Analiza funcsiilor liderului

ANALIZA FUNCsIILOR LIDERULUI

O mare parte a literaturii de specialitate privind leadershipul considera oportuna studierea liderului – ca entitate inzestrata cu anumite caracteristici ce ocupa intrucatva de o maniera inerta o pozitie de prestigiu in raport cu alti indivizi, fara ca relatia dintre ei sa fie foarte clara. In realitate conducatorul apare si se manifesta ca atare, in functie de nevoile grupului si de natura situatiei in care grupul se straduieste sa actioneze.

Irving Knickerbocker considera ca notiunea simbolica de sef nu explica prin sine fenomenul conducerii. Conducatorul nu este doar o persoana prezentand   un ansamblu de caracteristici care o fac sa fie ceea ce este. Din perspectiva dinamicii comportamentului socio-uman, conducerea este functie a nevoilor ce exista intr-o situatie data si reprezinta un raport intre individ si grup. Relatia functionala pe care conducerea o evidentiaza apare cand un grup considera ca seful controleaza mijlocul de a satisface nevoile sale colective. Supunerea poate fi privita ca un mijloc de sporire a satisfacerii nevoilor sau de impiedicare a diminuarii lor. Seful se detaseaza de ceilalti si ca mijloc prin care grupul isi atinge obiectivele dorite. El poate fi desemnat, ales sau acceptat spontan de catre grup pentru ca detine controlul mijloacelor (aptitudini, cunostinte, capitaluri, relatii, proprietate) pe care grupul doreste sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele, pentru a obtine un grad ridicat de satisfacere a nevoilor sale. Seful poate sa se auto-impuna sau sa fie numir de catre cineva dinafara grupului. In acest caz conducerea este un mijloc pentru conducator de a-si atinge propriile obiective sau obiectivele celor ce l-au numit. Seful trebuie sa prezinte aceste obiective ca fiind totodata ale grupului pe care il conduce.

Morris si Seeman considera ca modelul de studiu al conducerii trebuie sa-si puna ca problema centrala descoperirea relatiei intre factorii de grup si factorii individuali.

Factorii de grup sunt: antecedentele sau istoria organizatiei, caracteristicile actuale ale acesteia, structura sa formala, structura sa informala, scopurile organizatiei, gradul de atingere a scopurilor, sistemele de comunicare, tehnicile de selectare si de recrutare a liderilor, tehnici de promovare si capacitare a interesului, exigentele fiecarui rol, ideologii de grup si organizationale, atitudini si perceptii de grup, factori ai situatiei exterioare.

Factorii individuali sunt: informatii de ordin biografic, caracteristici psihologice, caracteristici fizice, sisteme de idei, perceptii si atitudini individuale, pozitia in grup, vechimea pe post, retribuire si recompense, modul de dobandire a postului, factori ai situatiei exterioare.

Acceptiunile atribuite notiunii de lider:

individul ce ocupa un post anume, o situatie cu potential de influenta ridicat;

individul care prin actele sale exercita o influenta efectiva;

individul ale carui acte de influentare sunt mai numeroase, mai decisive decat ale altor membri ai grupului;

individul desemnat de catre grup ca sef;

individul care exercita o influenta dominanta asupra alegerii obiectivelor si realizarii lor.

Analiza continutului comportamentului liderului

Ce face? - timpul consacrat activitatilor de planificare, informare, control, coordonare etc. - timpul petrecut cu diverse persoane (relatii sociometrice).

Cum face? - frecventa diferitelor tipuri de comportament (dominatie, integrare etc.) - scheme ale responsabilitatii, autoritatii delegarii de autoritate - capacitate de a prevedea comportamentul altora in situatii date - moduri de influentare in situatii de grup.

metode: - autodescrierea, descrierea facuta de membrii grupului, descrierea facuta de un observator; - interviul, chestionarul, teste sociometrice, scale de apreciere, teste de situatie.

Definirea comportamentului liderului:

comportamentul implicat de datoria indeplinirii sarcinilor;

ansamblul comportamentului individual al liderului desemnat;

orice manifestare efectiva de influentare;

comportamentul oricarui individ influentand comportamentul sau caracteristicile de grup;

comportamentul unui individ cand acesta conduce activitatile de grup.