Management
Ghid pentru elaborarea si sustinereaului - inginerie si management, specializarea: inginerie economicaGHID PENTRU ELABORAREA SI SUSTINEREA PROIECTULUI DE DIPLOMA Domeniul: INGINERIE SI MANAGEMENT Specializarea: INGINERIE ECONOMICA CONSIDERATII GENERALE Finalizarea studiilor la invatamintul superior de lunga durata se realizeaza prin examen de licenta, conform prevederilor Hotararii Guvernului Romaniei nr. 283/1993, incepind cu anul universitar 1993/1994. In cadrul examenului de licenta una din probe este sustinerea proiectului de diploma; din punctul de veder al structurii si al continutului, el se doreste a fi un corolar al disciplinelor parcurse in perioada studiilor universitare de catre studenti. Prezentul ghid pentru elaborarea, redactarea, sustinerea si aprecierea proiectelor de diploma a fost intocmit pentru a veni in ajutorul activitatilor depuse de cei care, intr-un fel sau altul, sunt implicati in aceasta activitate, deosebit de importanta pentru formarea viitorului specialist. Ghidul se adreseaza in mod special studentilor apartinand domeniului INGINERIE SI MANAGEMENT, specializarea INGINERIE ECONOMICA. Aspectele abordate in acest ghid sunt o expresie a principiilor de baza ale activitatii desfasurate de membrii Departamentului de Management, la care s-au raliat cadrele didactice din cadrul universitatii, care gireaza disciplinele predate la specializarea Inginerie Economica, precum si ale activitatii depuse de studentii din cadrul specializarii de mai sus. Scopul proiectului de diploma este este multiplu 1. De a analiza si confirma capacitatea de sistematizare si sintetizare a cunostintelor dobandite de student, in perioada studiilor, precum si modul in care el poate solutiona problemele concrete, inspirate de activitatile din economia nationala, pe baza acestor cunostinte. 2. De a-l ghida pe student pentru a dezvolta o cercetare la nivel de echipa de lucru, sub o coordonare stiintifica a unui cadru didactic, in conditiile unui program riguros, ce trebuie respectat ca atare. 3. De a permite studentului sa-si puna in valoare o prima lucrare de anvergura si de importanta deosebita pentru formarea sa profesionala, atat ca specialist cat si ca intelectual. 4. De a asigura studentului dovezile competentei sale profesionale, care, la randul ei, poate fi utilizata in demersul pentru obtinerea unui loc de munca. Etapele de parcurs pentru elaborarea proiectului de diploma sunt: 1) Alegerea temei proiectului de diploma 2) Documeutarea, in vederea alegerii celor mai bune solutii pentru tema aleasa. 3) Elaborarea propriuzisa a proiectului de diploma. 4) Sustinerea proiectului de diploma si valorificarea rezultatelor obtinute. Avand in vedere ca perioada finala, (ultimele doua semestre), in activitatea studentilor, este deosebit de incarcata, propunem un Grafic al activitatilor in vederea realizarii Proiectului de Diploma; In mod exceptional, la intocmirea graficului va tine seama ca in anul universitar 2008/ 2009, vor absolvi in cadrul FMPT doua serii de studenti, care au structuri ale programului de studii diferite; ca urmare duratele activitatilor vor fi structurate diferit, dar obiectivul final va fi identic pentru ambele serii de studenti. Graficul activitatilor in vederea realizarii Proiectului de Diploma;
1. ALEGEREA TEMEI PROIECTULUI DE DIPLOMA Proiectul de diploma se elaboreaza pe baza unei teme care trebuie sa reflecte: cunostintele acumulate de student in timpul anilor de studiu, interesele/ domeniile de cercetare ale cadrelor didactice din cadrul Departamentului de Management, ale institutelor de cercetare de profil sau probleme concrete si aspecte specifice generate de ale activitatile societatilor comerciale. Temele propuse vor fi aprobate de catre o comisie formata din cadre didactice de la Departamentul de Management, precum si de consiliul profesoral al Facultatii de Management in Productie si Transporturi. Deoarece este de dorit ca studenti sa isi aleaga temele proiectului de diploma cit mai repede, se recomanda acestora sa-si foloseasca, si in acest sens, informatiile culese din perioada de practica desfasurata la sfirsitul anului IV. Se recomanda ca dupa alegerea temei studentul sa aiba o discutie de informare si lamurire cu cadrul didactic conducator stiintific, in urma careia studentul sa cunoasca foarte clar cerintele impuse de tema aleasa. 2. DOCUMENTAREA Spre a putea redacta un proiect original si fundamentat stiintific, pe linga alegerea judicioasa a temei de tratat, este necesara atat o buna orientare profesionala, cit si o cunoastere temeinica a subiectului abordat si a domeniilor inrudite. Scopul acestei etape, in elaborarea proiectului de diploma, este de a-l familiariza pe student cu diferite puncte de vedere sau modalitati de tratare a temei alese. In aceasta perioada se impune consultarea tuturor surselor de informatii disponibile, cum ar fi: carti, periodice, prospecte, articole, publicatii din domeniu, alte surse neconventionale, urmarind ultimele realizari si evolutii privind tema aleasa. In cazul efectuarii unei documentari in societati comerciale, absolventul isi va insusi conditiile tehnice/ economice existente in societatea respectiva, se va interesa cu privire la avantajele/ dezavantajele solutiilor deja existente, se va consulta cu specialistii societatii in vederea gasirii unei solutii cat mai bune, pentru tema aleasa. Pe parcursul perioadei de documentare, candidatul va putea consulta cadrele didactice de specialitate si de la alte catedre, chiar de cultura generala, in scopul aprofundarii aspectelor fizice, matematice si socio-umane necesare rezolvarii tematicii proiectului de diploma. Desigur se va acorda o importanta deosebita gasirii solutiilor de modelare matematica si de cercetare numerica, de elaborare a unor metode de calcul statistic necesare extrapolarii rezultatelor obtinute in activitatea de cercetare, elaborarii unor programe de calculator.Studentii vor putea utiliza in elaborarea solutiilor rezultatele unor cercetari de laborator efectuate la disciplinele de specialitate conexe de pe parcursul ultimelor doua semestre. Conform planului de invatamint, perioada efectiva alocata pentru elaborarea proiectului de diploma este intre 1 martie si 5 iunie, dar documentarea si chiar elaborarea unor aspecte ale acestuia pot incepe mult mai devreme. 3). ELABORAREA PROPRIU-ZISA A PROIECTULUI DE DIPLOMA 3.1 Tipologia si structura proiectelor de diploma Avand in vedere arealul de cunostinte variat si divers pe care studentii acestei specializari le asimileaza in timpul anilor de studiu, proiectele de diploma pot fi concepute ca avand un caracter preponderent: a) tehnic - proiectul contine 2 parti distincte ;una tehnica iar cealalta economica; partea tehnica a proiectului fiind ceva mai extinsa; b) economic - proiectul contine 2 parti distincte; una tehnica iar cealalta economica; partea economica a proiectului fiind cea mai extinsa; c) tehnico-economic - caz in care nu este posibila clasificarea temei proiectului, ca pur tehnica sau pur economica. Toate proiectele de diploma ale studentilor de la specializarea Inginerie Economica trebuie sa se incadreze intr-unul din tipurile amintite anterior; daca specificul temei nu permite dezvoltarea ei atat in domeniul tehnic cat si in cel economic, se vor trata in cadrul proiectului doua teme distincte care sa acopere ambele domenii. O anumita parte a unui proiect de diploma poate fi numita tehnica daca face apel la cunostintele tehnice specifice domeniilor: chimie, constructii, constructii de masini si aparate, electrotehnica, In aceasta sectiune s-ar putea trata subiecte ca: proiectarea unor procese tehnologice modeme pentru piese complexe, proiectarea unor tehnologii de fabricare si control, elaborarea unor programe de mentenanta pentru echipamente, simularea pe calculator a proceselot, cercetarea tehnologiilor de prelucrare si a unor S.D.V.-uri speciale (completare!!!!!) Exemple de teme cu caracter tehnic: . Optimizarea tehnologiei de prelucrare a unei piese pe centrul de prelucrare; .Optimizarea proiectarii unei structuri de fabricare cilindrii de presiune. .Implementarea unui SMC in fabricatia de serie/ masa la intreprinderea. . Proiectarea unui dispozitiv de alimentare utilizat in sisteme flexibile de prelucrare.(completare!!!!) In cazul in care o parte a proiectului de diploma face referiri numai la notiuni si cunostinte din cadrul unor domenii specializate ca: marketing, relatii internationale, contabilitate, finante, managementul resurselor umane etc, acea parte va fi considerata ca parte economica putand fi inclusa intr-unul din primele 2 tipuri de proiecte de diploma. Exemple de teme cu caracter economic: .Utilizarea fondurilor fixe si implicatiile lor asupra rentabilitatii . Studiu privind elaborarea programului de marketing la societatea comerciala UAMT Oradea; .Studiu privind eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix; . Posibilitati de perfectionare a contabilitatii cheltuielilor de productie la societatea comerciala Infratirea Oradea. Proiectul de diploma cu caracter tehnico-economic este un proiect complex care presupune detinerea unor cunostinte asimilate in cadrul mai multor discipline de invatamint, modul de utilizare a acestor cunostinte nepermitand separarea proiectului in doua sectiuni distincte. Temele unor astfel de proiecte ar putea fi: . Studiul oportunitatii introducerii unor produse noi. . Analiza valorii utilizata in optimizarea proiectarii unui produs. Utilizarea analizei valorii in proiectarea unei balamale pentru autoturisme; . Studii de fezabilitate . . Proiectarea sistemelor de productie. . Proiectarea intreprinderilor. . Studiul oportunitatii reorganizarii si restructurarii unei societati comerciale . Proiectarea sistemului informational pentru o societate comerciala. Proiectarea unui sistem de control automat la societatea comerciala Pornind de la misiunea si obiectivele invatamintului de inginerie economica vor fi apreciate in mod deosebit temele care imbina intr-un ansamblu problemele tehnice cu cele economice, urmarind impactul economic al masurilor tehnice sau, invers, materializarea unor deziderate economice in solutii si configuratii tehnice, fara a fi neglijate si implicatiile socio-umane ale acestora. 3.2 Volumul si forma de prezentare a proiectului de diploma. Din punct de vedere al formei de prezentare ,proiectul de diploma va cuprinde doua parti componente: partea scrisa si partea grafica. Partea scrisa a proiectului de diploma va avea un numar de pagini cuprins intre 60 si 70. Acest numar se distribuie intre partea tehnica si partea economica a proiectului de diploma (daca este cazul) in proportii egale, in proporti de aproximativ 70% cu 30%, sau invers, 30% cu 70%. La redactarea materialului scris si la intocmirea materialului grafic se vor respecta prescriptiile standardelor in vigoare. Dintre standardele cu caracter general se vor consulta si respecta urmatoarele: STAS 6443-88: Publicati periodice. Prezentarea redactionala a articolelor; STAS 6857/2-77: Documentatia tehnica in constructia de masini. Conditi generalepentru documente scrise; Proiectul de diploma se va redacta sau dactilografia pe coli de format A4, la 1,5 randuri pe pagini, marimea fontului 12. Prima pagina a partii scrise, care constituie subcoperta, va indica tema proiectului, numele si prenumele absolventului si anul elaborarii, conform Anexei 1. Pagina a doua constitute Tema proiectului care se va completa pe formulare tip, de forma celui din Anexa 2, cu datele si semnaturile prevazute. Pagina a treia, rezumatul ,de maxim o pagina, reprezinta o redactare concisa si precisa a continutului proiectului ,a ideilor esentiale, urmata de o scurta sinteza a rezultatelor, a concluziior si a recomandirilor. Va cuprinde scopul temei, stadiul realizarii in productie sau cercetare, solutiile personale si principalele metode adoptate pentru finalizarea acestora, in final se va face referire la utilitatea lucrarii si la aplicatiile ei practice. Pagina a patra a proiectului va contine cuprinsul lucrarii redactate conform STAS si folosind numerotarea zecimala. In continuare urmeaza continutul propriu-zis al proictului care se va redacta sistematic, clar si concis, evitand scrierea repetata a unor formule, explicatii simple etc.Relatiile, figurile si tabelele se vor numerota pe capitole, in ordine cronologica, recomandindu-se ca, dupa numarul figurii/ tabelului, sa se specifice continutul acesteia/ acestuia. De exemplu: 'Fig. 5.7. Programul de mentenanta al strungului SNA 450. Tabelul 2.3. Graficul termenelor de executie. Se recomanda ca fiecare capitol sa inceapa pe o pagina noua, pastrind constanta distanta de la marginea de sus a foii la titlul capitolului. . Cifrele care indica numarul relatiei se vor include intre paranteze si se vor alinia pe verticala. Redactarea textului se va face la persoana a 3-a. Atat in text cit si in partea grafica se vor utiliza simbolurile si terminologiile conform standardelor in vigoare, chiar daca in documentatiile utilizate apar alte notatii. De asemenea este necesar ca simbolurile si notatiile utilizate sa fie uniforme in toata lucrarea. La redactare se indica, in majoritatea cazurilor ca relatiile sa se scrie separat de text, repartizate aproximativ simetric fata de latimea hartiei , iar semnificatia fiecarui coeficient se indica intr-un rand separat, in ordinea in care acesta apare in relatia respectiva. De exemplu : . Can=.Qxc (1.8) in care: Can este costul total anual, in lei/ an; Qeste volumul productiei anuale, in buc/ an c este costul specific,in lei/ buc. In cazul in care se utilizeaza multe simboluri si coeficienti, se poate indica semnificatia acestora intr-o lista de simboluri si notatii, in cadrul unei subdiviziuni distincte de la inceputul proiectului. Referintele in text la relatiile de calcul din proiect se fac prin indicarea numarului de ordine al relatiei respective, scris intre paranteze, de exemplu: "inlocuind in relatiile (2.4) si (2.9) se obtine:" Tabelele se dispun in cadrul proiectului acolo unde sunt amintite, si se numeroteaza; numarul de ordine fiind precedat de cuvintul 'Tabelul ', care se scrie in partea dreapta sus, deasupra tabelului. ' Pentru orice relatie sau scheme de principiu preluate din literatura de specialitate se va indica in mod obligatoriu sursa bibliografica printr-o trimitere de forma: 'folosind metoda descrisa in [7, pag. 32] s-a obtinut '. Prima cifra indica pozitia publicatiei citate in lista bibliografica de la sfirsitul proiectului. Schitele explicative referitoare la problematica tratata vor fi intocmite la dimensiunile necesare si vor fi incluse in text fara chenar. Se recomanda ca aceste figuri si fie executate folosind programe software specializate. La transcrierea calculelor se vor evita cele marunte si demostratiilor simple, punandu-se accentul pe algoritmul esential. Dupa scrierea formulei, relatiei, cu simbolurile corespunzatoare, dupa semnul" =" urmeaza inlocuirea in aceasta, a valorii finale, fara relatii si calcule intermediare In cazul repetarii unor calcule pentru valori numerice diferite, nu se vor prezenta toate calculele individuale, ci dupa scrierea algoritmului pentru o valoare reprezentativa , restul se va prezenta centralizat sub forma tabelara. Partea grafica va cuprinde elemente specifice temei ,de la caz la caz pot fi: - scheme de prelucrare pe utilaje complexe; - scheme de reglare tehnologica; - scheme de amplasare a utilajelor; - scheme cinematice; -desene de ansamblu, subansamble,si desene de executie (pentru reperele de complexitate ridicata) concepute de autor; - plane de operati reprezentative; - scheme si file de programare; -diagrame ridicate experimental sau cu ajutorul calculatorului; - scheme logice; - listinguri de calculator; - studii de design; (completare!!!!!) Numarul concret si volumul planselor se vor stabili de comun acord cu conducatorul proictului. Orientativ pentru un proiect cu caracter preponderent tehnic se recomanda un numar de 2-2,5 formate A1, iar pentru un proiect cu caracter economic un numar de 1-1,5 formate A1. In calculul volumului partii grafice a proiectului nu sunt socotite decat plansele elaborate de student si nu documentatia grafica preluata de la sursa de documentare. De asemenea, aspectul partii grafice nu trebuie sa genereze impresia incadrarii cu orice pret in volumul recomandat. Scara la care se fac reprezentarile grafice trebuie corelata cu gradul de relevanta a reprezentarii in general ,cu nivelul de semnificatie a detaliilor si cu densitatea de informatie ce trebuie transmisa. In partea scrisa trebuie sa existe referiri si explicatii pentru fiecare plansa. Este necesara prezentarea scrisa atat a continutului si funtionarii fiecarui utilaj, cit si aS.D.V.-ului sau altui element conceput. . Pe desenele de ansamblu trebuie sa se specifice: modul de reglare, instructiuni de exploatare, conditii tehnice. Desenele de executie (de definite), trebuie si fie intocmite conform normelor internalionale cu evitarea cotarilor simbolizate care pun pe executant in situatia de a cauta un numar mare de standarde si norme. Desenele de definitie (conform metodologiei I.S.O.), trebuie sa contina toate pretentiile proiectantului referitoare la functionalitatea piesei respective, fara nici o posibilitate de interpretare in mai multe feluri. In directia intocmirii desenului de definire a piesei, trebuie sa se plece de la premisa ca el reprezinta o documentatie de conceptie completa care circula in special in atelierele de proiectare constructiva si tehnologica, urmand ca in sectiile de productie sa ajunga numai desenele de operatie din planele de operatii. Partea grafica se va executa pe hartie de calc sau alba folosind tus negru sau chiar colorat. La elaborarea materialului grafic se va tine cont de prescriptiile standardelor de specialitate. Formatele desenelor si scarilor de reprezentare se vor alege astfel incat suprafata planselor sa fie folosita cit mai util, fara spatii goale mari si fara mariri nejustificative.Listingurile programelor scrise se prezinta intr-o anexa separata de lucrare. In functie de volumul efortului depus pentru elaborarea acestora indrumatorul proiectului poate reduce numarul necesar de formate ale partii grafice sau alte cerinte ale proiectului de diploma. 3.3.Recomandari pentru redactarea partilor caracteristice ale proiectului Recomandarile cuprinse in aceasta sectiune a ghidului trebuie sa fie folosite in concordanta cu tema si structura proiectului de diploma. 3.2.1 Introducere In introducere se va arata necesitatea studierii domeniului careia ii apartine tema propusa, precum si importanta subiectului proiectului de diploma pentru domeniul studiat. Se va arata clar si concis obiectul si scopul proiectului, problemele care au trebuit sa fie analizate si rezolvate in lucrare si modul general de solutionare a acestora. Se vor face scurte referiri la masura in care proiectul contribuie la rezolvarea sau imbunatatirea problemelor respectiv solutiilor studiate. Introducerii ii vor fi afectate maxim 2 pagini. 3.3.2 Analiza stadiului actual al temei Scopul acestei sectiuni este de a face o sinteza a documentarii teoretice de a prezenta nivelul atins in cercetarea pe plan national si international si caracteristicile generale ale domeniului in care se face cercetarea. In acest sens se recomanda un studiu amanuntit a literaturii de specialitate referitoare la acest subiect. In finalul acestui capitol dupa ce s-a prezentat stadiul actual al temei trebuie sa se faca referiri la scopul si metoda utilizata in cadrul proiectului de diploma la "valoarea" adaugata cercetarii, referiri care sa justifice angrenarea in proiectul curent. Volumul acestui capitol este de 5.10 pagini. 3.3.3 Contributii teoretice si aplicative la solutionarea temei A. Pentru partea tehnica a proiectului de diploma Acesta fiind capitolul de baza al proiectului, va prezenta contributia personala a absolventului la rezolvarea temei. In functie de tema aleasa acum se va descrie pe larg fie metodologia urmata fie tehnologia sau solutia constructiva de baza conceputa. Din modul de expunere trebuie sa rezulte clar care sunt elementele preluate si care sunt cele originale propuse de student Daca subiectul ales presupune culegerea unor date initiale in partea de inceput a acestui capitol se prezinta modul lor de culegere si prelucrare. Daca este cazul ,se pot face referiri la calculul principalilor parametrii statistici, verificarea normalitatii repartiliei sau la detenninarea erorilor de masurare si stabilirea preciziei metodei de culegere sau masurare folosite. In continuare, se poate trece la prezentarea solutiilor constructive propuse, cu ajutorul unor scheme de principiu, pentru ca apoi sa se fundamenteze solutiile propuse prin: - calcule cinematice; - calcule electrice, hidraulice, termice; - calcule de dimensionare si verificare; - calcule de eficienta economica. - metode de calcul statistic folosite in evaluarea proceseloranalozate.; etc. Calculele vor fi insotite de schite explicative la marimea impusa de complexitate si eventual de gabarit. Diferitele solutii constructive noi vor fi dimensionate si verificate cu ajutorul calculelor de rezistenta caracteristice. Aceste calcule de rezistenta se pot referi la: arbori, roti dintate, carcase, scule etc. Daca subiectul are un caracter pur tehnologic, se vor prezenta diferite variante de itinerar, facandu-se o analiza atat individuala cit si comparativa a variantelor. O mare atentie se va acorda calculelor de optimizare, care trebuie sa stea la baza determinarii parametrilor constructivi si tehnologici principali. Pe langa calculele amintite; in acest capitol trebuie sa se prezinte descrieri constructive, functionale si tehnologice ale utilajelor, S.D.V.-urilor si tehnologiilor prezentate in detaliu pe plansele din partea grafica. In final datele (rezultatele) obtinute se pot prezenta sub forma tabelara sau de diagrame. Tabelele si diagramele vor fi insotite de interpretari specifice cit si comparative cu rezultate similare din bibliografie. . Aspecte legate de tehnica securitatii muncii vor fi tratate aparte in cadrul unui subcapitol (paragraf) special al proiectului de diploma. B. Pentru partea economica sau proiectul cu caracter tehnico-economic In aceasta parte se va prezenta clar care este obiectivul cercetarii, care este situatia actuala in problematica cercetata, cu puncte tari si puncte slabe, de ce este necesara cercetarea si care sunt implicatiile economice ale acestora. Se vor prezenta argumente economice, se va face o comparatie intre costurile si efectele procesului studiat. Se va urmari prezentarea fenomenului atat in manifestarile lui calitative cit si cantitativ, in acest sens, se vor utiliza formule, diagrame, se vor elabora reprezentari grafice pentru corelatiile dintre variabilele procesului. Se va initia modelarea procesului studiat si simularea desfasurarii lui in vederea validarii modelului propus. Se vor utiliza analize factoriale pentru izolarea si cuantificarea influentei factorilor. Se vor cauta modalitati de functionare si solutii optime. Acolo unde este cazul, se vor genera experimente care vor fi prelucrate statistic pentru identificarea tendintelor iar concluziile se vor prezenta intr-o forma cit mai sugestiva si accesibila. Se vor descrie in mod distinct metodele utilizate, avantajele si dezavantajele acestora in cunoasterea fenomenului, gradul de eroare pe care-I introduc. Se vor analiza comparativ metodele cu similitudinile si diferentele pe care le presupun. Se va proceda, astfel, la analiza si optimizarea metodelor. Se recomanda utilizarea tabelelor pentru a usura interpretarea datelor. Se vor defini cu precizie conceptele folosite si se va opera cu sistematizari si clasificari. Se vor utiliza sau construi indicatori globali sau specifici care sa reflecte cit mai fidel esenta fenomenului, dar in acelasi timp, sa acopere cit mai multe din specificitatile acestuia. Se vor analiza comparativ solutiile propuse si vor fi sustinute fiecare cu calcule economice. Se vor prezenta deschiderile pe care acestea le genereaza in mediul de desfasurare a procesului cercetat. Se vor estima bugetele necesare pentru realizarea acestor solutii. ' Se vor face asimilari ale procesului cercetat cu procese cunoscute transferindu-se, astfel, in domeniul studiat, metode si concluzii validate de practici pentru fenomene si procese asemanatoare. Se va investiga zona de valabilitate a acestora. Se vor emite ipoteze privind evolutia in viitor ale aspectelor studiate, se vor genera previziuni si prognoze in acest sens, estimandu-se efectele probabile in paralel cu costurile. Se va evalua impactul socio-uman al solutiilor propuse si se va evidentia potentialul uman necesar pentru infaptuirea for. Se vor contura interfete intre procesul sau fenomenul studiat si celelalte elemente ale mediului economic in care acesta se dezvolta, formulandu-se exigentele necesare pentru realizarea integrarii. In sfirsit, acolo unde este cazul se vor genera obiective pentru sistemele studiate, strategii si linii de conduita pentru atingerea obiectivelor, precum si modalitati de control si validare . a realizarilor. In acest demers, utilizarea tehnicii de calcul este absolut necesara atat ca utilitate de calcul si analiza cit si ca demonstratie a abilitatii de manuire a calculatorului de catre fiecare absolvent. 3.3.4 Concluzii Vor cuprinde intr-o forma cit mai concisa si pe puncte principalele rezultate obtinute in tema tratata, subliniindu-se contributia adusa prin propriile cercetari. Se vor scoate in evidenta elementele de noutate ale lucrarii. Daca rezultatele obtinute pot fi aplicate in activitatea industriala sau economica se vor face recomandarile corespunzatoare. 3.3.5. Bibliografia In proiectul de diploma, lista bibliografica a lucrarilor consultate se da o singura data, la sfirsitul proiectului sau la sfirsitul unei parti a proiectului de diploma (daca este cazul). Ea va cuprinde lucrarile consultate numerotate, prezentate in ordine alfabetica dupa numele primului autor. Se vor introduce in lista bibliografica numai acele lucrari care au fast direct utilizate in proiect si deci care intr-un mod sau altul au contribuit la realizarea lucrarii. Elementele referitei bibliografice (conform STAS 6158-70) pentru carti si monografii tehnice sunt: numele si prenumele autorului (prenumele cu initiale); titlul cartii; traducerea titlului; numarul editiei; locul publicarii; editura; anul publicarii; numar de volume. Elementele referintei bibliografice pentru articole sunt: numele si prenumele autorului (prenumele cu initiale); traducerea titlului; titlul revistei; volum si numar; anul aparitiei; paginile intre care figureaza lucrarea. 3.3.5 Opis In opis se va specifica numarul de pagini al partii scrise, numarul de figuri si tabele incluse in partea scrisa, numarul de desene cu specificarea formatelor existente cit si numarul de formate A1. 4. SUSTINEREA PROIECTULUI DE DIPLOMA IN FATA COMISIEI Modalitatea de sustinere a proiectului de diploma in fata comisiei este foarte importanta pentru aprecierea si evaluarea lucrari. ln primul rand, prezentarea trebuie sa fie concisa abordand esenta proiectului cat si detaliile semnificative. Modul de exprimare trebuie sa fie clar, concis, coerent, sa nu lase posibilitatea unor interpretari diferite Se va prezenta distinct ceea ce s-a preluat si partea originala a proiectului. Solutiile vor fi sustinute cu argumente logice, cu trimiteri la referinte bibliografice si se vor sedimenta concluziile. Raspunsul la intrebarile membrilor comisiei va fi direct, la obiect, fara dezvoltari inutile. Candidatul trebuie sa cunoasca si sa fie capabil sa explice toate elementele pe care le-a folosit in lucrare. Pentru prezentare se pot utiliza cele mai semnificative mijloace: folii transparente, diapozitive, materiale video, tehnica de calcul, mostre etc. Nu uitati ca aceasta prezentare este prima dvs. actiune de promovare in public a 'produsului' pe care l-ati creat! Lucrarea nu trebuie sa fie numai corect intocmita , ci si atractiv prezentata Tinuta candidatului in fata comisiei (vestimentatie, prezenta fizica, mimica, afisarea ostentativa a unei stari psihice, etc) are o mare relevanta. Respectul fata de munca dvs, fata de propria persoana si fata de ceilalti trebuie sa impregneze acest moment. Comisia va respecta efortul si munca depuse; ramane sa demonstrati ca si dvs. va respectati lucrarea Comisia nu este o instanta de judecata, Dvs. nu sunteti un acuzat. Porniti de pe aceasta platforma psihica si nu uitati ca, indiferent cit de competenta este comisia, dvs. sunteti singurul care stiti cel mai bine ce ati facut in proiect. Stabiliti-va singur raportul optim intre precizie si relevanta in cadrul sustinerii, folositi cel mai adecvat limbaj, demonstrati ca meritati conditia de absolvent de invatamint superior. In sfirsit, constietizati ca retorica a devenit de-a lungul timpului o arta si in acelasi timp o stiinta absolut necesara profesionistilor in management. Sustinerea este un moment de demonstratie, care, nu o data, a generat mari revelatii. Pregatiti cu minutiozitate si luciditate acest moment. Este unul din putinele momente ale vietii cand trebuie sa etalati tot ce aveti mai bun. Antrenati-va pentru acest episod si veti reusi. Bibliografie *** Ghid pentru elaborarea proiectului de diploma pentru profilul Inginerie Manageriala si Tehnologica, Universitatea din Oradea. *** Ghid pentru elaborarea proiectului de diploma pentru profilul Inginerie Economica, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca.
|