Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Marketing


Qdidactic » bani & cariera » marketing
Cercetari de marketing - test



Cercetari de marketing - test


Cercetari de marketing - test


MULTIPLE CHOICE


Cand se considera ca este inceputul cercetarile de marketing, acestea fiind realizate sistematic:

a.


c.


b.


d.






ANS:   B


2. Aria cercetarilor de marketing cuprinde urmatoarele trei domenii majore:

a.

firma, mediul extern, interfata intreprindere-mediu

c.

piata, mediul intern, mediul extern

b.

organizatia, mediul intern, mediul extern

d.

firma, piata, mediul intern



ANS:   A


3. Cum se numesc cercetarile care au ca obiectiv elaborarea, testarea si validarea chestionarelor?

a.

descriptive

c.

instrumentale

b.

exploratorii

d.

cauzale



ANS:   C


4. Cercetarea care are ca scop dezvoltarea teoriei marketingului se numeste:

a.

cercetare predictiva

c.

cercetare de birou

b.

cercetare fundamentala

d.

cercetare aplicativa



ANS:   B


5. Cercetarea instrumentala poate fi o cercetare:

a.

cauzala

c.

de birou

b.

fundamentala

d.

indirecta



ANS:   B


6. Experimentele de laborator fac parte din cercetarile:

a.

exploratorii

c.

predictive

b.

instrumentale

d.

concluzive



ANS:   A


7. Cercetarea descriptiva poate fi o cercetare:

a.

cauzala

c.

de birou

b.

aplicativa

d.

indirecta



ANS:   B


8. Panelurile de magazine sunt cercetari:

a.

periodice

c.

permanente

b.

ocazionale

d.

ad-hoc



ANS:   C


9. Cercetarea de piata facuta in vederea lansarii in vanzare a unui produs sau serviciu face parte din cercetarile:

a.

permanente

c.

ocazionale

b.

periodice

d.

indirecte



ANS:   C


10. Cercetarea de marketing pentru a fi eficienta trebuie:

a.

sa se desfasoare permanent de catre departamentul de marketing

c.

sa se realizeze in colaborate cu o firma de cercetari de marketing dar pe baza indicatiilor primite de la conducerea superioara a organizatiei

b.

sa fie integrata in mod organic in strategia de marketing a unitatii economice

d.

sa fie vazuta ca o tactica si sa fie realizata de departamentul de marketing impreuna cu o firma de cercetari de marketing



ANS:   B


11. Nu face parte din faza preliminara a infaptuirii unei cercetari de marketing:

a.

estimarea valorii informatiilor obtinute prin cercetare

c.

definirea scopului cercetarii

b.

alegerea surselor de informatii

d.

elaborarea obiectivelor si ipotezelor cercetarii



ANS:   B


12. Formularea unor ipoteze valide nu poate avea ca punct de plecare:

a.

cercetari exploratorii

c.

cercetari anterioare

b.

teoria unor discipline

d.

metoda de culegere a datelor



ANS:   D


13. Pentru evaluarea contributiei informatiei la imbunatatirea procesului decizional se folosesc urmatoarele criterii printre care si acuratetea care presupune:

a.

masura in care informatia reflecta realitatea

c.

masura in care informatia asigura luarea unei decizii corecte

b.

prospetimea informatiei

d.

masura in care informatia poate fi obtinuta



ANS:   A


14. Pentru evaluarea contributiei informatiei la imbunatatirea procesului decizional se folosesc urmatoarele criterii printre care si actualitatea care presupune:

a.

masura in care informatia reflecta realitatea

c.

masura in care informatia asigura luarea unei decizii corecte

b.

prospetimea informatiei

d.

masura in care informatia poate fi obtinuta



ANS:   B


15. Pentru evaluarea contributiei informatiei la imbunatatirea procesului decizional se folosesc urmatoarele criterii printre care si suficienta care presupune:

a.

masura in care informatia reflecta realitatea

c.

masura in care informatia asigura luarea unei decizii corecte

b.

prospetimea informatiei

d.

masura in care informatia poate fi obtinuta



ANS:   C


16. Pentru evaluarea contributiei informatiei la imbunatatirea procesului decizional se folosesc urmatoarele criterii printre care si disponibilitatea care presupune:

a.

masura in care informatia reflecta realitatea

c.

masura in care informatia asigura luarea unei decizii corecte

b.

prospetimea informatiei

d.

masura in care informatia poate fi obtinuta



ANS:   D


17. Pentru evaluarea contributiei informatiei la imbunatatirea procesului decizional se folosesc urmatoarele criterii printre care si relevanta care presupune:

a.

masura in care informatia reflecta realitatea

c.

masura in care informatia asigura luarea unei decizii corecte

b.

pertinenta si aplicabilitatea informatiei pentru luarea deciziei

d.

masura in care informatia poate fi obtinuta



ANS:   B


18. Dupa tipul lor, informatiile culese pot fi:

a.

informatii care servesc pentru cercetarea relatiilor cauzale intre variabilele cercetate si informatii cu ajutorul carora se studiaza relatiile de asociere dintre variabile

b.

primare si secundare

c.

informatiile pot fi obtinute in sectiune transversala si in profil longitudinal

d.

scrise si orale



ANS:   A


19. Informatiile in sectiune transversala sunt cele care:

a.

sunt culese intr-un anumit moment

c.

sunt preponderent date secundare

b.

sunt culese in mod repetat, in diferite momente, de la aceleasi unitati investigate

d.

sunt culese in mod repetat, in diferite momente de la unitati diferite investigate



ANS:   A


20. Informatiile in sectiune longitudinala sunt cele care:

a.

sunt culese intr-un anumit moment

c.

sunt preponderent date secundare

b.

sunt culese in mod repetat, in diferite momente, de la aceleasi unitati investigate

d.

sunt culese intr-un anumit moment din surse interne



ANS:   B


21. Selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor vizeaza:

a.

definirea conceptuala si operationala a ipotezelor cercetate

c.

definirea conceptuala si operationala a obiectivelor cercetate

b.

definirea conceptuala si operationala a variabilelor cercetate

d.

definirea conceptuala si operationala a rezultatelor asteptate ale cercetarii



ANS:   B


22. Face parte din metodelor de culegere si sistematizare a informatiilor:

a.

chestionarul

c.

experimentul

b.

scala

d.

baza de date



ANS:   C


23. In ce etapa are loc descrierea datelor culese?

a.

recoltarea informatiilor

c.

analiza informatiilor

b.

prelucrarea informatiilor

d.

interpretarea informatiilor



ANS:   B


24. Pe baza criteriului obiectivul cercetarii, tipologia cercetarilor de marketing poate fi urmatoarea:

a.

cercetari cantitative, cercetari calitative

b.

cercetari exploratorii, cercetari concluzive

c.

cercetari transversale, cercetari longitudinale

d.

cercetari primare, cercetari secundare



ANS:   B


25. Cercetarea de marketing al carei scop principal este clarificarea si intelegerea coordonatelor unei probleme are caracter:

a.

exploratoriu

c.

descriptiv

b.

instrumental

d.

predictiv



ANS:   A


26. Exemple de metode aplicate in cadrul cercetarilor exploratorii sunt urmatoarele:

a.

analiza datelor secundare, interviurile efectuate in randul expertilor

c.

simularea, studiul de caz

b.

sondajul, reuniunile focalizate de grup

d.

studiul pilot, experimentul



ANS:   D


27. Cercetarea din categoria cercetarilor descriptive are urmatoarea caracteristica:

a.

utilizarea de esantioane mici

c.

definirea vaga a coordonatelor cercetarii

b.

caracterul flexibil

d.

fundamentarea pe baza unor cunostinte prealabile despre fenomenul studiat



ANS:   D


28. Metoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este urmatoarea:

a.

observarea

c.

interviurile de grup

b.

analiza datelor secundare

d.

experimentul



ANS:   D


29. In faza de proiectare a cercetarii de marketing, este inclusa urmatoarea etapa:

a.

elaborarea cererii de cercetare de marketing

c.

culegerea informatiilor

b.

selectarea modalitatilor de culegere si sistematizare a informatiilor

d.

estimarea prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare



ANS:   B


30. Identificare obiectivelor cercetarii este urmata de:

a.

definirea scopului cercetarii

c.

estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetare

b.

elaborarea ipotezelor

d.

recoltarea informatiilor



ANS:   B


31. Bugetele de familie sunt cercetari:

a.

permanente

c.

ocazionale

b.

periodice

d.

ad-hoc



ANS:   A


32. Fac parte din categoria cercetarilor periodice:

a.

panelurile de gospodarii

c.

cercetarea audientei unui mesaj publicitar transmis prin radio

b.

cercetarile realizate cu ocazia targurilor si expozitiilor

d.

bugetele de familie



ANS:   B


33. Printre avantajele apelarii la alte firme specializate pentru a realiza cercetarea de marketing se numara:

a.

cercetarile se pot desfasura cu mai multa obiectivitate

c.

elimina dificultatea obtinerii informatiilor necesare in timpul dorit

b.

cercetarile se pot desfasura cu costuri mai mici

d.

se intelege mai bine problema care trebuie cercetata



ANS:   A


34. Ce tip de cercetare se organizeaza atunci cand exista un nivel minim de cunoastere cu privire la un anumit fenomen de marketing?

a.

explicative

c.

descriptiva

b.

instrumentala

d.

predictive



ANS:   C


35. In elaborarea unei scale este obligatoriu:

a.

sa fie intelese la fel de toti cercetatorii

c.

sa aiba cat mai multe nivele

b.

sa discrimineze niveluri de intensitate ale proprietatilor obiectului sau fenomenului cercetat

d.

sa se tina seama de numarul esantioanelor cercetate



ANS:   B


36. Cea mai cunoscuta modalitate de clasificare a scalelor a fost realizata de:

a.

Charles E. Osgood

c.

Philip Kotler

b.

S.S. Stevens

d.

J. Stapel



ANS:   B


37. Este posibila o transformare de tipul f(x)= ax+b in cazul scalelor:

a.

nominale

c.

metrice

b.

ordinale

d.

procentuale



ANS:   C


38. Este tip de scala:


a.

raspunsul latent

b.

Scala lul Likert

c.

testele de diferentiere dublu triunghi

d.

scala proportionala

e.

toate celelalte variante sunt corecte



ANS:   D


39. Ce metoda de scalare solicita respondentului sa evalueze atitudinea fata de un obiect sau caracteristicile acestuia, pe o scala care are nivele intercalate intre doua atribute bipolare:

a.

scala de ordonare a rangurilor

b.

scala lui Stapel

c.

scala lui Likert

d.

diferentiala semantica



ANS:   D


40. Scala ordinala are una din urmatoarele caracteristici:

a.

permite transformari de tipul f(x) = ax + b

c.

nu permite evaluarea distantelor

b.

are intervale egale

d.

punctul de origine are semnificatie



ANS:   C


41. Scala interval are una din urmatoarele caracteristici:

a.

nu are origine unica

c.

nu permite transformari de tipul

f(x) = ax + b

b.

nu are intervale egale

d.

nu permite masurarea distantelor



ANS:   A


42. Scala proportionala are una din urmatoarele caracteristici:

a.

nu are intervale egale

c.

nu permite multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala cu altul

b.

nu permite transformari de tipul

f(x) = ax + b

d.

nu este preferata de respondenti



ANS:   D


43. Scala proportionala are una din urmatoarele caracteristici:

a.

este o scala neparametrica

c.

nu permite clasificari

b.

are origine unica

d.

este preferata de respondenti



ANS:   B


44. O scala de tipul urmator:

Acord total        Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

este denumita:

a.

scala lui Likert

c.

scala nominala

b.

scala cu suma constanta

d.

diferentiala semantica



ANS:   A


45. Informatiile secundare reprezinta:

a.

informatii obtinute special pentru a servi scopului cercetarii aflate in derulare

b.

informatii care servesc indeplinirii obiectivelor secundare ale unei cercetari

c.

informatii obtinute pentru alte scopuri decat cel al cercetarii in cauza

d.

inforatii care se obtin in mod repetat de la acelasi esantion de subiecti



ANS:   C


46. Care este numarul gradelor de liberate in cazul testului pentru un tabel de contingenta de tipul 3 X 3:

a.


b.


c.


d.




ANS:   A


47. Care este numarul gradelor de liberate in cazul testului pentru un tabel de contingenta de tipul 4 X 2:

a.


b.


c.


d.




ANS:   A


48. Cum se determina numarul gradelor de libertate in cazul testului neparametric:

a.

(r-1)(N-r)

b.

(r-1)(k-1)

c.

(k-2)(r-1)

d.

(rN-1)(k-1)



ANS:   B


49. Aplicarea metodei de scalare a comparatiilor perechi pentru un numar de "n" stimuli duce la realizarea urmatorului numar de comparatii:

a.

b.

c.

2n

d.

n(n-1)



ANS:   B


50. Sa se determine opinia generala a consumatorilor privind produsul ciocolata Kandia cu vanilie, stiind ca in urma unei anchete s-au obtinut urmatoarele informatii:

Opinia

foarte buna

buna

acceptabila

satisfacatoare

nesatisfacatoare

Nr. persoane







a.


c.


b.


d.




ANS:   B


51. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 200 de persoane, opinia utilizatorilor unui produs privind gustul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei scale cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea:

opinia

foarte favorabila

favorabila

nici-nici

nefavorabila

foarte nefavorabila

nr. persoane






Care este scorul mediu ce exprima opinia esantionului despre gustul produsului respectiv?

a.


c.


b.


d.




ANS:   B


52. Sa se determine opinia generala a consumatorilor intervievati cu privire la gustul produsului Coca-Cola Light, stiind ca rezultatele anchetei de teren au fost:

Coca-Cola Light are gust placut

acord total

acord

indiferent

dezacord

dezacord total

nr. de persoane







a.


c.


b.


d.




ANS:   B


53. In cadrul unei cercetari selective s-a intentionat cunoasterea parerii celor intervievati cu privire la calitatea parfumului Amarige de la Givenchy. Raspunsurile au fost:

produsul Vanderbilt are miros placut

dezacord total

dezacord

indiferent

acord

acord total

nr. pers.






Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului?

a.


c.


b.


d.




ANS:   A


54. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 350.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor este de P = 95%, valoarea coeficientului t = 1,96, iar eroarea limita acceptabila este de .

a.


c.


b.


d.




ANS:   B


55. Sa se determine marimea esantionului stiind ca probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%, t corespunzator este de 1,96, eroarea limita acceptabila este de , iar ponderea specifica a celor care detin caracteristica studiata este de 81%.

a.


c.


b.


d.




ANS:   B


56. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 700.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 80%, coeficientul corespunzator probabilitatii de garantare a rezultatelor este de 1,44, iar eroarea limita acceptata este de 2%.

a.


c.


b.


d.




ANS:   C


57. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 100.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 80%, coeficientul corespunzator probabilitatii de garantare a rezultatelor este 1,44, eroarea limita acceptata este de , proportia elementelor care detin caracteristica cercetata este de 74%.

a.


c.


b.


d.




ANS:   B


58. Sa se determine valoarea lui stiind ca rezultatele unui sondaj au indicat:


Barbati

Femei

TOTAL

prefera




nu prefera




indecisi




TOTAL





a.


c.


b.


d.




ANS:   B


59. Gradul de semnificatie a diferentelor de opinie intre subiectii unui esantion de 200 persoane, in functie de venit a fost analizat cu ajutorul testului. In cazul in care valoarea teoretica a lui este de 6,235 pentru ce valoare a lui  ipoteza nula se respinge?

a.


c.


b.


d.




ANS:   D


60. Sa se calculeze valoarea lui stiind ca rezultatele sondajului de opinie au indicat :


Barbati

Femei

Consumatori



Non-consumatori




a.


c.


b.


d.




ANS:   C


61. Sa se determine si sa se interpreteze media generala a opiniilor celor 1200 consumatori intervievati cu privire la gustul produsului Coca Cola Light.Rezultatele anchetei de teren sunt prezentate in tabelul de mai jos:


acord total

acord

indiferent

dezacord

dezacord total

Coca Cola Light are gust placut







a.


c.


b.


d.




ANS:   A


62. Sa se determine opinia generala a consumatorilor privind produsul ciocolata cu rodie al firmei , stiind ca in urma unei anchete s-au obtinut urmatoarele informatii:

Opinia

foarte buna

buna

acceptabila

satisfacatoare

nesatisfacatoare

Nr. persoane







a.


c.


b.


d.




ANS:   B


63. Cu ocazia lansarii pe piata a produsului X s-a efectuat un sondaj in randul consumatorilor, pe un esantion de 200 persoane. In urma centralizarii rezultatelor s-a stabilit urmatoarea repartizare a subiectilor investigati, pe grupe de venit, in functie de modul de apreciere a noului produs supus investigarii:


Aprecieri

grupe de venit

TOTAL

sub 5 mil. lei

5-10 mil. lei

peste 10 mil. lei


favorabile





nefavorabile





TOTAL





Sa se determine .

a.


c.


b.


d.




ANS:   A


64. Sa se determine valoarea lui stiind ca rezultatele unui sondaj au indicat:


Barbati

Femei

TOTAL

prefera




nu prefera




indecisi




TOTAL





a.


c.


b.


d.




ANS:   B


65. Sa se determine opinia generala a consumatorilor privind un nou automobil marca X, stiind ca in urma unei anchete s-a obtinut urmatoarea distributie de frecvente:

Aprecieri

referitoare la:

foarte favorabila




foarte nefavorabila

gradul de confort






consumul de carburant






usurinta manevrarii






pret






calitatea vopselei







a.


c.


b.


d.




ANS:   A


66. Care este valoarea coeficientului de contingenta, corespunzator unei cercetari desfasurate pe un esantion de 400 de persoane, in conditiile in care valoarea calculata a lui  este 10,53, iar probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 80%, pentru care valoarea t= 1,44.

a.


c.


b.


d.




ANS:   B


67. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 350.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor este de P = 95%, valoarea coeficientului t = 1,96, iar eroarea limita acceptabila este de .

a.


c.


b.


d.




ANS:   B


68. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 700.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 80%, coeficientul corespunzator probabilitatii de garantare a rezultatelor este de 1,44, iar eroarea limita acceptata este de 1%.

a.


c.


b.


d.




ANS:   D


69. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 100.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 80%, coeficientul corespunzator probabilitatii de garantare a rezultatelor este 1,44, eroarea limita acceptata este de , proportia elementelor care detin caracteristica cercetata este de 74%.

a.


c.


b.


d.




ANS:   C


70. Pentru studierea semnificatiei statistice a diferentei de opinie dintre subiectii cuprinsi in 5 subesantioane (sub 18 ani, 18-25 ani, 26-45 ani, 46-65 ani, peste 66 ani) asupra preferintelor fata de un produs de folosinta indelungata (prefera, nedecisi, nu prefera) s-a aplicat testul . Care este numarul de grade de libertate aferente valorii tabelate a lui ?

a.


c.


b.


d.




ANS:   A


71. Sa se determine marimea esantionului cunoscandu-se: probabilitatea de garantare a rezultatelor de 95,5% si coeficientul corespunzator t = 2,00, iar eroarea limita acceptabila este de 5%.

a.


c.


b.


d.




ANS:   D


72. Sa se determine marimea esantionului necesar pentru efectuarea unei cercetari de marketing asupra unei populatii de 10.000 persoane cunoscandu-se:

-probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2,17;

-eroarea limita acceptabila este de 1,5%;

-proportia elementelor din esantion care poseda caracteristica cercetata este de 72%.

a.


c.


b.


d.




ANS:   A


73. Sa se determine marimea unui esantion, necesar pentru o ancheta selectiva privind "Studiul intentiilor de cumparare a noului tip de pasta de dinti al firmei X", astfel incat sa fie reprezentativ pentru colectivitatea generala. Cercetatorul decide sa lucreze in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95%( careia ii corespunde un coeficient t=1,96) si a unei valori limita acceptabile de 3%.De asemenea, se cunoaste valoarea p=0,74, reprezentand proportia componentelor esantionului care sunt dispuse sa cumpere noul tip de pasta de dinti.

a.


c.


b.


d.




ANS:   A


74. Tipul de scala preferat de cercetator este:

a.

scala nominala

c.

scala interval

b.

scala ordinala

d.

scala proportionala



ANS:   D


75. Determinarea valorii lui Hi-patrat calculat ( ) se realizeaza cu formula:


a.

c.

x 100;

b.

d.

x 100.



ANS:   B


76. Nu este scala nemetrica:

a.

scala nominala

c.

scala lui Likert

b.

scala interval

d.

scala de ordonare a rangurilor



ANS:   B


77. Pentru analiza tendintei centrale in cazul in care datele au fost culese print-o scala nominala se utilizeaza:

a.

testul 2

c.

mediana

b.

coeficientul de contigenta

d.

grupul modal



ANS:   D


78. Pentru analiza tendintei centrale in cazul in care datele au fost culese print-o scala ordinala se utilizeaza preponderent:

a.

media aritmetica

c.

mediana

b.

media geometrica

d.

grupul modal



ANS:   C


79. Pentru analiza tendintei centrale in cazul in care datele au fost culese print-o scala interval se utilizeaza preponderent:

a.

media aritmetica

c.

mediana

b.

media geometrica

d.

grupul modal



ANS:   A


80. Pentru analiza tendintei centrale in cazul in care datele au fost culese print-o scala proportoinala se utilizeaza preponderent:

a.

media aritmetica

c.

mediana

b.

media geometrica

d.

grupul modal



ANS:   B


81. Care este testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri in cazul datelor obtinute cu scala nominala:

a.

testul 2

c.

testul U

b.

grupul modal

d.

coeficientul de contingenta



ANS:   A


82. Care este testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri in cazul datelor obtinute cu scala ordinala:

a.

testul 2

c.

testul U

b.

mediana

d.

coeficientul de corelatie a rangurilor



ANS:   C


83. Care este testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri in cazul datelor obtinute cu scala interval:

a.

testul 2

c.

testul U

b.

mediana

d.

testul Student



ANS:   D


84. Testul Fisher este utilizat pentru:

a.

a determina tendinta centrala in cazul scalei interval

c.

pentru a masura corelatia in cazul scalei ordinale

b.

a identifica semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri in cazul scalei proportionale

d.

a identifica semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri in cazul scalei nominale



ANS:   B


85. Coeficientul de contigenta masoara corelatia in cazul scalei:

a.

nominale

c.

interval

b.

ordinale

d.

proportionale



ANS:   A


86. Coeficientul de corelatie a rangurilor masoara corelatia in cazul scalei:

a.

nominale

c.

interval

b.

ordinale

d.

proportionale



ANS:   B


87. Coeficientul de corelatie masoara corelatia in cazul scalei:

a.

nominale

c.

interval

b.

ordinale

d.

proportionale



ANS:   C


88. Coeficientul de variatie masoara corelatia in cazul scalei:

a.

nominale

c.

interval

b.

ordinale

d.

proportionale



ANS:   D


89. Coeficientul de contingenta ia valori cuprinse in intervalul:

a.


b.


c.


d.

nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta.



ANS:   A


90. Metoda de analiza multivariata care cuprinde un grup de metode apartinand statisticii inferentiale, utilizate pentru analiza datelor provenite din patratele latine este:

a.

regresia multipla

c.

analiza multivariata a variatiei

b.

discriminantul liniar multiplu

d.

analiza canonica



ANS:   C


91. Numele generic dat unui grup de metode statistice multivariate al caror scop il reprezinta cercetarea legaturilor de interdependenta dintre mai multe variabile, cu ajutorul carora se caracterizeaza un anumit fenomen, prin reducerea (condensarea) volumului datelor cuprinse in variabilele initiale si constituirea unui set mai mic de dimensiuni (factori), urmarindu-se o pierdere minima de informatii este:

a.

regresie multipla

c.

analiza factoriala

b.

analiza discriminantului liniar multiplu

d.

analiza canonica



ANS:   C


92. Metodele statistice multivariate de clasificare a componentelor unei submultimi eterogene (cumparatori, produse, intreprinderi etc.) in grupuri omogene, avand la baza un anumit criteriu poarta numele de:

a.

regresie multipla

c.

analiza grupurilor

b.

analiza canonica

d.

analiza factoriala



ANS:   C


93. Analiza structurilor latente se aseamana cu:

a.

analiza discriminantului liniar multiplu

c.

analiza factoriala

b.

regresia multipla

d.

analiza canonica



ANS:   C


94. Metoda statistica multivariata de studiere a relatiei liniare dintre un grup de variabile dependente si un grup de variabile independente, si unele si altele putand fi masurate cu ajutorul unor scale metrice sau nemetrice se numeste:

a.

analiza canonica

c.

analiza grupurilor

b.

analiza factoriala

d.

analiza structurilor latente



ANS:   A


95. Metoda statistica multivariata de estimare a relatiei liniare dintre o variabila dependenta de tip dihotomic sau multihotomic (masurata cu ajutorul unei scale nemetrice) si combinatii liniare a mai multor variabile independente pentru masurarea carora s-a folosit o scala metrica se numeste:

a.

regresie multipla

c.

analiza factoriala

b.

metoda discriminantului liniar multiplu

d.

analiza canonica



ANS:   B


96. Metoda statistica multivariata utilizata foarte frecvent, in cercetarile de marketing, pentru a analiza si previziona cererea de marfuri sau servicii (variabila dependenta) in functie de factorii sai determinanti (venituri, pret etc.) se numeste:

a.

metoda regresiei multiple

c.

analiza factoriala

b.

metoda discriminantului liniar multiplu

d.

analiza canonica



ANS:   A


97. In cazul realizarii chestionarului in ce consta principiul 'palniei':

a.

intrebarile trebuie aranjate in chestionar incepand cu cele inchise si se continua cu intrebari deschise

c.

intrebarile trebuie aranjate in chestionar astfel incat intrebarile ami grele care cuprind scale mai complexe (comparatii perechi, Likert etc) sa fie la mijlocul chestionarului

b.

intrebarile trebuie aranjate in chestionar incepand cu cele mai generale si se continua cu intrebari tot mai specifice

d.

intrebarile trebuie aranjate in chestionar incepand cu cele mai specifice si se continua cu intrebari tot mai generale



ANS:   B


98. O diferenta intre metoda regresiei multiple si metoda discriminantului liniar multiplu este data de:

a.

numarul de variabile dependente considerate

c.

tipul de scala utilizat pentru masurarea variabilelor independente

b.

tipul de scala utilizat pentru masurarea variabilei dependente

d.

tipul relatiei dintre variabile



ANS:   B


99. Esantionare de grup este o esantionare:

a.

nealeatoare

c.

aleatoare secventiala

b.

aleatoare fixa fara restrictii

d.

aleatoare fixa cu restrictii



ANS:   D


100. Esantionare sistematica este o esantionare:

a.

nealeatoare

c.

aleatoare secventiala

b.

aleatoare fixa fara restrictii

d.

aleatoare fixa cu restrictii



ANS:   D


101. Esantionare simpla aleatoare este o esantionare:

a.

nealeatoare

c.

aleatoare secventiala

b.

aleatoare fixa fara restrictii

d.

aleatoare fixa cu restrictii



ANS:   B


102. In cazul experimentelor sunt considerate variabile independente:

a.

factori experimentali si factorii 'din afara'

c.

factori experimentali si factorii explicativi

b.

factorii 'din afara' si factorii dependenti

d.

factorii explicativi si factorii dependenti



ANS:   A


103. O prima categorie de scheme de proiectare a experimentelor presupune existenta unui singur factor experimental si se bazeaza pe ipoteza unei influente constante din partea altor factori. Dintre acestea fac parte:

a.

proiectarea complet aleatoare

c.

proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare

b.

testul lui Solomon

d.

patratele latine



ANS:   B


104. In schema experimentala specifica testului lui Solomon, tratamentul experimental se aplica:

a.

in doua grupuri de control

c.

in grupul experimental sin intr-un grup de control

b.

in grupul experimental

d.

in toate grupurile



ANS:   C


105. In proiectarea cu ajutorul patratelor latine schema de descompunere a variatiei totale nu include una dintre componente:

a.

efectele datorate actiunii factorilor experimentali

c.

efectele pe coloane

b.

efectele datorate erorii experimentale

d.

efectele pe randuri



ANS:   C


106. O firma intentioneaza sa identifice opinia consumatorilor fata de produsul sau (A), in raport cu alte doua produse similare concurente (B si C). S-a realizat o cercetare selectiva, iar fiecare persoana din esantion a fost solicitata sa compare, doua cate doua, cele trei produse precizand pentru fiecare comparatie produsul apreciat mai mult. Rezultatele obtinute au fost:

A/B

A - 50

B - 40

Indecisi - 10

A/C

A - 40

C - 40

Indecisi - 20

B/C

B - 80

C - 20

Indecisi - 0

Care este valoarea fiecarei marci?

a.

A - 40, B - 20, C - 30

c.

A - 50, B - 80, C - 40

b.

A - 30, B - 40, C - 20

d.

A - 40, B - 40, C - 20



ANS:   B


107. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta:

a.

procesul de culegere a datelor primare si secundare

c.

procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a relatiilor dintre caracteristicile si proprietatile unui fenomen

b.

procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica, a gradului in care un obiect sau fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate

d.

procesul de comensurare a informatiilor necesare realizarii obiectivului cercetarii



ANS:   B


108. Una din conditiile care trebuie respectate in construirea scalelor o constituie:

a.

existente in mod obligatoriu a unui instrument fizic care sa permita masurarea

c.

sa posede un numar cat mai mare de nivele

b.

sa fie inteligibile de catre subiectii de la care se culeg informatiile

d.

sa permita masurarea concomitenta a cel putin doua caracteristici



ANS:   B


109. Scala preferata de respondenti este:

a.

scala nominala

c.

scala interval

b.

scala ordinala

d.

scala proportionala



ANS:   A


110. In cercetarea de marketing, scalarea multidimensionala reprezinta:

a.

metoda de scalare simbolica simultana, numerica sau nenumerica a relatiilor dintre caracteristicile si proprietatile unui fenomen

c.

metoda de masurare simultana a mai multor caracteristici sau proprietati

b.

procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica, a gradului in care un obiect sau fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate

d.

procesul de comensurare a informatiilor necesare realizarii obiectivului cercetarii



ANS:   C


111. Scalele care permit ordonari sunt urmatoarele : a. scalele nominale; b. scalele interval; c. scalele neparametrice; d. scalele proportionale; e. scalele ordinale; f. scalele nemetrice; g. scalele unidimensionale; h. scalele multidimensionale

a.

a,b,c

c.

c,d,f

b.

b,d,e

d.

c, f, h



ANS:   B


112. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:

a.

ordinale

c.

proportionale

b.

interval

d.

parametrice



ANS:   A


113. Scala ordinala are una din urmatoarele caracteristici:

a.

permite transformari de tipul f(x)=ax + b

c.

nu permite evaluarea distantelor

b.

permite grupari

d.

punctul de origine are semnificatie



ANS:   C


114. Scala proportionala are una din urmatoarele caracterisitici:

a.

nu are intervale egale

c.

nu permite multiplicarea sau diviziunea unui numar de pe scala cu altul

b.

nu permite transformari de genul f(x)=ax + b

d.

nu este preferata de respondenti



ANS:   D


115. Tehnicile Monte Carlo sunt metode de simulare:

a.

analogica

c.

hibrida

b.

numerica

d.

calitativa



ANS:   B


116. In cercetarile de marketing simularea analogica are la baza:

a.

algoritmi euristici

c.

sisteme de simulare de natura fizica, biologica

b.

tehnica de dinamica industriala de tip Forrester

d.

sisteme de conversie si codificare digitala a informatiilor



ANS:   C


117. In cercetarile de marketing simularea numerica nu are la baza una din tehnicile de mai jos:

a.

tehnicile Monte Carlo

c.

tehnica de dinamica industriala de tip Forrester

b.

algoritmi euristici

d.

tehnica de simulare analogica



ANS:   D


118. Simularea este superioara altor metode datorita:

a.

fezabilitatii

c.

analizarii informatiilor

b.

reproducerii cu fidelitate a realitatii

d.

acuratetii datelor introduse in model



ANS:   A


YES/NO


1. Informatiile primare pot fi interne?


ANS:   Y


2. Dupa natura lor, informatiile pot fi obtinute in profil longitudinal?


ANS:   Y


3. In prelucrarea informatiilor mai intai, se realizeaza o baza initiala de date, in forma matriciala, obtinuta prin transferul datelor din diferiti suporti in care sunt inregistrate, in urma unei activitati de codificare si de pregatire a datelor?


ANS:   Y


4. In sfera cercetarii de marketing intra si investigatiile menite sa directioneze politica de marketing-mix in intregul ei si pe fiecare componenta considerata separat?


ANS:   Y


5. Cercetarea de marketing presupune si o ampla activitate de previziuni?


ANS:   Y


6. S-a constat ca intreprinderile producatoare efectueaza cercetari cu forte proprii intr-o proportie mult mai mare decat intreprinderile comerciale sau cele prestatoare de servicii?


ANS:   Y


7. Scala interval permite efectuarea tuturor operatiunilor admise de celelalte scale, inclusiv multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala la altul?


ANS:   N




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright