Management
Standardele Calitatii Serviciilor in RomaniaStandardele Calitatii Serviciilor in Romania STANDARDEA. Cum se defineste un standard B. Exemple de standarde Aplicabilitatea practica a standardelor are o deosebita importanta pentru stabilirea calitatii serviciilor. Nu are nici o relevanta dezvoltarea de standarde sofisticate daca acestea nu ar putea fi respectate, in functie de conditiile si situatia prezenta. Standardele nu au nici o valoare daca nu pot fi puse in practica. Odata stabilite, standardele ofera posibilitatea de a cunoaste stadiul in care ne aflam, cum putem utiliza cel mai bine resursele de care dispunem pentru a acorda servicii de calitate. Utilizarea standardelor in practica reprezinta scopul, dar si mijlocul prin care putem creste calitatea serviciilor, de aceea standardele ce se aplica sunt perfectibile. Nu este posibil sa cuantifici calitatea serviciilor daca nu se pot descrie serviciile in termeni masurabili. Monitorizarea standardelor si asigurarea calitatii nu sunt unul si acelasi lucru. De exemplu, daca standardele sunt slabe nu inseamna neaparat ca si serviciile acordate au o slaba calitate. Standardele sunt masurabile si pot fi evaluate, dar ele reprezinta doar o componenta a asigurarii calitatii. Standardele pentru servicii, in special standardele pentru serviciile socio-medicale, sunt validate daca definesc acceptabil calitatea acestora. Standardele trebuie sa cuprinda mijloace clare de masurare astfel incat serviciul respectiv sa poata fi evaluat in ce priveste eficienta si calitatea acestuia. Orice standard trebuie sa contina criterii care pot fi masurate. Standardizarea reprezinta elaborarea unor reguli procedurale a caror continut este stabilit la un anume nivel influentat de principile generale si valorile unor profesii date. Regulile de redactare si utilizare a acestora privesc realizarea standardelor pe baza de consens ( sectorul non profit si sectorul guvernamental ) si acordarea serviciilor pe baza unui sistem unificat de reguli aplicabil la nivel national. Este general acceptat ca este nevoie de standarde minimale care sa defineasca nivelul minim al activitatilor profesionale care vor fi acordate pe baza principiilor si valorilor fiecarei profesii. Standardele asigura totodata respectarea dreptului fiecarui beneficiar de a primi servicii la acelasi nivel de calitate, pe intreg teritoriul tarii. Standardele orienteaza beneficiarii si furnizorii de servicii asupra cadrului privind cerintele si asteptarile privind sistemul de servicii, fac posibila evaluarea si definesc cadrul de calificare profesional, incurajaza initiativele personale, dezvolta solutii practice, garanteaza practicile nediscriminatorii prin acordarea de servicii in functie de nevoi. A. CUM SE DEFINESTE UN STANDARD Pentru a masura un standard acesta trebuie sa contina criterii care pot fi cuantificabile. Criteriile pot fi definite sub forma unor reglementari de performanta, de comportament, situatii circumstantiale, stare clinica,etc. Criteriile sunt niste variabile care sunt selectate drept indicatori de calitate. Criteriile pot face standardul sa functioneze pentru ca ele cuprind indicatori detaliati, specifici pentru o arie data sau pentru un anume tip de beneficiar. Criteriile definesc activitati ce trebuie indeplinite, in timp ce standardele statueaza nivelul pe care aceste activitati trebuie sa-l atinga. Criteriile trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa fie masurabile, sa ilustreze standardul si sa cuprinda masuri concrete ; sa fie specifice, sa descrie clar aspectele de cuantificat( comportament, actiune, situatie, resurse dorite/cerute) ; sa contina detalii ce se pot identifica, care sunt cerute pentru a realiza un anume nivel de performanta ; pot fi redactate criterii numeroase, dar este necesar sa fii selectiv, alegand doar acele criterii care pot constitui indicatori de calitate relevanti ; sa fie redactati foarte clar, simplu, astfel incat sa se evite orice greseala de interpretare ( ar fi bine sa contina numai o singura tema majora) ; sa se poata aplica( este important sa se evite evaluari nerealiste, atat ca rezultat cat si ca performanta) ; sa prezinte si formulari de specialitate, atunci cand este cazul (exemplu : in situatia unor standarde pentru servicii socio-medicale este nevoie si de criterii medicale, ce sunt respectate de specialistii in domeniu) ; sa fie revizuite periodic pentru a ne asigura ca se bazeaza pe exemple de buna practica si pe cercetarile curente ; sa reflecte toate aspectele care vizeaza starea de fapt a beneficiarului de servicii (statusul fizic, psihic, social. In concluzie, criteriile trebuie sa fie : a) indicatori detaliati ai standardului ; b) specifice pentru aria de activitate sau tipul de beneficiar ; c) masurabile Exista trei tipuri de criterii : de STRUCTURA, de PROCES si REZULTATE 1.CRITERII STRUCTURALE Acestea descriu acele aspecte necesare pentru indeplinirea standardului unui serviciu cuprins in sistem, cum ar fi : mediul fizic si locuinta; servicii necesare : spalatorie, farmacie, servicii de ingijire, servicii medicale de urgenta, masa la domiciliu, laborator de analize medicale,etc ; echipamente necesare ; personal : numar, scopul postului, formare, experienta; informare - proceduri avizate, regulamente,etc; sistemul organizational. 2. CRITERII DE PROCES Acestea fac referire la ce anume actiune ar trebui realizat pentru a respecta standardul: evaluarea tehnicilor si procedurilor; metode de acordare a serviciilor de asistenta sociala si socio- medicale( ex: metode de acordare a serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice) ; metode de interventie ; metode de educare a pacientului, rudelor sau a ingrijitorilor ; metode de acordare a informatiilor/ comunicare ; metode de documentare ; cum sunt utilizate resursele ; evaluarea competentelor personalului. 3. CRITERII PRIVIND REZULTATELE Acestea privesc efectul serviciilor de asistenta sociala si al serviciilor socio- medicale, rezultate asteptate in scopul indeplinirii standardului, cu trimitere la comportamentul si obisnuintele pacientului, cum raspunde acesta, nivelul de intelegere , gradul de satisfactie, statusul social si de sanatate ;de fapt, ce anume este de dorit si de asteptat, intr-o forma specifica si cuantificabila. Scopul acestor criterii poate fi prezentat astfel: Structura Proces Rezultate Resurse Actiune Rezultat
Ce avem nevoie Ce trebuie facut EfecteCriteriile descriu activitati ce ar trebui indeplinite, in timp ce standardele statueaza nivelul la care acestea trebuie indeplinite. 1. Exemplu de standard definit prin utilizarea de criterii : Standard: Fiecare pacient este vizitat de ingrijitor sau asistenta comunitara in primele 24 de ore de la inregistrare. Pentru a raspunde acestui standard sunt de stabilit si indeplinit cateva criterii : Criterii de structura contactarea centrului de sanatate/ organizatei la care s-a inregistrat pacientul pentru primirea mesajului si a planului de ingrijire stabilit la externare; preluarea formularelor avizate ce trebuie completate la domiciliul pacientului. Criterii de proces: ingrijitorul se va prezenta in fiecare dimineata la sediul organizatiei pentru a inregistra mesajele primite; ingrijitorul viziteaza si evalueaza nevoile pacientului in primele 24 de ore, de la inregistrarea solicitarii acestuia; ingrijitorul se asigura ca pacientul intelege si este de acord cu planul de ingrijire; ingrijitorul inregistreaza vizita efectuata in caietul pacientului; Criterii privind rezultatele pacientul primeste vizita ingrijitorului in primele 24 de ore dupa ce a facut solicitarea; pacientul resimte faptul ca nevoile proprii sunt cunoscute in vederea primirii unor servicii adecvate; formularele avizate sunt completate; Metodologia privind elaborarea unui standard este dinamica si presupune trasarea acestuia pe arie de activitate sau pentru rezolvarea unor probleme specifice. Fiecare standard trebuie clasificat in conformitate cu diferite componente. De exemplu, pentru a elabora un standard privind serviciile de ingrijire pentru persoanele varstnice dependente se pot utiliza mai multe date, clasificate in componente principale care vizeaza definirea unor situatii la modul general si componente secundare(subcomponente) care vizeaza caracteristicile fiecarei componente principale. Exemplu: COMPONENTA SUBCOMPONENTA (topic) ( subtopic) Pacient/BeneficiarSIGURANTA Eliminarea hazardului Controlul infectiilor INGRIJIREA INDIVIDUALIZATA Activitatea de asistenta medicala Abordare sistematica Activitatile vietii zilnice Mentinerea unui mediu sigur Comunicare Respiratie Alimentatie si hidratare Igiena eliminarilor Toaleta personala si imbracat Controlul temperaturii corporale Mobilizare Activitati ( in timpul liber, jocuri, etc) Somnul CONTINUITATEA INGRIJIRII Receptia/admiterea pacientului Comunicarea- fise, rapoarte Organizarea si componenta echipei Planuri la externare/transfer/ legaturi INDEPENDENTA SI Promovarea ingrijirii proprii IMPLICARE Reabilitare Participarea ingrijitorului/familiei VIATA PRIVATA SI Atitudini si mediul pentru respectarea CONFIDENTIALITATE vietii private Fise-accesul la datele inregistrate MENTINEREA STARII Supraveghere si monitorizare DE SANATATE Formele de training Preventia bolilor Accesul la informatii StafPERSONAL Selectie/ interviuri EDUCATIA DE BAZA Competentele personalului SI CONTINUA Orientare Dezvoltare profesionala CERCETARE Cercetare bazata pe practica ATRIBUTII PROFESIONALE Responsabilitatea/ nivel de decizie MEDIU Mediul adecvat pentru o terapie eficienta 2.Exemplu de standard definit prin utilizare de componenta, subcomponenta si criteriiStandard: Fiecare pacient externat dispune de un plan de ingrijire in conformitate cu dorintele si nevoile personale.Componenta/topic: Continuitatea ingrijirilor Subcomponenta/ subtopic : La externare Grupul tinta: pacienti medicali Criterii de structura : formular tip completat cu evaluarea situatiei si nevoilor pacientului si planul de ingrijire ; ingrijitorul/ asistenta medicala cunoaste serviciile comunitare ; lista cu serviciile disponibile; materiale infomative pentru beneficiar ; Criterii de proces : asistenta este responsabila de procesul continuu de evaluare a nevoilor pacientului ; asistenta planifica externarea impreuna cu pacientul si/ sau rudele acestuia ; asistenta coordoneaza transmiterea informatiilor privind externarea si ia legatura cu cei mai potriviti furnizori de servicii ; asistenta educa pacientul asupra modului cum trebuie sa foloseasca materialele informative ce se adreseaza pacientilor ; Criterii privind rezultatele : este completat un plan de externare comprehensiv care este acceptat de pacient si rudele acestuia ; planul priveste masuri acordate in deplina concordanta cu nevoile pacientului ; toate serviciile de suport sunt identificate ; pacientul/ rudele sunt apte sa descrie nevoile de ingrijire proprii ; Monitorizarea standardelor se poate realiza : verificare daca evaluarea pacientului este completa si planul de ingrijire corespunde cu indicatiile planului de externare; chestionarea pacientului asupra punctelor cheie ale situatiei medicale/ sociale proprii ( ati primit instructiuni scrise ?, ati fost consultat pentru realizarea planului de externare ?) La stabilirea unui standard este important sa se decida cand un standard poate fi indeplinit, iar pentru aceasta trebuie definitivate si inregistrate date concrete si realiste. Este de asemenea necesar sa se decida cand un standard ar trebui sa fie revizuit ( daca standardul mai este relevant, acceptabil si aplicabil), in functie de practica curenta si cercetarile in domeniu. Standardele sunt dinamice si se schimba in functie de nevoile beneficiarilor, nevoile stafului si ale personalului implicat in acordarea serviciilor, precum si cu realitatile din practica. Odata stabilit un standard, trebuie verificat daca criteriile : descriu calitatea dorita a performantei; sunt acceptate; sunt clar scrise( nu permit interpretari gresite); definesc o notiune majora; sunt masurabile; sunt concise; sunt specifice; sunt aplicabile. Pasul urmator este compararea practicilor prezente cu standardele stabilite, pentru a constata daca acestea pot fi aplicabile. Tehnicile de masurare a standardelor sunt multiple, variate, dar cele mai utilizate tehnici sunt observarea procesului de ingrijire, intervievarea beneficiarului si a rudelor acestuia, verificarea fiselor( rapoartelor de lucru). In general, este bine ca diferitele tehnici de masurare sa fie elaborate de aceiasi experti care au elaborat si standardele. Prin urmare, cand vorbim de standarde trebuie sa ne indreptam atentia : tinta performantei; alegerea stafului; proceduri si metode; nivelul serviciului; serviciul si populatia tinta; mediul fizic; pastrarea rapoartelor si fisierelor; costuri. Pentru realizarea monitorizarii avem: vizite anuale de monitorizare si evaluare; identificarea problemelor; definirea actiunilor corective; evaluari finale; analize/ propuneri de modificare. Pentru a avea un bun sistem de standarde, trebuie definite ariile cheie de decizie si procesul de asigurare a calitatii. Scopul procesului de asigurare a calitatii este : definirea procesului de colectare a informatiilor asupra aspectelor privind serviciile sociale; demonstrarea eficientei serviciilor sociale; structurarea modului privind identificarea si corectarea problemelor; facilitarea planificarii/ a schimbarii sistemului/ imbunatatirii practicii individuale. Cele mai importante arii cheie de decizie care privesc asigurarea calitatii serviciilor sunt: stabilirea indicatorilor de dezvoltare si selectie ( de ce ingrijire de calitate?, necesita indicatorii utilizarea unor teste de baza? care sunt resursele?, exista resurse pentru colectare de date?); stabilirea instrumentelor pentru colectarea datelor ( care instrumente?, care sunt instructiunile necesare pentru utilizarea acestora?); stabilirea metodologiei si implementare( metodologia utilizarii mostrelor, cine va colecta datele?, la cat timp?); identificarea problemelor ( interpretarea datelor realizata la punctul de colectare); trasarea actiunilor corective/ solutionarea problemelor ( care sunt formularele utilizate?, metode, proceduri, planul de actiuni corective); comunicarea asupra problemelor si nevoia de actiuni corective ( cum?, cu ce?) analiza si raportare( ce va fi analizat?, ce va fi raportat?, procesul de informare/comunicare); rezultatele feedback- ului ( este nevoie sa se schimbe indicatorii?, este nevoie sa se schimbe modalitatile de abordare a problemelor?). B. EXEMPLE DE STANDARDEExista mai multe tipuri de standarde, cele mai cunoscute fiind : standarde de practica; standarde de formare; standarde de management. Stiind ca standardizarea reprezinta determinarea de reguli procedurale, acoperind astfel ruptura dinte lege si practica, putem identifica de ce avem nevoie de standarde in sistemul de asistenta sociala : pentru acordarea licentelor( dreptul de a desfasura o anume activitate profesionala); pentru stabilirea regulilor de functionare( legale, profesionale) pentru certificare/ acreditare( garantarea nivelului de calitate a fiecarui serviciu) De fapt, standardele sunt utilizate pentru ca : ele orienteaza utilizatorii de servicii si pe cei care le acorda asupra cadrului privind asteptarile profesionale si cerintele specifice( transparenta, modalitati de abordare ale unui domeniu); ele fac posibila evaluarea si definesc cadrul de calificare profesionala fiind bazate pe principiile cuantificarii( masurare, evaluare); ele incurajeaza initiativele profesionale, sustin inovatiile si dezvoltarea de solutii practice acceptate prin consens( inovatie, orientare spre practica); garanteaza practicile anti -discriminative, echitabile si consecvente ( performanta in conformitate cu cerintele, respectarea nevoilor). In multe tari sunt elaborate standarde in diferite arii de activitate, in functie de prevederile legislatiei proprii privind serviciile sociale, precum si in functie de particularitatile sistemelor nationale. Exemplu I : Standarde si criterii privind serviciile de ingrijire pentru persoanele varstnice Inspectoratul de servicii sociale - Marea Britanie. Standard 1 : Eficienta acordarii serviciilor si rezultate.( persoanele varstnice primesc servicii sociale care promoveaza independenta si asigura suport pentru pastrarea capacitatilor si potentialului propriu); Standard 2 : Calitatea serviciilor pentru beneficiari si ingrijitori - Informare si managementul ingrijirii.( persoanele varstnice si ingrijitorii beneficiaza de planuri de ingrijire centrate pe beneficiar) Standard 3 : Acces echitabil ( serviciile sociale sunt acordate echitabil, orientate spre acordarea de servicii de ingrijire si cum sunt asumate modalitatile de lucru) Standard 4 : Cost si eficienta ( organismele care ofera servicii sociale isi asuma acordarea acestora in conformitate cu anumite criterii, acoperind astfel atat calitatea cat si costurile, prin mijloace economice eficiente); Standard 5 : Organizare si management ( serviciile sociale au structuri manageriale si de evaluare care asigura acordarea de servicii eficiente) Fiecare din standardele mentionate sunt definite prin criterii specifice . De exemplu : Standard 2 : Calitatea serviciilor pentru beneficiari si ingrijitori - Informare si managementul ingrijirii Criterii : 2.1 Publicul beneficiaza de informatii care permit cunoasterea serviciilor acordate. 2.2 Sistemul de luare in evidenta si inregistrare a cererilor este fiabil atat pentru beneficiari cat si pentru ingrijitori. 2.3 Evaluare si planificare : serviciile promoveaza dreptul de a alege si o viata independenta; serviciile sunt acordate in functie de nevoi si la timp; serviciile previn spitalizarea si faciliteaza externarea rapida, precum si reabilitarea; opereaza si in afara programului de lucru, in caz de urgenta; implica diversi profesionisti; sunt acordate de echipe multidisciplinare, dupa caz; ofera oportunitati altor agentii de sanatate sa joace un rol concret in managementul planului de ingrijire; implica beneficiarii si ingrijitorii ca participanti activi la procesul de ingrijire; includ planuri de evaluare a riscurilor; se adreseaza intregii game de nevoi de ingrijire a persoanelor varstnice, inclusiv pentru cei cu probleme de sanatate mentala, disabilitati fizice si senzoriale. 2.4 Planurile de ingrijire : sunt comprehensive si sunt centrate pe nevoi; sunt date beneficiarului si ingrijitorului; sunt redactate intr-un format accesibil; sunt revazute sistematic pentru a constata daca nevoile s-au schimbat si care sunt serviciile cel mai eficiente; sau Standard 3 : Acces echitabil Criterii 3.1 Criterii de eligibilitate : - informeaza beneficiarii existenti sau potentiali si ingrijitorii asupra categoriilor de beneficiari eligibili, tipurilor de nevoi acoperite si tipurilor de servicii; -ajuta personalul care lucreaza in domeniu sa-si realizeze atributiile de evaluare a nevoilor si sa asigure acordarea serviciilor in functie de nevoi; fiecare beneficiar trebuie tratat echitabil. 3.2 Persoanele au acces egal la servicii, cei cu nevoi similare au asigurat acces similar,iar rezultatele asteptate sunt similare, indiferent de locul unde traiesc. 3.3 Serviciile sociale sunt acordate tuturor categoriilor etnice. 3.4 Serviciile acordate respecta nevoile culturale si stilul de viata a persoanelor varstnice si ale ingrijitorilor. 3.5 Sistemul de luare in evidenta este transparent, echitabil si consecvent. 3.6 Daca beneficiarii sau ingrijitorii simt nevoia sa discute probleme specifice privind serviciile acoradate, trebuie sa existe un mecanism eficient care sa raspunda acestor nevoi cat si un sistem de inregistrare a contestatiilor. Exemplul IIStandarde pentru acreditarea serviciilor de ingriire la domiciliu Comisia comuna de acreditare a organizatiilor care activeaza in domeniul ingrijirilor la domiciliu.- USA Procesul de acreditare a organizatiilor care acorda servicii de ingrijire la domiciliu este definit intr-un ghid care cuprinde standarde pentru Servicii de ingrijire de sanatate, Servicii farmaceutice, Servicii pentru ingrijire personala si suport, Managementul echipamentelor si Date generale privind pacientul si organismul conducator. De exemplu, pentru Date generale privind pacientul si organismul conducator, standardele sunt stabilite pe mai multe sectiuni : Drepturile pacientului/ clientului si responsabilitati; Ingrijirea pacientului/ clientului; Managementul sigurantei si controlul infectiilor; Modelul de inregistrare/ fisele procesului de ingrijire la domiciliu; Asigurarea calitatii; Management si administrare; Organismul conducator. SECTIUNEA I Drepturile pacientului/ clientului si responsabilitati. Standard 1 : Pacientul/ clientul are dreptul sa fie informat asupra deciziilor care vizeaza propria ingrijire. Standard 2 : Exista continuitatea ingrijirilor acordate de organizatia respectiva. Standard 3 : Toate informatiile privind pacientul/ clientul au tratament confidential. Standard 4 : Pacientul/ clientul este informat asupra sistemului de admitere, pentru primirea, revizuirea si rezolvarea plangerilor. Standard 5 : Organizatia respecta drepturile pacientului/ clientului si-l informeaza asupra responsabilitatilor care ii revin in procesul de ingrijire. Fiecare din standardele prezentate mai sus sunt definite de criterii proprii = caracteristici cerute. De exemplu: Standard 2 : Exista continuitatea ingrijirilor acordate de organizatia respectiva. Caracteristici cerute/ criterii: 2.1 Pacientul/ clientul primeste ingrijiri corespunzatoare nevoilor proprii in timp util. 2.2 Pacientul/ clientul este admis de organizatie numai daca aceasta este capabila sa acorde ingrijirile necesare, la nivelul impus de starea de sanatate si capacitatile individuale. 2.2.1 Pacientul/ clientul este transferat altei organizatii sau serviciu alternativ, daca este disponibil, cand organizatia nu mai poate acoperi nevoile acestuia. 2.3 Pacientul/ clientul este informat in timp util asupra necesitatii transferului la alta organizatie sau serviciu alternativ, daca acestea exista. 2.4 Pacientul/ clientul este informat in timp util asupra externarii iminente, cerintelor de ingrijire continua sau altor servicii disponibile, daca este nevoie. Sau Standard 5 : Organizatia respecta drepturile pacientului/ clientului si-l informeaza asupra responsabilitatilor care ii revin in procesul de ingrijire. Caracteristici cerute/ criterii : 5.1 Drepturile si responsabilitatile sunt clar statuate in documentele distribuite pacientului/ clientului la admiterea acestuia, acestea sunt facute cunoscute si stafului organizatiei si sunt disponibile pentru alte organisme. 5.2 Recomandarile privind drepturile pacientului/ clientului si responsabilitatile acestuia sunt inscrise in procedurile si politicile organizatiei. 5.3 Staful organizatiei cunoaste procedurile si politicile privind drepturile pacientului/ clientului si responsabilitatile acestuia si este responsabil cu implemntarea lor. SECTIUNEA II Ingrijirea pacientului/ clientului. Standard 1. O organizatie pentru servicii de ingrijiri la domiciliu admite numai pacientii/ clientii ale caror nevoi pot fi acoperite de serviciile acordate. Standard 2. Un plan individualizat de ingrijire este stabilit si implementat pentru fiecare pacient/ client. Standard 3. Coordonarea ingrijirilor este realizata cu asigurarea continuitatii ingrijirii pentru fiecare pacient/ client. Standard 4. Pacientul/ clientul este transferat, externat, dat in evidenta in cele mai potrivite si bune conditii. SECTIUNEA III Managementul sigurantei si controlul infectiilor. Standard 1. Organizatia are un program stabilit sa educe personalul si pacientul/ clientul privind masurile de siguranta la domiciliu, pentru a minimaliza rolul hazardului ce ar putea interveni in procesul de ingrijire. Standard 2. Sunt luate masuri pentru a preveni , identifica si controla infectiile. Standard 3. Organizatia are un plan de masuri de urgenta stabilit pentru a asigura continuitatea ingrijirilor si suportul necesar ce ar trebui acordat in cazul unor situatii de urgenta ce ar rezulta daca s-ar intrerupe serviciul de ingrijire respectiv. Standard 4. Managementul sigurantei, controlul infectiilor si planul de masuri de urgenta sunt monitorizate si evaluate. SECTIUNEA IV. Modelul de inregistrare/ fisele procesului de ingrijire la domiciliu; Standard 1. Organizatia dispune de o modalitate stricta de inregistrare a documentelor privind ingrijirea fiecarui pacient/ client. Standard 2. Sunt utilizate formulare standardizate pentru procesul de inregistrare a procesului de ingrijire pentru fiecare pacient/ client. Standard 3. Cand serviciul respectiv nu este acordat direct de catre organizatie, documentatia privind contractarea serviciului este pastrata in evidentele obligatorii. Standard 4. Organizatia are strategii( politici) scrise privind dreptul de decizie asupra completarii si controlarii inregistrarilor privind procesul de ingrijire. Standard 5. Toate simbolurile si abrevierile folosite in formularele tipizate sunt explicate intr-o legenda. Standard 6. Formularul privind externarea unui pacient este completat in timp util, asa cum se specifica in regulamentul propriu al organizatiei. Standard 7. Durata pastrarii documentelor organizatiei este stabilita in regulamentul de functionare al acesteia, in conformitate cu prevederile legale Standard 8. Sunt luate masuri de securitate corespunzatoare privind pastrarea documentelor , indiferent de suportul folosit( dischete, registre, etc) , precum si accesul la documentatie. Standard 9. Exista prevederi clare in regulamentul organizatiei privind confidentialitatea datelor. Standard 10. Organizatia are proceduri privind inregistrarea incidentelor. Standard 11. Organizatia controleaza cel putin un sfert din inregistrarile avute, prin sondaj, pentru a verifica corectitudinea datelor asupra procesului de ingrijire, planurilor la externare, progreselor facute de pacient, evaluarile periodice asupra situatiei acestuia. SECTIUNEA V. Asigurarea calitatii. Standard 1. Pentru asigurarea permanenta a calitatii serviciilor acordate, organizatia are proceduri de monitorizare si evaluare continua a procesului de ingrijire, a modalitatilor de rezolvare a problemelor identificate, in scopul imbunatatirii continue a ingrijirii acordata pacientului/ clientului. SECTIUNEA VI. Management si administrare. Standard 1. Organizatia dispune de un director executiv. Standard 2. Organizatia dispune de un director responsabil cu serviciile acordate. Standard 3. Organismul conducator stabileste proceduri si regulamente pe care organizatia are obligatia sa le aplice. Standard 4. Procedurile si regulamentele privind acordarea serviciilor sunt dezvoltate, implementate, revizuite si reinnoite. Standard 5. Nivelele de decizie si responsabilitatile stafului sunt clar definite. Standard 6. Organizatia dispune de proceduri, politici, strategii scrise. Standard 7. Daca sunt utilizati voluntari, acestia sunt selectati, formati periodic si supervizati, in conformitate cu un ghid de procedura al organizatiei. Standard 8. Staful implicat in acordarea serviciilor de ingrijire la domiciliu participa la cursuri de traning intr-un proces de educatie continua. Standard 9. Organizatia dispune de regulamente si proceduri de management financiar. Standard 10. Daca un serviciu nu este acordat direct de catre organizatie, exista un contract scris care prevede natura si scopul serviciului recomandat. SECTIUNEA VII. Organismul conducator. Standard 1. Organismul conducator, fie ca este o agentie individuala, de grup sau guvernamentala, are ultima responsabilitate si autoritatea legala pentru organizarea ingrijirilor la domiciliu. Standard 2. Membrii organismului conducator comunica sistematic cu echipa manageriala si de administratie a organizatiei. Standard 3. In conformitate cu legislatia exista un buget anual de operare. Standard 4. Directorul executiv, responsabil cu operatiunile zilnice ale agentiei este contactat conform unor proceduri stabilite de organismul conducator. Standard 5. Exista un proces aprobat de organismul conducator pentru a certifica competenta fiecarei persoane care acorda servicii de ingrijire pacientului/clientului. Standard 6. Organismul conducator primeste anual rapoarte privind calitatea si necesitatea serviciilor de ingrijire si alocarea resurselor. Standard 7. Organismul conducator evalueaza anual performanta organizatiei in relatie cu obiectivele si regulamentele acesteia. Standard 8. Organismul conducator al unui entitati de grup care are responsabilitatea mai multor organizatii de ingrijiri la domiciliu stabileste nivelul de autoritate si responsabilitate al fiecarei organizatii. Standard 9. Organismul conducator implementeaza politici scrise de evitare a conflictelor de interese. Standard 10. Toti membrii organismului conducator isi indeplinesc responsabilitatile in conformitate cu procedurile organizatiei. Exemplul 3. Standarde de calitate privind serviciile de suport pentru ingrijitorii locali- Marea Britanie. Aceste standarde sunt bazate pe opinia ingrijitorilor privind calitatea si sunt sustinute de ingrijitori, manageri si practicieni din cadrul serviciilor de sanatate, locale sau a celor acordate de voluntari. Sunt 5 standarde cheie: Standard 1. Informarea Fiecare serviciu care asigura informarea pentru ingrijitori ofera informatii comprehensive, accesibile,clare, raspunzand nevoilor fiecarui ingrijitor. Standard 2. Acordarea de pauze Fiecare serviciu care ofera o pauza ingrijitorilor este un serviciu flexibil si credibil. Standard 3. Suportul emotional Fiecare serviciu care ofera suport emotional ingrijitorilor, acordat de la om la om sau in grup este un serviciu sensibil la nevoile individuale, asigura confidentialitate si care ofera continuitate tuturor ingrijitorilor Standard 4. Suport pentru ingrijirea si mentinerea propriei sanatati a ingrijitorului Fiecare serviciu care ofera suport pentru mentinerea propriei sanatati si a unei stari de bine a ingrijitorului, prin acordarea unor masuri si activitati de formare, de promovare a sanatatii si de dezvoltare a oportunitatilor individuale, este un serviciu responsabil. Standard 5. A avea opinie Fiecare serviciu care asigura suport ingrijitorilor pentru a-si exprima opinia, individual sau colectiv, este accesibil tuturor ingrijitorilor si este capabil sa functioneze independent. Fiecare standard este definit de conditii specifice. De exemplu: Standard 3. Suport emotional. Conditii: 1. Sensibilitate la nevoile individuale. serviciul ofera un mediu sigur, neinchistat, deschis la opinii diverse, unde ingrijitorii au posibilitatea de a discuta asupra specificului muncii lor, pot impartasi sentimente, pot face confidente, pot schimba informatii cu persoanele in care au incredere; fiecare serviciu descris ca un serviciu de consiliere este acordat de o echipa de profesionisti calificati, recunoscuti de un organism profesional, sau aprobati drept competenti din punct de vedere cultural de catre grupurile etnice; fiecare serviciu care ofera consiliere este competent sa se adreseze ingrijitorilor din punct de vedere cultural, religios, de varsta, sex, sau stare de sanatate. 2. Confidentialitate serviciul pastreaza confidentilitatea si are un cod de practica, care include protocoale avizate, pentru a evita orice abuz si a asigura siguranta publica. 3. Continuitate serviciul continua sa ofere suport, atunci cand persoana ingrijita a decedat; acest suport poate fi acordat pe o perioada limitata serviciul continua sa ofere suport daca responsabilitatile de ingrijire s-au schimbat; de exemplu, in cazul in care persoana isi schimba domiciliul. 4. Accesibilitate pentru toti ingrijitorii serviciul de consiliere sau suport este bine mediatizat, pentru a fi cunoscut pe scara larga; programul grupurilor de suport este stabilit impreuna cu ingrijitorii locali. Romania are multe organizatii nonguvernamentale care sunt implicate in acordarea de servicii sociale. Pentru ca aceste organizatii sunt principalii furnizori de servicii in domeniu, aceste au fost primele interesate in elaborarea standardelor de calitate. Drept urmare, Fundatia de ingrijiri comunitare, cu suport financiar din partea Guvernului Elvetiei, a implementat un program in care au implicat ministere, cum ar fi Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii, agentii guvernamentale si organizatii neguvernamentale. Scopul principal al acestui proiect a fost sa se elaboreze un Ghid de standarde de calitate pentru ingrijirile la domiciliu. Standardele definite in acest ghid pot fi considerate un bun exemplu : I. Standarde privind principiile fundamentale ale procesului de acordare a ingrijirilor la domiciliu: S1. Organizatia informeaza publicul asupra tipurilor de servicii pe care la ofera; S2. Organizatia acorda servicii in functie de nevoi; S3. Organizatia acorda servicii respectand drepturile beneficiarilor la intimitate, demnitate si confidentialitate; S4. Organizatia implica beneficiarul in propriul proces de ingrijire; S5. Organizatia acorda servicii adecvate de ingrijire la domiciliu, de buna calitate si bazate pe practici nediscriminatorii; S6. Organizatia asigura continuitatea ingrijirilor. II. Standarde privind structura organizatiei : S7. Organizatia are statut legal si este autorizata in conformitate cu legislatia in vigoare; S8. Structura organizatiei raspunde scopului si obiectivelor acesteia; S9. Organizatia respecta legislatia muncii si are propriile reguli si norme; S10. Organizatia respecta legislatia privind administrarea si aspectele de management financiar si de patrimoniu; S11. Organizatia are sisteme de inregistrare si utilizare a datelor; S12. Organizatia lucreaza cu echipe multidisciplinare; S13. Organizatia angajeaza personal calificat; S14. Organizatia practica o politica de educatie/ formare continua; S15. Organizatia asigura un stagiu de practica pentru personalul nou angajat; S16. Organizatia are propria politica de personal, in conformitate cu prevederile legale; S17. Organizatia asigura controlul, evaluarea si supervizarea activitatilor; III. Standarde privind acordarea serviciilor S18. Organizatia are un sistem de inregistrare a datelor S19. Organizatia acorda servicii in conformitate cu criteriile de admitere si eligibilitate. S20. Evaluarea nevoilor se realizeaza de personal calificat care lucreaza in echipe multidisciplinare. S21. Organizatia are o metodologie de evaluare in conformitate cu legislatia. S22. Organizatia acorda servicii in conformitate cu planul de ingrijire. S23. Organizatia are un sistem eficient de comunicare interna/externa. S24. Organizatia identifica, previne si controleaza riscurile privind personalul si beneficiarii. S25 Organizatia utilizeaza proceduri clare privind contestatiile si rezolvarea acestora. S26. Organizatia are proceduri privind incheierea procesului de acordare a serviciilor sau transferului beneficiarului catre alte organizatii sau institutii de ingrijire. S27. Organizatia ia masuri legale pentru personalul care conditioneaza acordarea serviciilor pentru primirea de foloase necuvenite. S28. Organizatia asigura calitatea serviciilor prin utilizarea de proceduri scrise in format standardizat. S29. Organizatia administreaza si coordoneaza activitatile proprii in scopul asigurarii calitatii serviciilor. S30. Organizatia ia masuri de prevenire a abuzului asupra beneficiarilor si personalului. S31. Organizatia are propriul sistem legal de preventie a abuzului. S32. Organizatia are proceduri clare privnd administrarea medicamentelor. S33. Organizatia are proceduri clare, redactate in scris privind modurile de aplicare a tehnicilor de ingrijire. S34. Organizatia are proceduri clare privind procedurile de preventie si control al infectiilor. Fiecare din standardele prezentate sunt definite prin criterii si caracteristici specifce. Totodata, in ghidul de standarde sunt definite si standarde pentru ingrijirile paliative. INGRIJIREA PALIATIVA este ingriirea activa, totala, acordata pacientilor a caror boala nu mai raspunde la tratamentul curativ. Accentul se pune pe controlul durerii si al altor simptome specifice, pe asistenta psiho-emotionala, sociala si spirituala. Scopul ingrijirii paliative este asigurarea unei cat mai bune calitati a vietii pentru bolnav si familia acestuia. Ingrijirea paliativa de specialitate (tip « hospice ») este asigurata de o echipa interdisciplinara formata din personal medical si ne-medical cu pregatire suplimentara adecvata in controlul simptomelor specifice bolilor incurabile in stadii avansate si terminale, si cu instruire in probleme ale comunicarii cu bolnavul incurabil. Ingrijirea pliativa se acorda bolnavului eligibil pentru acest tip de ingrijire, indiferent de mediul in care acesta opteaza sa fie asistat. In prezent exista urmatoarele tipuri de servicii de ingrijiri paliative : a) servicii de ingijiri hospice la domiciliu b) unitati hospice cu paturi c) echipe hospice / sectii de ingrijiri paliative in spitale d) centre de zi Standardele de baza definesc necesitatile esentiale ale ingrijirii paliative si stau la baza elaborarii protocoalelor si standardelor specifice fiecarui serviciu in parte. Standardele de baza in ingrijirea paliativa sunt : S1. Controlul simptomelorSimptomelepacientilor trebuie controlate la un nivel care sa fie acceptabil pentru pacient, prin implicarea unei echipe interdisciplinare avand cunostinte de ingrijiri paliative. S2. Comunicarea a) Informatii pentru pacient / ingrijitor Pacientul si familia / ingrijitorii beneficiaza de informatiile pe care le doresc referitoare la diagnostic si evolutia bolii, la optiunile de ingrijire si serviciile disponibile, putand astfel lua decizii informate. b) Informatii pentru copii Copiii au acces la informatii adecvate varstei si necesitatilor specifice, pentru a putea intelege natura, evolutia si prognosticl bolii. c) Comunicarea personalului de sepcialitate Exista mijloace de comunicare eficienta intre specialistii de ingrijire paliatia si alte categorii de profesionisti / institutii, pentru a asigura continuitatea de ingrijire si sprijinul adecvat pacientului si familiei. S3. Sprijin pentru familie Membrii familiei beneficiaza de sprijin psiho-emotional, spiritual si social adecvat necesitatilor individuale. S4. Sprijin pentru perioada de doliu Membrii familiei au acces la informatii si sprijin in perioada de doliu. S5. Educatia personalului a) Informatiile de specialitate sunt actualizate si diseminate permanent in cadrul echipei interdisciplinare. b) Informatiile si cunostintele sunt puse la dispozitia profesionistilor din afara echipei interdisciplinare si catre publicul larg.
|