie sa atraga atentia comisiei/cititorului, sa explice sensul, importanta temei ce va fi abordata si sa justifice alegerea ei. Ea trebuie sa cuprinda o descriere selectiva a continutului lucrarii (pe capitole), sa

precizeze dificultatile cu care s-a confruntat candidatul in abordarea temei de cercetare, precum si metodologia folosita. Este neaparat necesar ca introducerea sa prezinte punctul de vedere critic al autorului (ce aduce nou cercetarea), in raport cu alte puncte de vedere cunoscute in acelasi domeniu. In general, se evita citatele si trimiterile la subsol in introducere.

Continutul este partea cea mai consistenta a corpului lucrarii (circa 75-80%) . Exista mai multe tipuri de lucrari: lucrari de sinteza/de compilatie (care trec in revista rezultatele unei vaste cercet ari stiint ifice intr- un anumit domeniu), lucrari aplicative (in care primeaza o aplicatie practica si lucrari teoretice (in care primordiala este o investigatie de natura teoretica). Toate aceste tipuri presupun modalitati diferite de abordare.

In functie de tipul de lucrare, ponderea sectiunilor poate fi diferita. Astfel, o lucrare aplicativa va insista mai mult asupra metodei decit asupra rezultatelor. Conteaza mai mult modul cum a fost conceputa aplicatia decit functionalitatea ei. Intr-o lucrare de orientare teoretica, mai dezvoltata va trebui sa fie sectiunea de rezultate, unde se scoate in eviden ta contributia original a a candidatului, decit sectiunea de metode, care poate fi o trecere in revista a arsenalului teoretic ce constituie esafodajul dezvoltarii temei.

In partea teoretica a lucrarii se vor prezenta principalele teorii privind cercetarea intreprinsa, precum si contribut ia proprie a candidatului, care poate consta in noi interpretari, conexiuni sau - de ce nu? - in avansarea unei teorii originale. Aceasta parte a tezei trebuie sa demonstreze capacitatea candidatului de a selecta cele mai relevante surse bibliografice si de a-si formula propriul punct de vedere asupra subiectului studiat.

Daca exista o parte practica a lucrarii, aceasta (inclusiv anexele) nu trebuie sa dep aseasca 50% din numarul total al paginilor. Ea va fi o ilustrare a teoriei expuse anterior.

Este necesar ca lucrarea, in continutul ei, sa aiba o organizare logica prin inlan tuirea capitolelor si s a demonstreze capacitatea absolventului de a aplica in mod creativ cunostint ele teoretice dobandite, precum si de a selecta sursele bibliografice relevante si consacrate in domeniul cercetat. In niciun caz lucrarea nu va fi o insiruire de citate din diversi autori, oricat de valorosi si de relevati pentru tema propusa ar putea fi acestia.

Referat: Proiect didactic - jocurile copiilor primavara Referat: Modalitati de educatie interculturala in gradinita

In selectarea surselor bibliografice, candidatul trebuie sa acorde atentie si actualizarii datelor, deoarece unele lucrari citate pot fi depas ite. Raportarea la date prea vechi poate fi depunctata de comisie. Actualizarea, implicit folosirea celor mai recente date, presupune ca absolventul este la curent cu ceea ce este nou in domeniu.

Orice lucrare sau chiar capitolele acesteia se incheie cu concluzii. In economia lucrarii, aceasta parte este la fel de importanta ca si introducerea, fiind intr-o relatie de complementaritate cu aceasta. Daca introducerea pleaca de la un aspect general s i ajunge la unul particular, concluziile parcurg drumul invers, de la particular la general. Ele rezuma rezultatele cercetarii si important a lor in raport cu stadiul actual al temei cercetate. Se va evita intrarea in detalii, care, de altfel, se gasesc in continutul lucrarii.

Concluziile evidentiaza complexitatea cercetarii, indica posibilele cercetari viitoare, plecand chiar de la neimplinirile lucrarii prezentate si ofera un comentariu personal despre rezultatele cercetarii, in raport cu obiectivele propuse, enuntate in introducere.

Lucrarea poate contine si un rezumat, care sa nu depaseasca o pagina, redactat intr-o limba de circulatie (engleza, franceza, germana). Rezumatul descrie lucrarea, proband capacitatea de sinteza a absolventului, precum si cunostintele de limba straina dobandite in timpul studiilor. El are un caracter pur optional.

Bibliografia Autorul lucrarii de licenta sau de masterat este obligat sa citeze toate sursele bibliografice pe care le-a folosit, altfel va fi invinuit de plagiat. Sursele bibliografice incluse in lucrare trebuie sa se regaseasca in lista finala. De asemenea, autorii inclusi pe lista bibliografica trebuie sa fie citati in textul lucrarii sau in notele de subsol. Lista trebuie sa fie organizata in ordinea strict alfabetica a numelor autorilor. Daca lucrarea citata are mai mul ti autori, vor fi citati toti. In schimb, la notele de subsol, daca numarul autorilor este mai mare de trei, dup a mentionarea primului autor, ceilalti se vor insera sub eticheta et al. (et alii) sau s.a. si altii/si altele).

Titlurile lucrarilor vor fi redate in limba de origine, daca este cazul. Daca s-a consultat o traducere, se precizeaza, de asemenea, numele traducatorului si editia romaneasca folosita

Bibliografia de la sfarsitul lucrarii va fi prezentata in ordine alfabetica si redactata astfel:

Autorul (Nume, prenume)

Titlul lucrarii (boldat sau cu litere italice)

Editura

Locul aparitiei lucrarii

Anul aparitiei lucrarii

Intre elementele unei referinte bibliografice, atat din lista finala, cat si din notele de subsol, se folosesc virgule.

In cazul citarii unui articol/studiu dintr-un periodic, se precizeaza numele acestuia, numarul si anul publicarii, precedate de cuvantul in. Cuvintele pagina

si paginile pot fi abreviate in mai multe feluri; se recomanda abrevierile p./pp. Exemplu de citare a unui articol dintr-o publicatie:

Olteanu, Theodor, Numele de familie in graiurile lipovenilor din Dobrogea, in Revue roumaine de lingvistique, tom XX, 1975, 1, pp. 27-36

In cazul citarii unui articol de pe Internet, se precizeaza autorul articolului, titlul articolului si pagina web unde poate fi accesat.

Note de subsol, citate, mottouri In notele de subsol pot aparea precizari, comentarii (uneori polemice) si cel mai frecvent surse bibliografice. Notele de subsol (footnotes) se realizeaza pe calculator prin succesiunea: Insert, Reference, Footnote, dupa ce s-a fixat cursorul in text in locul unde vreti sa apara nota de subsol. Din setarea calculatorului ele au font 10. In notele de subsol (atunci cand se refera la o sursa bibliografica), in afara celor mentionate la bibliografie, se adauga si numarul paginii/paginilor, ca in exemplul:

Olteanu, Theodor, Istoria culturii europene, Editura ERA, Bucuresti, 2001, p. 275

Pentru simplificarea notelor de subsol, se folosesc, in practica redact arii unei lucrari stiin tifice, o serie de notari cu caracter international, unele dintre ele abreviate (scrise cu caractere italice):

Op.cit. (lat. opus citatum = opera citata) se foloseste pentru a cita o singura lucrare a unui autor. Prima oara, trimiterea se face in intregime, iar a doua oara se foloseste: Op.cit., [pagina/paginile];

Idem (lat. acelasi) se foloseste in cazul in care autorul este acelasi ca in nota precedenta, dar este citat cu alta lucrare. Idem substituie numele autorului: Idem, [numele lucrarii], [pagina/paginile]

Ibidem (lat. tot acolo, in acelasi loc) apare atunci cand exista trimiteri succesive la acelasi autor si aceeasi lucrare: Ibidem, [pagina/paginile]. Daca intre prima trimitere si urmatoarea s-a intercalat o alta nota, mentiunea Ibidem nu mai este valabila

Apud (lat. dupa, la) se intrebuinteaza cand se citeaza un autor citat de un altul (sursa de mana a doua);

Cf. (lat. confer = compara) se foloseste pentru a indica o comparatie intre paragrafe diferite de izvoare, intre puncte de vedere diferite sau asemanatoare.

Daca citatul nu depaseste 3-4 randuri, poate fi inclus in corpul textului cu ghilimele. Daca citatul este mai mare de 4 randuri, el va constitui un text separat, cu spatiul dintre randuri micsorat, plasat mai in interiorul paginii fata de restul textului si eventual cu corp de litera (font) mai mic. In acest caz, nu se folosesc ghilimelele.

Lucrarea in totalitate sau fiecare capitol in parte poate folosi mottouri, care sintetizeaza, uneori intr-o forma memorabila, ideea centrala din lucrare/

capitol. Numele autorului se asaza sub motto s i nu se face trimitere la subsol. Un motto se redacteaza cu indentatie mai mare (de la jumatatea paginii), la un rand, eventual cu litere italice sau cu font mai mic si se asaza sub titlu.

Anexele pot contine ilustratii suplimentare (fotografii, figuri, desene, tabele, grafice, harti etc.) sau alte materiale relevante pentru studiul intreprins si au rolul de a aduce o informatie originala si pertinenta. Unele dintre acestea se pot insera si in text, dar cu masura (lucrarea nu se poate reduce la o alaturare de materiale non-textuale, asa cum nu poate fi o alaturare de citate din diversi autori). Daca materialele (tabele si figuri) se insereaza in text, este necesara o lista a lor. Sub materialele non-textuale se asaza un text explicativ, redactat cu font mai mic (ex.: Fig. 5 + text/Tabelul 7 + text). Ca anexa, poate aparea si un glosar al termenilor speciali folositi in lucrare.

Tot in aceasta parte a lucrarii pot aparea texte considerate foarte importante pentru clarificarea unor puncte din argumentatia lucrarii, dar a caror inserare in textul propriu-zis ar ocupa un spatiu prea mare (de exemplu, textul unei legi sau al unui alt act cu caracter normativ). Atentie insa la intinderea lucrarii! Anexele nu pot reprezenta mai mult de 10-15% din lucrare.

ELEMENTE DE TEHNOREDACTARE

Se vor respecta urmatoarele cerinte:

lucrarea de diploma/disertatia (teza) va fi redactata pe computer si va aparea in conditii grafice corespunzatoare (cerneala de buna calitate si cu vizibilitate maxima

pagini de dimensiuni standard A4 (atentie la setare, cand printati: nu format Letter, ci A4)

printarea pe computer se face pe acelasi tip de hartie (alba, cu aceeasi granulatie, de minimum 80, si de aceeasi grosime) si pe o singura fata a colii de hartie

fontul recomandat este Times New Roman

corpul de litera (marimea fontului/font size) va fi de 14 puncte

spatiul dintre randuri (line spacing): un rand si jumatate (1,5)

setarea paginii (page setup) se va face astfel:

indentatia paragrafelor va fi de 1,27 cm (0.5 in)

nu se va lasa spatiu intre paragrafe decat in cazul cand prin aceasta se marcheaza trecerea la o alta idee

subdiviziunile se recomanda sa se faca in ordinea: cifre romane, cifre arabe (urmate de punct sau de paranteza rotunda), litere mici (urmate de paranteza rotunda sau de punct), apoi linii de pauza, puncte, sageti sau alte figuri (bullets), avand grija ca textul sa nu fie prea incarcat

caracterul literelor:

literele cursive/italice se folosesc in urmatoarele situatii: - cuvinte/pasaje in alte limbi citate in text

titluri de carti sau de periodice, in text sau in notele bibliografice/de subsol (nu se marcheaza cu ghilimele)

(facultativ) un cuvant/pasaj, pentru a fi scos in evidenta

literele aldine/boldate se folosesc astfel:

pentru titlurile de capitole sau subcapitole

- pentru a evidentia acele cuvinte/sintagme/pasaje considerate foarte importante

3. sublinierea cu o linie se foloseste pentru a scoate in relief cuvinte/ sintagme/pasaje care exprima puncte de vedere esentiale sau care introduc o terminologie speciala

spatiile de dinainte sau de dupa semnele de punctuatie (blancuri)

se lasa spatiu liber dupa

virgula cuvant, cuvant

punct cuvant. Cuvant

puncte de suspensie cuvant cuvant/Cuvant

se lasa spatiu liber atat inainte, cat si dupa

- linie de pauza cuvant - cuvant

nu se lasa spatiu liber in cazul semnelor:

- cratima cuvant-cuvant

ghilimele "cuvant" «cuvant»

(ghilimelele ascutite/franceze se folosesc pentru a intercala un citat in alt citat)

- paranteze (cuvant) [cuvant]

bara oblica cuvant/cuvant

• se accepta atat folosirea despart irii in silabe la sfarsitul randului (atentie! - calculatorul nu prezinta intotdeauna incredere in privinta desp artirii in silabe), de obicei prin setarea hyphenation, cat si evitarea ei, prin dezactivarea setarii hyphenation (in niciun caz nu se va lasa textul nealiniat la sfarsitul randurilor si se va seta justify)

• la sfarsitul fiecarui element dintr-o enumeratie asezata in pagina ca subdiviziune se poate folosi semnul punct si virgula si, in acest caz, dupa ultimul element se poate folosi punct

• nu se folosesc prescurtari in textul lucrarii (in afara celor acceptate in limbajul stiintific, uneori cu caracter international, de tipul: etc., op.cit., id., ibid.)

numerotarea paginilor se va face astfel: se numeroteaza toate paginile (chiar daca numarul nu este printat, ca in pagina de titlu si cuprins/sumar, el se va lua in calcul la numerotarea celorlalte pagini), paginile vor fi numerotate cu cifre arabe, in partea centrala de sus a fiecarei pagini (drepte si fara punct/paranteza/linii oblice/linii de pauza

PREZENTAREA LUCRARII DE DIPLOMA SAU A DISERTATIEI DE MASTERAT

Lucrarea trebuie prezentata la inscrierea pentru sustinerea examenului de licenta sau de masterat in doua exemplare, insotite, obligatoriu, de referatul coordonatorului stiintific.

Lucrarea este prezentata oral in fata comisiei, care o noteaza in functie de mai multe criterii: originalitatea de conceptie, rigoarea argumentatiei, selectarea materialului bibliografic, relevanta si corectitudinea informatiei, calitatea exprimarii, corectitudinea si rigoarea redactarii si, nu in ultimul rand, forma de prezentare orala. Acest din urma element implica puterea de convingere, coerenta exprimarii, dictia, gestica, tinuta.

Pentru prezentarea lucrarii, candidatul are la dispozitie 10- 15 minute. In cazul in care comisia pune intrebari, se poate ajunge la maximum 20 de minute. In acest timp, absolventul va trebui sa prezinte, pe scurt, rezultatele cercetarii intreprinse intr-o anumita perioada de timp. Ca urmare, el trebuie s a fie cat mai concis in exprimare si sa aiba permanent in vedere planul lucrarii. Este necesar ca el sa scoata in evidenta ceea ce este esential, mai ales partile originale ale lucrarii.

Prezentarea orala poate fi insotita, cu acordul comisiei, de o prezentare in PowerPoint, care trebuie sa fie concisa si sobra si sa fie insotita de suficiente explicatii orale. Nu supraincarcati prezentarea cu prea multe imagini, oricat de spectaculoase, cu prea multe culori sau fonturi. Prezentarea PowerPoint este un ajutor pentru candidat, deoarece ii da ocazia sa se "sprijine" in expunere pe imagini si idei formulate sintetic. Daca insa nu este bine facuta, poate fi un dezavantaj.

VA DORIM SUCCES!

ANEXA 1

Coperta si pagina de titlu

Lucrarea de diploma va cuprinde intre 50 si 80 de pagini A4, redactate la

1,5 randuri.

Disertatia de masterat va cuprinde intre 60 si 100 de pagini A4, redactate

la 1,5 randuri.

Coperta si pagina de titlu vor fi organizate astfel:

ANEXA 2

Observatii privind ortografia, punctuatia si despartirea in silabe

ORTOGRAFIE

Folosirea semnelor diacritice este obligatorie (caciula, circumflexul, virgulita, punctul).

Conform normei stabilite de Academia Romna in 1993, se scrie cu [i] la inceputul cuvintelor (inceput, intreg), la sfarsitul cuvintelor (a hotari, a cobori) si in cuvintele derivate cu prefixe (neinteles, a preintampina). In toate celelalte situatii se foloseste [a] (rand, stanga, hotarator, ducand

In general, numele proprii urmeaza forma decisa de purtatorii lor sau potrivita ortografiei din limba de origine, cu exceptia numelor istorice, mitologice, religioase si geografice intrate in uz sub o forma romanizata bine consacrata. Forma unor nume proprii sau a unor neologisme trebuie verificata intr-o lucrare normativa

Sarbu (dar si: Sirbu)

Alecsandri

Charlotte Brontë

Londra (nu: London)

Florenta (nu: Firenze)

4. Articolul enclitic sau desinenta de plural se adauga - la abrevieri sau la cuvintele greu flexionabile - cu cratima

pH-ul TVA-uri CSAT-ul doi-ul sine-le

Junctura se face cu cratima in cazul imprumuturilor si al numelor de locuri a caror finala prezinta deosebiri intre scriere si pronuntare:

acquis-ul Bruxelles -ul show-uri head office-ul

Se recomanda insa atasarea fara cratima a articolului sau desinentei la cuvinte adaptate sau neadaptate, terminate in litere din alfabetul limbii romane pronuntate ca in limba romana

trenduri

clickul stafful brokerul dealeri boardul

Se foloseste litera mica

dupa doua puncte, in afara de cazul cand semnul preceda vorbirea directa sau un citat:

Se cere o solutionare mai rapida si eficienta a marilor provocari ale secolului: marile decalaje in dezvoltare, securitatea regionala si globala, problemele de mediu.

functii si calitati, oricat de importante, precum si numele domeniilor la care se refera functiile:

prim-ministru presedinte de onoare secretar general ministru de externe lector universitar

sisteme economico-sociale, epoci geologice, perioade istorice relativ slab individualizate, razboaie care nu au nume unice:

capitalism mezozoic epoca moderna

razboaie balcanice

discipline de invatamant sau nume de stiinte: economia mediului

matematica

substantive care nu fac parte din numele propriu al entitatilor geografice si administrativ-teritoriale:

fluviul Dunarea judetul Bistrita-Nasaud peninsula Florida

punctele cardinale, in afar a de cazurile cand denumesc o regiune: Vantul bate dinspre est.

(dar: cucerirea Vestului) unele abrevieri:

a.c. (anul curent) art. (articol)

m (metru) cca. (circa)

Se foloseste majuscula

la inceputul unui citat precedat de doua puncte si incadrat de ghilimele:

McGrew afirma: "Fenomenul cultural este un amalgam ce cuprinde experientele de viata s i creatie ale persoanelor, ideile, imaginile, mesajele specializate si profesionalizate ale artelor, stiintelor, produsele culturale ale industriei, elementele culturale informale cotidiene."

evenimente istorice majore, inclusiv razboaiele de anvergura sau cele care au un nume unic, marile epoci istorice, chiar daca nu reprezinta evenimente, manifestari stiintifice/culturale/artistice/politice:

Unirea Principatelor

Primul Razboi Mondial

Razboiul de Independenta

Evul Mediu

Renasterea

Comuna din Paris

Simpozionul International de Criminalistica

Conventia Partidului Democrat

toate cuvintele din structura numelor de institutii/organizatii/tari se scriu cu majuscula, cu exceptia cuvintelor de legatura

Facultatea de Economie si Arte

Administratia Prezidentiala

Ministerul Economiei si Comertului

Camera Deputatilor

Camera de Comert

Uniunea Artistilor Plastici

Se scrie cu majuscula numai primul cuvant din structurile:

denumiri ale organismelor de conducere si ale compartimentelor din institutii:

Catedra de limbi straine Consiliul stiintific

Departamentul de protectia muncii

titluri de publicatii periodice, opere, emisiuni radio-TV, documente, medalii, premii:

Evenimentul zilei Originea speciilor Stirile de noapte

Declarat ia universala a drepturilor omului Premiul Nobel pentru economie

8. Se prefer scrierea abrevierilor alc tuite din initiale majuscule f r puncte:

SUA (dar si: S.U.A.) NATO (dar s i N.A.T.O.) CEC (dar si: C.E.C.)

dar se scriu numai fara punct abrevieri de tipul:

GMT (Greenwich Mean Time) ADN (acid dezoxiribonucleic)

HIV (Human Immunodeficiency Virus) SIDA (sindromul imunodeficient ei dobandite) TVA (taxa pe valoarea adaugata

CV (curriculum vitae) PR (Public Relations)

precum s i abrevieri ale unitatilor de masura, marimilor fizice, punctelor cardinale, elementelor chimice:

kg (kilogram) f (forta

(nord)

(oxigen)

Nu se scriu cu punct intre litere abrevierile care contin fragmente de cuvant:

TAROM COMPETROL ROMEXPO

Prefixele de tipul supra, anti, hiper, super etc. se unesc cu substantivul sau adjectivul urmator, renuntandu-se la cratima; totusi, cratima va fi mentinuta in cazul alaturarii aceleiasi vocale sau consoane:

supraincarcat antiterorism anti-inflationist hiper-realist

Forme verbale care ridica probleme:

formele verbului a crea: creeaza, cream, creati, creare, creat, creand

a avea: sa aiba

a aseza si a insela: asaza, insala

verbe de conjugarea a II-a: a placea, a displacea, a parea, a aparea, a disparea, a comparea, a cadea, a decadea, a prevedea

a fonda (conform DOOM 2005)

a absolvi o scoala/un curs/un an scolar: absolv, absolvi, absolva

Cuvinte a caror scriere ridica probleme:

aceeasi (feminin singular) - aceiasi (masculin plural) niciun(ul), nicio/niciuna, niciunii, niciunele

de asemenea, de altfel, de altminteri odata cu, odata ce, dintr-odata

greseala

disertatie, premisa, disidenta, amortisment, esoteric, concluziv

Substantivul mass-media inseamna "mijloace de comunicare in masa", deci sintagma "mijloace mass-media" este un pleonasm. Se accepta insa ca este substantiv feminin singular (este corect: mass-media a exagerat, influenta mass-mediei).

Se poate folosi accentul pentru evitarea confuziilor intre omografe sau in cuvintele neadaptate:

bárem - barém áugust - augúst ciné-verité

15. Numeralele cardinale se scriu intotdeauna cu litere, cu exceptia situatiilor cand apare o argumentare cantitativa, matematica ori stiin tifica evidenta (masuratori, calcule exemplificate etc.) sau cand se introduc date calendaristice:

Vom lua in considerare patru aspecte fundamentale. Legea nr. 86, din 10 februarie 1999, stipuleaza

In textele stiintifice, pentru mii, zeci de mii, milioane etc. se folosesc spatii, nu puncte: 1 000.

Secolele se scriu folosind cifre romane, cu articole si fara prescurtari

(secolul al XXI-lea), dar secolul I si secolul XX se scriu fara articole. Se scriu de asemenea fara articole mileniile (mileniul III).

PUNCTUATIE

O regula foarte generala de folosire a virgulei este ca un cuvant/grup de cuvinte/propozitie se pune intotdeauna intre virgule daca se poate omite, fara a afecta sensul general al propozitiei sau al frazei.

Nu se foloseste virgula intre cuvinte sau propozitii coordonate prin si, sau/fie/ori. Drept urmare, nu se foloseste virgula inainte de abrevierea etc., care inseamna et cetera/et caetera (si ceilalti/si celelalte).

Se va pune virgula inainte de dar, ci, insa, iar, dimpotriva, din contra/din contra, precum si inainte de deci, asadar, prin urmare, in concluzie, in consecinta

Nu se asaza intre virgule conjunctii adversative si concluzive ca: insa, deci, dar se pun intre virgule asadar, prin urmare, in concluzie, in consecinta precum si structuri adverbiale de tipul: totusi, cu toate acestea, de altfel.

Se foloseste obligatoriu virgula inainte de un adverb/locutiune adverbiala cu caracter explicativ, de tipul: adica, anume, si anume, cu alte cuvinte, mai bine-zis, mai bine-spus.

6. Vorbirea indirecta intercalata in vorbirea directa (de exemplu, un citat) sta intre virgule, eventual linii de pauza

"Globalizarea si regionalizarea," se afirma in lucrarea mentionata, "evolueaza in cadrul unui accentuat proces de interdependenta si de concurenta pe o piata internationala tot mai exigenta

Semnul punct si virgula se foloseste:

pentru a desparti idei distincte in cadrul aceleiasi fraze:

O politica agresiva de preturi la achizitia de inputuri, corelata cu o politica discretionara de preturi pentru produsele finale, poate avea efecte semnificative asupra puterii de cumparare, calitatii vietii si nivelului de trai; exploatarea discretionara a resurselor locale poate avea consecinte in plan ecologic, dar si social.

pentru a evita ambiguitatea de interpretare:

Nu trebuie sa aprofundam prea mult ca sa vedem greseala; ca s-o corectam insa e nevoie de timp.

Semnul doua puncte se foloseste:

cand urmeaza o enumeratie, eventual dupa cuvinte precum: precum, ca, urmatorii/urmatoarele, de exemplu, de pilda, cum ar fi

cand urmeaza un citat, mai ales dupa un verb al zicerii:

Documentul precizeaza "Curtea Europeana de Justitie este competent a pentru toate litigiile aparute intre statele membre referitoare la interpretarea sau aplicarea Conventiei."

cand un cuvant/grup de cuvinte reia cele spuse anterior (structuri apozitive):

Trebuie rezolvata o problema majora: poluarea mediului.

9. Daca dintr-un citat se elimina un fragment considerant irelevant (trunchierea citatului), acest lucru se reprezinta prin puncte de suspensie cuprinse intre paranteze drepte: []. Atentie la posibilele distorsiuni de sens ale textului citat prin trunchiere!

Pentru a asigura standarde minime de calitate, tarile din regiune au folosit sistemul acreditarii, dupa modelul american. Se pune acum problema de a se crea [] sisteme de management al calitatii in fiecare institutie, coordonate de o agentie centrala

10. Daca se omite partea initiala a unui citat si, prin urmare lipseste un cuvant absolut necesar pentru intelegerea textului, el se asaza intre paranteze drepte in interiorul citatului:

Economia] va avea de suferit ca urmare a acestor fenomene."

11. Disjunctia (sau) se poate indica prin bara oblica, care nu este precedata sau urmata de blanc.

cuprins/sumar

12. Cratima ocupa jumatate dintr-un blanc si st a intre cuvinte, fara blancuri, pe cand linia de pauza ocupa tot spatiul unui blanc si sta intre blancuri:

dandu-l (cratima

cuvant - cuvant (linie de pauza

13. In cazul scrierii unor intervale spatiale sau temporale, cratima dintre elemente tine locul cuvintelor intre si, deci este o exprimare pleonastica daca se foloseste intre inainte de cele doua elemente relationate prin cratima

intre si 1995 sau in perioada 1993-1995

(nu: intre 1993-1995)

Se va evita folosirea parantezelor in paranteze (al doilea rand de paranteze fiind eventual inlocuit cu linii de pauza), ca si frazele complet inchise in paranteze; daca insa acestea din urma par uneori de neocolit, punctul final se va plasa inainte de inchiderea parantezei.

Se va evita dublarea (si, in orice caz, triplarea) semnelor de punctuatie (punct sau virgula dupa "?" sau "!"); in nici un caz nu se va pune virgula inainte de linia de pauza ori de paranteza

Semnul de punctuatie final (punct, puncte de suspensie, semnul exclamarii si al intrebarii) sta inainte de ghilimele daca textul intre ghilimele constituie un tot si dupa ghilimele cand textul reprodus e integrat in fraza

"Argumentul e nefondat," spune criticul. Criticul spune ca argumentul e "nefondat".

17. Citatul in citat se va organiza grafic in urmatoarea ordine a ghilimelelor: ghilimele rotunde jos (") - ghilimele ascutite/franceze (« ») - ghilimele rotunde sus ("). Citatul din citat nu va fi niciodata un titlu sau un nume de institutie, care se scriu cu litere italice, boldate sau subliniat.

Se afirma in document: "Ca rezultat al Tratatului Uniunii Europene, al ca rui Articol B se refera la notiunea de «cetatenie a Uniunii» ca la un obiectiv de atins, aceasta idee a devenit o noua parte a Tratatului CE."

18. Cand trimiterile bibliografice sunt facute in continuarea fragmentului citat in textul continuu, ele se inchid intre paranteze, iar punctul sta dupa paranteze.

Pe plan conceptual, convergenta institutionala poate fi asociata procesului de europenizare, in sensul definirii acestuia din urma ca o transpunere a acquisului comunitar si a structurilor institutionale europene la nivel national (Kerry Howell, 2004).

DESPARTIRE IN SILABE

Observatiile urmatoare sunt legate in principal de modoficarile introduse de DOOM 2005 in privinta despartirii cuvintelor in silabe.

1. In numeroase cazuri cand se recomanda desp rtirea in silabe dup criteriul morfologic (luand in considerare structura cuvintelor compuse sau formate cu prefixe sau cu elemente de compunere savante), DOOM 2005 adaug ca variant criteriul fonetic (dup pronuntare):

al-tun-de-va/alt-un-de-va drep-tunghi/drept-unghi por-ta-vi-on/port-a-vi-on Pro-nos-port/Pro-no-sport Ro-mar-ta/Rom-ar-ta sa-van-tlac/sa-vant-lac an-to-nim/ant-o-nim a-cros-tih/a-cro-stih a-gnos-tic/ag-nos-tic am-ne-zi-e/a-mne-zi-e a-no-nim/an-o-nim

2. Nu se mai admit elementele care nu sunt silabe sau care contravin pronuntǎrii:

in-tra-ju-to-ra- re (nu: intr-a -ju-to-ra-re) ne-vral-gic (nu: nevr- al-gic) a-pen-di-cec-to-mi-e (nu: a-pen-dic-ec-to-mi-e)

3. Atunci cand structura nu este clar (pentru cuvinte din alte limbi), se desparte fonetic:

a-bro-ga (nu: ab-ro-ga) a-bo-ri-gen (nu: ab-o -ri-gen) a-brupt (nu: ab-rupt)

4. Imprumuturile si numele proprii cu rezonantǎ str in se despart dup regulile limbii romane:

ca-te-ring foeh-nul se-quo-ia ro-cker Me-dgi-di-a a-zer-bai-djan Sa-li-gny ban-gla-de -shi-an ca-thar-sis jiu-ji-tsu

ke-tchup ang-ström

Numele proprii de persoan nu se despart in silabe. De asemenea, nu se desparte prenumele de nume (se scriu amandou in randul urm tor).

Abrevierile nu se despart in silabe.

Nu se desparte la capat de rand pe cratima cu rol fonetic (ex. facandu-i, ducandu-se, intr-un), dar se desparte pe cratima cu rol morfologic (de exemplu la cuvintele compuse) sau pe linia de pauza

PROBLEME DE SCRIERE DATORATE INFLUENTEI

LIMBII ENGLEZE SI INTERNETULUI

O problem a speciala in ultima vreme o constituie influenta limbii engleze si a Internetului, care se manifesta nu numai la nivelul vocabularului, ci si in scriere, incalcand de multe ori normele limbii romane. Simtim nevoia sa mai atragem o data atentia asupra unor posibile greseli:

Cuvintele din structura titlurilor se scriu cu litere mici, cu exceptia cazului cand autorul le scrie altfel. Daca insa un titlu anglo-saxon se reda in original, se va respecta regula pentru limba engleza (toate cuvintele cu majuscula, cu exceptia cuvintelor de legatura: articole, prepozitii, conjunctii):

Teoria generala a dreptului

The Europenization of National Policy

Numele popoarelor si limbilor, precum si toate cuvintele provenite din nume proprii prin derivare se scriu cu litera mica

roman, romanesc, romanism, a romaniza franco-italian

american londonez new-yorkez

(teoria) malthusiana

Numele zilelor saptamanii si ale lunilor anului se scriu cu litera mica

Ghilimelele sunt alcatuite dintr-o pereche in partea de jos a cuvantului si o pereche in partea de sus (la umarul cuvantului). Nu exista in limba romana ca semne de punctuatie ghilimelele rotunde simple, ['] ['], ci numai cele duble.

Secolele se scriu cu cifre romane, nu cu cifre arabe:

secolul al XIX-lea

Inainte de etc. nu se foloseste virgula

Inaintea unui citat se folosesc doua puncte, nu virgula

LUCRARI CONSULTATE

1. *** Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2005

*** Gramatica limbii romane, Academia Romana (2 volume), Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005

*** ECDL Start, Modulul 3: Procesare de text - Word, Casa de Editura Andreco Educational, 2005

*** APA Style, Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/APA_style

Introduction to APA Style, Purdue University, https://owl.english.purdue.edu/workshops/hypertext/apa/introduction.html

*** Structura si realizarea unei lucrari de diploma, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Departamentul de Administratie Publica, https://www.polito.ubbcluj.ro/administratie%20publica/diverse/structuralu crariidediploma.pdf

*** Ghid de redactare a tezei de licenta si masterat, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Catedra de psihologie, https://81.196.151.37/index.php?pid=afisare&categorie=4&articol=48

*** Thesis and Dissertation Manual 2007, Delaware University, https://www.udel.edu/gradoffice/current/thesismanual.pdf

*** Manual for Theses and Dissertations, Loyola University, Chicago, https://www.luc.edu/gradschool/forms/format.pdf

** Metodologia de intocmire a Lucrarii de Diploma, Universitatea din Oradea, Facultatea de Stiinte Economice, https://steconomice.webhost.uoradea.ro/pdf/brosuri_formulare/metodologi e_lucrare_diploma.pdf

** Ghid de redactare a lucrarilor stiintifice conform APA, https://www.miruna.go.ro/ghid.htm

** Metodologie privind organizarea si desfasurarea examenelor de finalizare a studiilor la Facultatea de Filosofie si Jurnalism, Universitatea Spiru Haret, https://www.spiruharet.ro/Avizier_Virtual/licenta_fj.pdf

13.Berciu-Draghicescu, Adina, Metoda alcatuirii unei lucrari stiintifice, in Arhivistica si documentaristica https://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/arhivistica/3cap1.htm

14.Bertrand, Claude-Jean, Sfaturi practice privind elaborarea unei lucrari de diploma, Bucuresti, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Jurnalistica si Stiinte ale Comunicarii, 1993

15.Chelcea, Septimiu, Cum sa redactam o lucrare de licenta, o teza de doctorat, un articol stiintific in domeniul stiintelor socioumane, Bucuresti, Comunicare ro., 2003

16.Ciocoiu, Lidia, Instructiuni pentru autori, Editura Polirom, https://www.polirom.ro/htmls/pdfs/norme.pdf

17.Ciuca, Marcel-Dumitru, Modul de realizare a lucrarilor stiintifice, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Istorie, https://www.revistaerasmus.go.ro/lucr_st.htm

18.Cristea, Dan, Cum se scrie o lucrare (de diploma , Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi, https://thor.info.uaic.ro/~dcristea/cursuri/cursmai98.doc

19.Eco, Umberto, Cum se face o teza de licenta, trad. George Popescu, Constanta, Editura Pontica, 2000

20.Gheorghiu, Anca, Criterii de redactare a unei lucrari de diploma, Universitatea Hyperion, Facultatea de Jurnalism, https://www.hyperion.ro/module/noutati/article.php?storyid=9

21.Pop, Horia F., Precizari privind elaborarea si evaluarea lucra rilor de diploma, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Matematica si Informatica, https://cs.ubbcluj.ro/~hfpop/teaching/2006/licenta/reguli.html

22.Popescu, Vlad T., Tehnici de scriere, traducere si editare, Cap. 6 Simtul limbii. Redactare, corectura, probleme de stil. Norme de editare, https://www.cartea.info/revista/curseditare/6.html

23.Solcan, Mihail Radu, Ibidem si idem, https://www.ub-filosofie.ro/~solcan/eft/mp/ibidem.html