Managementul in Statele Unite ale Americii

Managementul in Statele Unite ale Americii

1 Contextul cultural-istoric nord-american

Valori culturale americane

Managementul din Statele Unite ale Americii este influentat de particularitatile culturale si de natura istorica ale contextului in care acesta se concepe, se realizeaza la nivel teoretic, se dezvolta in maniera pragmatica si se aplica. Desi puternic influentat de cultura europeana, pe de o parte, ca urmare a valurilor succesive de imigranti sositi de pe vechiul pe noul continent, iar pe de alta parte, de propriile valori culturale propuse de fapt chiar de acesti colonisti, pragmaticul management american isi are totusi o parte din radacini si in mostenirea culturala proprie, anterioara colonizarii masive din secolul al XVIII-lea. Ne propunem sa evidentiem o parte dintre acestea, sub forma unor permanent actuale valori ale vietii americane. Dintre acestea, le retinem, pentru a crea premisele evidentierii ulterioare a elementelor contextuale de natura socio-economica, pe cele care urmeaza:

individualismul pronuntat, manifestat prin urmarirea consecventa, permanenta a intereselor personale, in orice situatie de natura organizationala, de grup sau personala. Se considera, pe scara larga, faptul ca tara este bogata doar daca, la randul lor, componentii societatii sunt bogati in mod individual. Suma acestor bogatii materiale, dar si spirituale individuale este ceea ce cunoastem astazi ca fiind bogatia Statelor Unite ale Americii;

patriotismul, ca sentiment manifestat la intregul popor american, este concretizat in loialitatea cetatenilor fata de propriile valori culturale, fata de deciziile conducatorilor de organizatii economice, publice sau a conducatorilor politici. Fara a genera respingerea evidenta a altor valori decat cele specific americane si fara a provoca xenofobie si ura de rasa, patriotismul este o valoare culturala tipic americana, care nu se mai regaseste cu o atat de mare intensitate in nici o alta tara, cu exceptia fireasca a Japoniei - desi acolo atat cauzele, cat si formele de manifestare sunt diferite;

libertatea, una dintre cele mai cunoscute si apreciate valori americane, atesta posibilitatea fiecarui cetatean de a actiona, in limitele firesti impuse de o legislatie permisiva si extrem de constanta in timp, pentru realizarea dorintelor, scopurilor personale, chiar daca acestea pot veni la un moment dat in contradictie cu cele ale altor persoane sau ale comunitatii. Dezbaterile, discutiile, libere si acestea, asigura, prin aplicarea legii, rezolvarea problemelor;

pragmatismul caracterizeaza orice activitate, individuala, de grup sau de organizatie, prin urmarirea cu consecventa a scopului propus, prin apelarea la cele mai adecvate instrumente de natura culturala sau manageriala pentru realizarea performantei stabilite initial. Solutia este una cautata, discutata si decisa de grup, asigurand astfel realizarea atat a obiectivelor individuale, cat si a celor organizationale;

tendinta spre realizarea personala inainte de orice, reprezinta esenta a ceea ce unii numesc mitul american al posibilitatii realizarii totale. Exemplele de succes, cultul eroilor, al marilor realizatori de imperii economice, media, bancare, miturile si istoriile organizationale, explica dorinta fiecarui american de rand de a deveni, cu mult efort, dar si cu putina sansa, o persoana realizata din toate punctele de vedere;

confortul material, evidentiat prin tendinta americanilor de a avea propria casa, propriul teren - gradina, propriul autoturism, obiecte de valoare, asigura realizarea unui acut si specific sentiment de proprietate, care poate genera multumire personala, dar si aprecierea si respectul celorlalti;

devotamentul in munca, indiferent daca este realizata in propria firma sau in calitate de salariat pentru un alt proprietar de afacere explica, in mare masura, bogatia si bunastarea celei mai mari parti a populatiei din Statele Unite ale Americii. Ca rezultat, sunt apreciati cei care muncesc, sunt respinse persoanele care nu lucreaza, care au o atitudine negativa fata de munca, deoarece aceasta este considerata o virtute care trebuie respectata;

morala asigura societatii americane onestitatea necesara in lumea afacerilor, dar si in societate si in familie, franchetea cu care se despart, dupa o considerabila perioada salariati si proprietari, atunci cand obiectivele lor nu mai sunt comune, profunzimea necesara pentru a intelege unele constrangeri de natura sociala, deschiderea spre alte culturi;

umanismul atesta preocuparea de a sustine activitati caritabile, de a contribui la cresterea securitatii sociale, la asigurarea de locuri de munca, a unui venit minim garantat sau pentru ajutorarea, in anumite limite, a celor aflati in suferinta;

egalitatea sanselor, una dintre cele mai invocate cerinte de natura sociala si economica a cetatenilor lumii noi, se refera la respingerea sclaviei si a altor forme de asuprire, la drepturile care se transmit de la o generatie la alta, la exprimarea libera a opiniei fiecarui cetatean, la egalitatea sanselor, la respingerea tratamentului preferential;

neutralitatea, care explica orientarea spre obiectivitate in rezolvarea problemelor, evitarea sentimentalismului, respingerea influentelor de natura emotionala, acceptarea si cultivarea argumentatiei logice, stiintifice.

Incadrarea contextului din Statele Unite ale Americii prin prisma abordarii diferentelor culturale elaborata de Fons Trompenaars

Analizand contextul american si particularizand abordarea diferentelor culturale pentru spatiul cultural-istoric si socio-economic din Statele Unite ale Americii, rezulta ca acesta se caracterizeaza prin predominarea universalismului, a caracterului afectiv, a caracterului specific, a statutului castigat, a individualismului, a perceperii secventiale a timpului si a unei atitudini de dominare a naturii.

1.3 Incadrarea contextului din Statele Unite ale Americii prin prisma abordarii managementului structurilor multiculturale elaborata de Geert Hofstede

Analiza contextului cultural - istoric si a contextului socio-cultural American prin prisma celor cinci dimensiuni culturale ale abordarii managementului structurilor multiculturale conduce la urmatoarele constatari:

atat societatea, cat si organizatiile americane se caracterizeaza printr-un puternic individualism, evidentiat prin libertate de actiune, initiativa, evolutia pe cont propriu, educatia intreprenoriala, curaj;

distanta fata de putere este redusa, existand sanse egale pentru toti cetatenii de a se pregati, de a infiinta organizatii, de a se realiza pe plan social sau profesional;

evitarea incertitudinii este medie spre puternica, urmare fireasca a preocuparii pentru cunoasterea si minimizarea riscului asociat unui viitor necunoscut, pentru formalizarea organizarii, pentru utilizarea strategiilor si a altor instrumente de planificare, pentru cultivarea si mentinerea avantajului concurential al persoanelor, al organizatiilor ori al produselor sau serviciilor;

masculinitatea, proprie societatii americane este puternica. Sunt valorizate elemente precum: diferentierea rolurilor din economie si din societate dintre femei si barbati, preocuparea pentru avere, cariera, putere decizionala, profit imediat. Femeile de afaceri sunt calauzite de aceleasi idei precum barbatii, ceea ce face din societatea americana un exemplu de evolutie cu sanse egale pentru ambele sexe;

in comparatie cu societatile sud-est asiatice, lumea americana pare preocupata de o abordare pe termen scurt a vietii economice si sociale. Ceea ce conteaza siguranta imediata, stabilitatea, reciprocitatea in sprijin, favorurile.

2 Contextul socio-economic nord-american

Managementul organizatiilor si lumea afacerilor in general sunt influentate in mare masura de particularitatile de natura sociala, economica, politica, educationala, institutional-administrativa, tehnica si tehnologica, ecologica, demografica, legislativa ale contextului in care apar, sunt valorizate, dezvoltate, puse in practica si evaluate. Ne propunem sa prezentam in continuare cateva dintre aceste elemente care dau contur contextului socio-economic american:

Proiect: Infiintarea filialelor si sediilor secundare ale societatii comerciale pe actiuni Lucrare: Analiza rentabilitatii

existenta unui foarte important sector privat in economie, care permite realizarea, impreuna cu sectorul public, limitat ca intindere, dar prezent in domenii de importanta strategica pentru economie si societate, a unei eficiente economii mixte, preocupata de performanta economica si manageriala;

predominarea absoluta a intreprinderilor mici si mijlocii, acestea reprezentand circa 98% din numarul total de firme americane;

dimensiunea foarte mare a pietei interne, asigurata de o populatie numeroasa, care prefera produsele si serviciile firmelor americane si nu pe cele oferite de companii straine. Pe aceasta piata firme din toate domeniile isi gasesc propriile oportunitati economice, acestea fiind interesate sa cultive valori precum consecventa, calitatea, perseverenta in inovare;

existenta unei clase de mijloc solida, numeroasa, in continua extindere, cu venituri constante cel putin, daca nu in continua crestere, care asigura stabilitatea economica, sociala, financiara a societatii americane;

dimensiunea redusa, ca proportie, comparativ cu alte tari, a pietei negre, neoficiale, care ar favoriza spalarea de bani proveniti din activitati ilicite;

legislatie economica stabila, simpla, coerenta, bazata pe o constitutie care, cu foarte putine amendamente, creeaza premisele functionarii unui sistem economico-social axat pe libertate si egalitate;

existenta unui puternic si variat sector bancar privat care sustine intregul sistem economic si social;

crearea si mentinerea in economie a unor zone de interventie a statului, in care rolul acestuia este acela de a regulariza anumite asimetrii, de a evita anumite pericole de natura a afecta intregul sistem. In acest fel se asigura conditiile firesti pentru evitarea crearii unor monopoluri care ar ingradi libera concurenta intre firme sau posibilitatea de a impune patronilor conditii salariale sau de lucru greu de suportat si cu efecte finale negative chiar pentru salariatii care impun respectivele conditii;

crearea si functionarea unor agentii guvernamentale care au rolul de a reglementa si de a controla unele activitati economice, precum comertul exterior, producerea si consumul de medicamente si droguri;

stabilitatea politica, asigurata prin existenta a doua partide puternice, care se succed la conducerea Statelor Unite ale Americii. Partidul Democrat , ostil marelui capital, militeaza pentru sustinerea intereselor clasei de mijloc, ale intreprinzatorilor, pentru protejarea categoriilor sociale dezavantajate de schimbarile care se produc in economie si in societate. Partidul Republican situeaza pe prim plan interesele economice ale agentilor economici puternici si acorda, in mod corespunzator, mai putina atentie protectiei sociale, egalitatii sanselor;

trecerea treptata de la economia de tip clasic, materiala, tangibila, contabila, la economia moderna, mentala, intangibila, sistemica,bazata pe cunostinte, pe rolul activ si dinamic al acestora in dezvoltarea economica si sociala.

3 Particularitati ale managementului nord-american

1 Tipuri de organizatii care functioneaza in Statele Unite ale Americii

In Statele Unite ale Americii se intalnesc, in principal, trei tipuri de organizatii, constituite ca urmare a legislatiei existente in acest domeniu. Fiecare dintre acestea prezinta anumite particularitati de constituire si de functionare. Detaliem in continuare elementele caracteristice acestor tipuri de organizatii.

Firma proprietate personala − proprietarship, cea mai simpla forma legala de constituire a unei afaceri, se caracterizeaza prin faptul ca are un unic proprietar, care raspunde pentru toate obligatiile contractuale ale firmei si care asigura managementul acesteia. Acest tip de firma, in care profitul revine in intregime, dupa impunere, proprietarului, se intalneste, cel mai adesea, in agricultura, in servicii si in comertul cu amanuntul. Dimensiunea mica a acestor firme obliga proprietarul la o atentie deosebita acordata concurentei, ca urmare a slabei puteri competitive a organizatiei. Majoritatea coplesitoare a firmelor americane este reprezentata de acestea si datorita avantajelor evidente pe care le ofera: flexibilitate ridicata, costuri de infiintare si de administrare reduse, apropierea de ceilalti parteneri de afaceri.

Firma societara − partnership reprezinta o forma specifica de organizare prin care doua sau mai multe persoane decid sa demareze impreuna o afacere, in calitate de coproprietari. Acestia participa in proportii egale sau diferite atat la obtinerea resurselor necesare, cat si la repartizarea rezultatelor financiare. Raspunderea in fata legii este comuna, inclusiv cu averea personala. Managementul acestui tip de organizatie este asigurat de catre toti proprietarii, ceea ce poate crea probleme in cazul unor decizii gresite. Circa 1% din totalul firmelor americane sunt societare, dimensiunea acestora fiind de regula mijlocie.

Corporatia - corporation reprezinta o entitate legal constituita, complet separata din punct de vedere legislativ de proprietari ca persoane fizice, ceea ce face ca veniturile corporatiei sa fie impozitate separat de celelalte categorii de venit ale proprietarilor. Concomitent, proprietarii pot vinde sau pot cumpara sub forma de actiuni cote parte din corporatie, pe baza unui contract. Managementul corporatiei este asigurat de o echipa de management −- Comitetul director − aflata sub conducerea unui manager general, pe baza unui contract semnat intre cele doua parti. Comitetul director este alcatuit din persoane angajate cu program complet pentru aceasta activitate, dar si din persoane cu program partial, care asigura activitati de consultanta manageriala, juridica si financiar-contabila pentru corporatie. Circa 1% din totalul firmelor americane sunt corporatii, ele avand de regula dimensiune mare si foarte mare.

2 Optiuni strategice preferate de proprietarii de firme din SUA

Cercetarile realizate de catre numerosi cercetatori, au evidentiat faptul ca, in ciuda libertatii depline de actiune, datorita avantajelor evidente pe care le confera, cea mai mare parte a firmelor din Statele Unite ale Americii opteaza pentru una dintre urmatoarele optiuni strategice, altfel spus isi propun sa isi realizeze strategia prin una dintre urmatoarele modalitati:

alegerea ca forma de constituire a firmei cu unic proprietar, specifica intreprinderilor mici si mijlocii. Avantajele evidente ale acestor organizatii se mentin, sunt cultivate cu atentie, ceea ce conduce la permanenta infiintare de noi si noi astfel de firme, in toate domeniile de activitate, cu precadere in sfera serviciilor, a comertului cu amanuntul si in agricultura;

acordarea unui accent deosebit intelectualizarii posturilor si functiilor precum si informatizarii ansamblului de activitati specifice organizatiilor. De la un an la altul, a crescut procentul firmelor in care ponderea personalului cu pregatire superioara de specialitate a depasit-o mult numeric pe cea a personalului cu pregatire medie generala. Aceasta orientare continua astazi, ca urmare a profesionalizarii managementului, ceea ce face ca un mare numar de manageri sa fi urmat cursuri de specialitate in acest domeniu, ceea ce la completeaza competenta profesionala initiala. Tehnologia informationala si din domeniul comunicatiilor este astazi folosita pe scara larga in cea mai mare parte a companiilor americane, iar performantele acestui sector evolueaza mai rapid decat orice alt domeniu al cunoasterii umane. Ca urmare, intreprinzatorii americani de astazi, cei mai multi dintre ei tineri absolventi cu studii medii sau superioare, isi constituie organizatii care sa faca fata acestor doua mari provocari;

robotizarea accentuata a activitatilor, mai ales a celor de executie. Urmare directa a progresului tehnico-stiintific, a cresterii rolului informatiilor relevante in procesele decizionale din organizatii, a preocuparilor pentru imbunatatirea conditiilor de munca, a necesitatii protejarii mediului ambient fata de o poluare excesiva, organizatiile mari din Statele Unite ale Americii sunt preocupate sa creasca rolul si performantele robotilor industriali ca modalitate de crestere a performantelor economice si manageriale. Trecerea treptata spre societatea bazata pe cunostinte va asigura continuarea acestei optiuni strategice specifica pentru organizatiile americane mari;

amplasarea organizatiilor in zonele adiacente celor rezidentiale, in afara oraselor, sau chiar in mediul rural. Avantajele pe care le obtin firmele care recurg la aceasta optiune strategica sunt foarte mari: costurile de productie sunt mai mici, fiscalitatea de asemenea este mai mica, forta de munca este mai ieftina, etica muncii este mult superioara. De aceste avantaje isi propun sa profite firmele bazate pe cunostinte sau cele din domenii industriale de varf.

3 Tipuri de structuri organizatorice folosite in companiile americane

Organizarea structurala a companiilor americane se caracterizeaza prin formalizare accentuata, in mare masura un rezultat al particularitatilor pe  care la dobandesc dimensiunile culturale prezentate anterior. Ca atare, structurile organizatorice sunt concepute astfel incat sa asigure realizarea obiectivelor propuse de proprietari sau de manageri. In consecinta, in companiile americane se utilizeaza, in mod obisnuit, sase tipuri de structuri organizatorice (2), pe care le prezentam in continuare:

structura organizatorica de tip functional, caracterizata prin faptul ca subdiviziunile sunt organizate pe functiuni, conduse de manageri specializati in domeniul respectiv, subordonati managerului general sau presedintelui companiei. Acest tip de structura este frecvent intalnit in organizatii mari sau chiar de marime medie, in care se realizeaza un numar redus de produse sau se presteaza o gama limitata de servicii.

structura organizatorica pe produs impune conceperea unei subdiviziuni organizatorice distincte pentru fiecare produs realizat sau pentru fiecare serviciu prestat. La randul lor, aceste subdiviziuni se organizeaza pe compartimente functionale sau operationale. Managementul de nivel superior are in subordine directa managerii acestor subdiviziuni, dar si alte subdiviziuni centrale care asigura functionarea de ansamblu o organizatiei. Acest tip de structura organizatorica se utilizeaza frecvent in organizatii care realizeaza mai multe produse sau familii de produse sau care presteaza diverse tipuri de servicii, care au o pondere insemnata in cifra de afaceri.

structura organizatorica de tip teritorial reprezinta un mod particular de structurare a activitatilor unei companii utilizand criteriul geografic. Ca urmare, se constituie subdiviziuni organizatorice distincte in diverse regiuni bine definite din punct de vedere geografic, fiecare dintre acestea fiind constituita din compartimente functionale si operationale. Acest tip de structura organizatorica se utilizeaza frecvent in organizatii mari, cu activitate de comercializare sau in organizatii prelucratoare care desfasoara activitati comerciale in diverse zone geografice ale tarii.

structura organizatorica de tip matriceal este caracteristica firmelor care realizeaza in mod frecvent proiecte pentru a dezvolta rezultatele propriilor activitati de promovare a progresului tehnic, stiintific sau informational. Acest tip de structura necesita infiintarea de colective de proiect conduse de manageri de proiect, colective care functioneaza in paralel cu structura clasica a firmei. O parte din salariati sunt astfel subordonati atat managerului de proiect, cat si managerului compartimentului din care fac parte, in structura formala a organizatiei.

structura organizatorica tip retea este o structura dezvoltata recent, fiind caracterizata prin faptul ca necesita crearea unei unitati centrale care deruleaza numai activitati de coordonare a altor unitati specializate in diferite domenii, pentru care unitatea centrala incercand sa asigure armonizarea intereselor si a contributiilor pentru acoperirea cererii clientilor. Acest tip de structura, de dimensiune mijlocie, se va impune din ce in ce mai mult in lumea afacerilor.

structura organizatorica de tip familial practicata in cadrul organizatiilor mici si mijlocii sunt in proprietatea unei familii care asigura realizarea ansamblului functiilor managementului. Aceasta structura combina in mod eficient elemente de natura formala cu elemente de natura informala, in scopul derularii unor activitati profitabile pentru proprietari.

4 Managementul si resursele umane in companiile americane

In cadrul companiilor de dimensiune mica si chiar mijlocie, managementul acestora este asigurat, in proportie mare, de catre proprietarii afacerii sau de catre unii membri ai familiilor acestora. In schimb, in cadrul companiilor de dimensiune mare si chiar foarte mare, managementul este asigurat, de regula, de catre un manager angajat de proprietari sau de catre o echipa de manageri, de asemenea angajata pentru realizarea unor performante stabilite de proprietari.

Pentru a realiza obiectivele propuse de proprietari, managerii trebuie sa exercite concomitent mai multe roluri, care au fost stabilite si dezvoltate de H. Mintzberg. Acesta a identificat 11 asemenea roluri, pe care le-a grupat in trei domenii: domeniul interpersonal, domeniul informational, domeniul decizional.

Astfel, din domeniul interpersonal fac parte rolurile de lider al grupului de persoane pe care le conduce in mod direct, de reprezentant al grupului in diverse situatii, mai ales in relatia cu proprietarii, de contactor de persoane, in vederea rezolvarii obiectivelor grupului formal.

Din domeniul informational fac parte rolurile de purtator de cuvant, de monitor-supraveghetor si de diseminator-analist de informatii care sunt emise de grup si destinate firmei sau partenerilor de afaceri ai acesteia. Ultima categorie, domeniul decizional grupeaza rolurile de intreprinzator,

adica de decident pentru zona pe care o conduce, de alocator de resurse, in functie de diverse criterii obiective, in vederea realizarii obiectivelor, de negociator pentru grupul pe care il conduce din punct de vedere formal, respectiv de expert tehnic si de rezolvitor de probleme - manuitor de

disfunctionalitati.

Managerii companiilor americane sunt printre cei mai bine pregatiti manageri din toata lumea. Complexitatea problemelor cu care se confrunta in prezent lumea afacerilor, concurenta in continua crestere, globalizarea activitatilor economice, dar mai ales a celor financiar valutare, cerintele in continua crestere impuse managerilor de catre proprietari, au impus cu necesitate angajarea de manageri generali foarte bine pregatiti atat din punct de vedere profesional, cat si din punct de vedere managerial. S-a conturat astfel ceea ce astazi este cunoscut sub numele de meserie de manager. Proprietarii marilor companii cauta sa angajeze pentru aceste posturi salariati care au urmat cursuri de tip MBA sau altele asemanatoare, pentru a creste sansele de crestere a performantelor propriilor firme. Sunt asadar preferati managerii tineri, care au urmat cursurile unor cunoscute colegii sau universitati, care sunt foarte motivati si au urmat cursuri de management. Acesti tineri constituie astazi o componenta distincta a pietei muncii din Statele Unite ale Americii.

Pentru a determina managerii sa realizeze aceste roluri, proprietarii de firme utilizeaza un complicat sistem motivational, menit sa asigure o determinare maxima a managerilor pentru realizarea obiectivelor propuse de actionari. Astfel, veniturile managerilor generali ai companiilor mari americane sunt formate din: salariu, negociat la nivel anual, primele, negociate de asemenea la nivel anual, dividende, cuvenite in raport cu numarul de actiuni detinute, sume speciale prevazute in planurile de stimulare a managerilor, actiuni acordate in mod gratuit de catre proprietari sau asociati. Nivelul acestor venituri a fost partial explicat ca urmare a influentei mai multor factori, mai mult sau mai putin conjuncturali. Dintre acesti factori ii retinem pe cei care explica cea mai mare parte a nivelului veniturilor managerilor generali si deci a variatiilor care se inregistreaza intre diverse firme in ceea ce priveste nivelul acestor venituri: marimea companiei, performantele economice si de piata ale companiei, intensitatea riscurilor asumate de companie, pe o piata concurentiala, vechimea in post a managerului general, amplasarea sediului companiei, performantele pe termen scurt, mai ales marimea profitului obtinut de companie.

In ultimele doua decenii, atat proprietarii de firme, cat si managerii generali ai acestora, au construit si au pus in practica o noua viziune asupra resurselor umane ale organizatiilor. Factorul uman a fost reconsiderat in sensul valorizarii corespunzatoare a rolului determinant al acestuia in obtinerea performantelor economice dorite de proprietari si de manageri. Astfel, factorul uman nu a mai fost considerat o sursa de costuri, ci o resursa valoroasa care poate contribui efectiv la imbunatatirea performantelor, cu conditia sa se construiasca si din punct de vedere organizatoric modalitati in care salariatii sa se poata exprima in privinta obiectivelor, dar mai ales a modalitatii prin care acestea pot fi realizate in mod performant.

Aparitia in structura organizatorica formala a postului de manager de resurse umane a consfintit schimbarea totala de viziune , acesta devenind in scurt timp unul dintre cei mai importanti colaboratori ai managerului general al firmei.

In plus, constientizarea faptului ca salariatii sunt o sursa practice inepuizabila de idei de inovare si schimbare organizatorica, implicarea lor in tehnici de management bazate pe stimularea creativitatii au desavarsit aceasta modificare de viziune asupra rolului si importantei resurselor umane in companiile americane.

5 Relatia dintre management si sindicate in companiile americane

Motivarea salariatilor americani pentru a deveni membri activi de sindicat este determinata de doua categorii de factori: economici si neeconomici. Din categoria factorilor economici fac parte urmatorii: posibilitatea cresterii salariilor, garantarea locului de munca, obtinerea unor beneficii suplimentare privind pensionarea, imbunatatirea conditiilor de lucru, prelungirea duratei concediilor de odihna si in caz de imbolnavire profesionala, concurenta imigrantilor pentru un numar de locuri de munca in continua descrestere numerica, plata asigurarilor pentru sanatate. Din categoria factorilor neeconomici fac parte: protejarea salariatilor fata de posibilele abuzuri ale managerilor sau proprietarilor, reprezentarea acestora in procesele decizionale care ii privesc, asigurarea unei posibilitati efective, formale si legale de comunicare cu managementul de nivel superior, nevoia fireasca de identificare cu un grup cultural. Cu toate acestea, procentul salariatilor cuprinsi in forme de sindicalizare s-a diminuat in mod constant si in Statele Unite ale Americii, chiar daca ramane si astazi unul dintre cele mai ridicate din lume, de circa 45%.

Scaderea interesului salariatilor pentru sindicate a fost determinat de mai multi factori, dintre care ii retinem pe urmatorii, considerati ca esentiali: cresterea numarului de imigranti din toata lumea, sositi in Statele Unite ale Americii pentru a castiga cu orice pret banii pe care nu-i puteau obtine in tara de origine si care nu sunt deloc interesati de sindicate, care de fapt nici nu-i pot sustine; influentele de natura politica din ce in ce mai evidente in sindicatele puternice, reducerea continua rolului si a ponderii muncii manuale si cresterea rolului si a ponderii muncii automatizate, robotizate, informatizate in multe ramuri ale economiei americane.

In Statele Unite ale Americii functioneaza cele mai puternice sindicate din lume, ca urmare a faptului ca acestea sunt constituite pe criteriul apartenentei la un domeniu, o ramura sau o subramura de activitate, in mod separat pentru muncitori, respectiv celelalte categorii de salariati, precum si datorita numarului foarte mare de membri.

Relatiile dintre management si sindicate au un pronuntat caracter adversial, iar negocierile au rolul de a asigura compromisul necesar functionarii organizatiilor pe care sindicatele reunite intr-o ramura, subramura sau domeniu le reprezinta. Aceste negocieri se desfasoara mai intai la nivel de ramura subramura sau domeniu, intre conducerea sindicatului si reprezentanti ai managementului organizatiilor implicate, pentru stabilirea unor principii generale, iar apoi se desfasoara la nivelul fiecarei organizatii, intre conducerea locala a sindicatului si managementul de nivel superior al companiei respective, pentru a se detalia si particulariza principiile stabilite la primul nivel al negocierii. Se acorda atentie deosebita conditiilor de lucru si nivelului unora dintre componentele sistemului de salarizare, precum salariile, primele, sporurile. In cazul esuarii negocierilor, sindicatele recurg la greva, adesea pe termen lung, pentru a sustine interesele propriilor membri. Grevele pot fi de lunga durata, gratie fondurilor importante de care dispun sindicatele si care sunt alocate sindicalistilor care pe durata grevei nu primesc salariul si nici celelalte drepturi negociate anterior declansarii conflictului colectiv de munca.

In concluzie, relatiile dintre management si sindicate reprezinta un punct slab pentru managementul american. Conflictele influenteaza in mod negativ rezultatele companiilor, ceea ce are un efect previzibil si pe termen lung.

4 Perspective ale managementului nord-american

Cu toate ca managementul american este deosebit de performant din punct de vedere economic, evolutiile recente de natura politica, sociala si culturala obliga atat proprietarii de companii, cat si managerii acestora sa valorizeze unele tendinte pozitive care se manifesta si sa reduca impactul

unor tendinte negative. Evidentiem in continuare cateva dintre cele mai importante perspective previzibile pentru managementul american in anii care urmeaza:

Cresterea dimensiunii sociale a afacerilor, ca urmare a constientizarii faptului ca organizatia trebuie sa serveasca societatea. Productia si consumul nu mai sunt singurele criterii de succes, acestora adaugandu-se altele precum starea fizica, psihica si intelectuala a salariatilor.

Tendinta spre asigurarea unei armonii pe termen lung intre mediul ambiant si lumea afacerilor, urmare fireasca a precedentei perspective, manifestata sub forma responsabilizarii organizatiilor fata de mediul natural in care functioneaza si ale carui resurse, adesea neregenerabile le folosesc pana la epuizarea acestora. Se contureaza tot mai mult ideea ca dezvoltarea economica, in general, dar si dezvoltarea organizatiilor in special sunt direct dependente de masura in care aceste organizatii protejeaza resursele, previn poluarea excesiva, realizeaza produse ecologice, gandesc o dezvoltare durabila, protejeaza mediul in ansamblu si ca atare societatea in ansamblu.

Cresterea rolului eticii in lumea afacerilor si in managementul organizatiilor, in ciuda numeroaselor cazuri de coruptie, a concurentei neloiale, a caracterului monopolist al unor afaceri sau organizatii. Au fost propuse coduri etice in afaceri, multe dintre acestea chiar sub forma misiunii propuse de catre managementul de nivel superior, prin intermediul strategiei organizatiilor.

Dezvoltarea puternica a managementului participativ, ca urmare a cresterii ponderii celor care considera ca este necesar ca salariatii sa se implice in activitatea organizatiilor lor, in mod continuu. Exemplele de succes ale unor organizatii care au utilizat elemente manageriale de natura sa stimuleze participarea salariatilor la stabilirea si la realizarea obiectivelor firmei au inceput sa fie preluate de multe alte organizatii. Pentru reusita acestor initiative, au fost create conditii pentru aparitia unui climat organizational adecvat, a unei culturi organizationale complexe, a unor relatii de prietenie intre salariati sau intre acestia si manageri.

Integrarea unor elemente informationale si decizionale in cadrul proceselor de coordonare-comunicare a fost generata de una dintre cele mai specifice trasaturi manageriale americane, anume separarea pronuntata intre activitatile de management si cele de executie. Ca urmare, s-a redus ponderea informatiilor care circula selectiv si continua sa creasca gradul de informatizare al managementului. Practicarea managementului participativ necesita accesul salariatilor la informatiile relevante, iar munca in echipa a adus si alte avantaje precum identificarea celor mai bune solutii organizatorice, variante decizionale pentru problemele de natura strategico-tactica.