Referat de analiza la S.C. TERAPIA S. A. Cluj Napoca, efectuat pe baza situatiilor financiale anuale din perioada 2001-2003

Cuprins:

Partea A: Prezentarea generala a S.C. Terapia S.A. Cluj-Napoca

Partea B: Analiza financiara a activitatii S.C. Terapia S.A. pe perioada 2001-2003

Partea C: Previziunea starii financiare pe urmatorii 2 ani de activitate

Partea A: Prezentarea generala a S.C. Terapia S.A. Cluj-Napoca

S.C."Terapia"S.A. a fost infiintata ca societate comerciala conform H.G. nr. 1224/1990 prin preluarea integrala a patrimoniului Intreprinderii de Medicamente "Terapia", infiintata in anul 1920.

uObiectul principal de activitate al societatii consta in:
·fabricarea produselor farmaceutice de baza - medicamente de uz uman ;
·comertul cu ridicata cu produse farmaceutice;

uPrincipalii clienti:

Societatea Comerciala "Terapia" S.A. Cluj-Napoca nu prezinta dependenta semnificativa fata de clientii sai.

Pe piata interna, productia fabricata se livreaza prin distribuitori (30,50 %) si prin reteaua proprie de distributie ( 69,50 %).

Pe piata externa, livrarea se face prin intermediari (40 %) pe baza contractelor de comision incheiate cu: S.C."Romferchim"S.A. Bucuresti (actualmente Romfarmachim), S.C."Medchim"S.A. Bucuresti, V.TARUS-Ag.S.R.L. Bucuresti, Romfarm Bucuresti sau direct ( 60 %).

Exporturile au fost in valoare de 232.358 mil lei , echivalentul a 7.036 mii USD reprezentand 22% din cifra de afaceri. S-a realizat si cresterea exportului de produse farmaceutice cu 79,6% fata de anul precedent, pe pietele traditionale - Rusia, Ucraina, Polonia si Kazahstan. Aceasta crestere provine in principal din vanzarile de Faringosept la export, insa societatea urmareste extinderea bazei produselor exportate prin noi inregistrari.

Vanzari pe piata externa in 2002

Vanzarile pe piata interna au inregistrat o crestere comparabila cu cresterea pietei ceea ce inseamna ca societatea si-a mentinut cota de piata. Prin deschiderea reprezentantei din Moscova precum si prin derularea unor campanii de marketing in Rusia, Ucraina, Polonia, Lituania si Kazakhstan s-au realizat vanzari cu aproape 60% mai mari decat in 2001 (in USD).

Exportul de produse farmaceutice a crescut cu 79,6% fata de anul precedent ca urmare a unei agresive abordari de marketing si vanzari a pietelor regionale, in acest context firma deschizandu-si propria reprezentanta in Federatia Rusa.

Investitiile realizate in anul 2002 au fost de 75,3 mld lei. A fost definitivata prima etapa a procesului de investitii care asigura conditii de fabricatie GMP pentru productia de produse injectabile, in valoare 38,2 mld lei, urmand ca in 2003-2004 sa se finalizeze aceasta investitie.

uPrincipalii concurenti:

Dupa ultimele date de piata, in conditiile unei concurente acerbe pe piata interna a produselor farmaceutice, S.C."TERAPIA" S.A. ocupa locul patru in randul producatorilor romani de medicamente.

uPrincipalii furnizori:

In ciuda unui mediu de afaceri care poate fi considerat dificil, cifra de afaceri inregistrata de societatea Terapia este in crestere de la un an la altul. Aceasta crestere s-a obtinut in conditiile inchiderii in luna martie 2002 a sectiei de fabricatie a Pantotenatului de Calciu, produs de uz veterinar ale carui vanzari au reprezentat 19,1% din vanzarile totale ale anului 2001 si compensarea lor prin focalizarea pe produse farmaceutice

Partea B: Analiza starii financiara activitatii S.C. Terapia S.A. pe perioada 2001-2003

Cap I Analiza pozitiei financiare

1.Analiza de ansamblu a pozitiei financiare

A. Analiza evolutiei pozitiei financiare

1.Analiza evolutia activelor

A.    Analiza evolutiei activelor imobilizate

In 2002 fata de 2001:

Se inregistreaza o crestere a activelor imobilizate (simbolizate AI) cu 3,81% crestere care urmeaza in linii generale cresterea imobilizarilor corporale (simbolizate IC) de 3,49% datorita unei proportii semnificative a valorii IC in totalul AI.

In 2003 fata de 2002 :

Activele imobilizate au scazut intr-un procent nesemnificativ de 0,24%, datorita scaderilor imobilizarilor necorporale si financiare cu 30 % respectiv 38 %, in conditiile in care valoarea imobilizarilor corporale se mentine la un nivel aproximativ constant.

1. Evolutia imobilizarilor necorporale

Imobilizarile necorporale ale entitatii sunt reprezentate doar la doua posturi bilantiere: "Concesiuni brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale" (simbolizate "C") si "Avansuri si imobilizari necorporale in curs" (simbolizate "Avn"). Din notele la situatiile financiare aflam ca la prima categorie, imobilizarile necorporale sunt reprezentate doar de programe informatice iar la a doua categorie, de avansuri acordate respectivilor furnizori de programe informatice.

Analiza evolutiei imobilizarilor necorporale o surprindem cu ajutorul ritmului modificarii imobilizarilor corporale (I_IC) de unde deducem aspecte extensive (de marime) privind cresterea sau scaderea valorii la aceasta categorie.

In 2002 fata de 2001:

Imobilizarile necorporale ale intreprinderii cresc cu 31,79 % (I_IN=131,79 %) crestere datorata unor noi achizitionari de programe informatice, acestea influentand asupra valorii imobilizarilor necorporale in mod semnificativ (crestere la 557 %) .

De asemenea, se continua ritmul decontarii avansurilor fata de furnizori mai vechi de imobilizari necorporale, ceea ce genereaza o reducere a avansurilor ramase de decontat cu un procent semnificativ, de 70 % (I_Avn= 33,16%).

In 2003 fata de 2002:

Imobilizarile necorporale au inregistrat o scadere cu 30%, ((I_IN= 70 %) datorita scaderii simultane atat a valorii nete contabile a programelor informatice, in urma procesului de amortizare ,cu aprox 13 % ((I = 33,16%)) cat mai ales datorita decontarii integrale a avansurilor pentru imobilizari necorporale.

! Concluzii:

Anul 2002 se remarca prin investitii substantiale in investitii nemateriale ca urmare a dotarilor masive la toate departamentele administrative ale societatii cu softuri informatice, mai performante si mai de actualitate.

2. Evolutia imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale ale intreprinderii sunt reprezentate de "Terenuri si constructii" (T), "Instalatii tehnice si masini" (I), "Alte instalatii, utilaje si mobilier" (Ai) si "Avansuri si imobilizari corporale in curs" (Avc).

Categoria "Avansuri si imobilizari corporale in curs" este reprezentata:

in mare majoritate de avansuri acordate furnizorilor de imobilizari corporale ce urmeaza a fi decontate pe masura facturarii imobilizarilor respective (informatii obtinute din notele la situatiile financiare).

Societatea analizata procedeaza insa si la obtinerea unor imobilizari cu forte proprii .

Deoarece imobilizarile corporale reprezinta in majoritate capacitatile productive ale entitatii care participa, ca factor de productie esential, la crearea de valoare, analiza evolutiei imobilizarilor corporale necesita doua abordari esentiale:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune in evidenta cresterea sau scaderea de valoare a capacitatilor productive, de la un an la altul (Analiza ICAN );

din punct de vedere intensiv, aspect care pune in evidenta masura eficientei utilizarii respectivelor capacitati in productie, subliniind aspecte privind eficienta modului de gestionare a acestora. (Analiza corelativa a ICAN si IIC

ICAN- indicele cifrei de afaceri nete

ICAN- indicele valorii nete a imobilizarilor corporale

! !!! Informatii suplimentare necesare analizei in dinamica si furnizate de note

Din notele la situatiile financiare ( Nota 6 "Principii, politici si metode contabile semnificative") aflam ca societatea a procedat la o amortizare a imobilizarilor corporale prin metoda liniara de amortizare, ceea ce va genera rezultate comparative ale valorii nete contabile inregistrate pentru imobilizarile corporale, pe toata perioada analizata. In cazul existentei unor metode diferite de amortizare, la anumite imobilizari, pentru anumite perioade, s-ar fi impus retratarea informatiilor, la un limbaj comun privind metoda contabila utilizata, in masura in care modificarile constatate ar fi influentat semnificativ rezultatele.

a)     Analiza extensiva a evolutiei imobilizarilor corporale (ritmul modificarii imobilizarilor corporale)

In 2002 fata de 2001:

Se inregistreaza o crestere nesemnificativa, a imobilizarilor corporale, de doar 3,49%, datorata in principal cresterii valorilor la terenuri si constructii (cu 18,22 %) care a influentat asupra cresterii totale a imobilizarilor corporale destul de semnificativ, avand in vedere si ponderea destul de ridicata a acestora in total imobilizari corporale (aprox 40 %- vezi tabelul B "Analiza structurii pozitiei financiare").

Se constata de asemenea o crestere substantiala a achizitiilor de "Alte instalatii, utilaje, mobilier" comparativ cu iesirile similare inregistrate pentru aceste componente (in principal reprezentate de amortizare), in procent de aprox 60 %. Deoarece procentul acestei categorii in total imobilizari corporale nu este semnificativ (sub 1 % - vezi tabelul B "Analiza structurii pozitiei financiare"), aceasta crestere nu va afecta semnificativ cresterea totala de imobilizarilor corporale.

Ritmul de crestere al imobilizarilor corporale este incetinit de reducerea volumului avansurilor fata de furnizorii de imobilizari corporale ramase de decontat (la 34,78 %) pe masura decontarii acestora.

In general o crestere a valorii nete contabile a imobilizarilor se datoreaza cresterii valorii de intrare sau diminuarii amortizarii si provizioanelor aferente acestor elemente patrimoniale, comparativ cu perioada precedenta (VNC = valoarea de intrare-amortizare-provizioane). Din notele la situatiile financiare constatam constituirea de provizioane pentru depreciere la constructii si instalatii tehnice si masini intr-o masura semnificativa,in 2002 comparativ cu 2001, crestere care a fost insa contrabalansata de intrarile de imobilizari, asa ca per total valoarea neta contabila aferenta acestor posturi bilantiere a crescut in 2002 fata de 2001.

In 2003 fata de 2002:

Ritmul de crestere a imobilizarilor corporale este mai putin pronuntat ca in anul anterior (0,15%) si a fost datorat in principal de cresterea avansurilor fata de furnizorii de imobilizari. Aceasta crestere a generat o crestere a imobilizarilor corporale cu 2,73 %.

In sensul cresterii imobilizarilor corporale au influentat insa nesemnificativ cresterile valorii nete a terenurilor si constructiilor sau a altor instalatii.

Singura componenta care a incetinit putin ritmul de crestere al imobilizarilor corporale e reprezentata de instalatiile tehnice si masini unde singura modalitate de iesire a fost reprezentata de amortizare si provizioane.

Remarcam de asemenea in 2003 constituirea de provizioane pentru toate categoriile de imobilizari corporale mai putin pentru cele in curs, intr-o masura mai semnificativa pentru constructii. De asemenea remarcam cresterea valorii nete contabile a imobilizarilor corporale ca efect al reevaluarii in baza HG 1553/2003 (informatiile se culeg din notele la situatiile financiare).

Per ansamblu, constatam insa ca majorarile si diminuarile de valoare la imobilizari corporale au acelasi ritm, generand o mentinere aproximativ la aceiasi parametri a valorii capacitatilor productive.

b)Analiza intensiva a evolutiei imobilizarilor corporale (Analiza corelativa a ICAN si IIC

In 2002 fata de 2001:

Se constata urmatoarea situatie: ICAN =118,95 % > IIC =103,49%

Efectele reprezentate de cifra de afaceri neta cresc intr-un ritm mai accentuat decat eforturile reprezentate de capacitatile de productie. Acest aspect evidentiaza o utilizare mai eficienta a imobilizarilor corporale in 2002 fata de 2001.

In 2003 fata de 2002:

Se constata urmatoarea situatie: ICAN =110,87 % > IIC =100,15 %).

Constatam de asemenea o crestere mai accentuata a cifrei de afaceri nete comparativ cu cresterea de imobilizari corporale situatie ce reflecta de asemenea o utilizare eficienta a imobilizarilor corporale in 2003 fata de 2002.

Daca ar fi sa realizam o comparatie a eficientei utilizarii imobilizarilor corporale de-a lungul perioadei analizate constatam ca aceasta este mai accentuata in 2002 (ritmul sporului de valoare generat de utilizarea imobilizarilor corporale este mai mare cu 15,46 % in 2002/2001 comparativ cu 10,72 % in 2003/2002.

! Concluzii:

In anul 2002, cresterea capacitatilor productive s-a reflectat intr-o crestere a eficientei utilizarii acestora superioara celei din anul 2003.

3. Evolutia imobilizarilor financiare

Imobilizarile financiare ale intreprinderii sunt reprezentate de "Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului" (Tg) si "Alte creante" (Acr).

Din notele la situatiile financiare aflam ca entitatea (societatea Alfa) este parte dintr-un grup. Aceasta detine 10,69 % din capitalul societatii Beta, in urma ofertei publice de preluare, finalizata la sfarsitul anului 2002. De asemenea, tot din note aflam ca Societatea Alfa a acordat imprumuturi pe termen lung unor societati cu care are relatii de parteneriat,credite reflectate la categoria "Alte creante".

In 2002 fata de 2001:

Constatam ca gradul de angajare al entitatii pe piata de capital se dubleaza in 2002 comparativ cu 2001, ((I_IF = 202,56 %), aceasta in principal datorita achizitiei de titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului, precizate mai sus.

Au loc rambursari ale imprumutului pe termen lung in procent de aprox. 30 % ,comparativ cu anul precedent

In 2003 fata de 2002:

Imobilizarile financiare scad cu aprox. 28 % (I_IF = 72,19 %) scadere explicata prin prisma rambursarii creditelor pe termen lung acordate de intreprindere (recunoscute la postul "Alte creante") in conditiile in care titlurile de participare se mentin la acelasi nivel.

! Concluzii

Se poate observa ca si la categoria imobilizari financiare, in anul 2002, s-a acordat o atentie deosebita, volumul investitiilor pe pietele de capital fiind mai mare in acest an comparativ cu ceilalti ani supusi analizei.

B. Analiza evolutiei activelor circulante

Activele circulante ale intreprinderii cresc de la un an la altul aproximativ in acelasi ritm de crestere, de 40 %, ca atare implicatiile asupra valorii totale a activelor circulante vor fi deci diferentiate.

In 2002 fata de 2001:

O proportie semnificativa din cresterea Activelor circulante de aprox. 40 % se datoreaza in principal cresterii aproape duble realizata de volumul creantelor (Icr = 197,82 %) precum si extinderii destul de accentuate a investitiilor mobiliare (investitiilor financiare pe termen scurt), de asemenea ajungand la o valoare aproape dubla si acestora ( I_IFTS = 197,82 %).

Observam ca singurul element menit sa incetineasca ritmul de crestere a activelor circulante este reprezentat de evolutia descrescatoare a volumului stocurilor ( I_S = 66,18 %).

In 2003 fata de 2002:

Activele circulante cresc aproximativ in acelasi ritm ca in anul anterior (de aprox. 40 % ) crestere datorata in principal, cresterii volumului creantelor cu mai mult de o treime din valoarea lor si a investitiilor financiare pe termen scurt, la o valoare cu ceva mai mare de dublul valorii lor realizate pentru perioada precedenta ( I_Cr = 135,24 % si I_IFTS = 229,42 %).

O crestere nesemnificativa se datoreaza evolutiei usor crescatoare a stocurilor, de aprox. 2 %( I_S = 102,25 %).

Constatam ca disponibilitatile din casa si banca au inregistrat o scadere semnificativa, cu 78 %, ( I_CB = 22 %), insa influenta asupra valorii totale a activelor circulante va fi destul de redusa datorita ponderii reduse de astfel de lichiditati in activele circulante (de doar 2,76 %- vezi tabelul B "Analiza structurii pozitiei financiare").

1.  Analiza evolutiei stocurilor

Volumul stocurilor evolueaza diferit de la un an la altul astfel:

In 2002 fata de 2001

Volumul stocurilor scade cu aprox. 34%, ( I_S = 66,18 %).

Scaderea volumului stocurilor din 2002 fata de 2001 se datoreaza scaderii volumului tuturor categoriilor de stocuri, o scadere accentuata inregistrandu-se la avansuri pentru cumparari de stocuri , de aprox. 92%, (I_Avs = 7,67 %), prin decontarea masiva a acestora.

In 2003 fata de 2002

Se inregistreaza o usoara crestere a volumului total al stocurilor cu aprox.2 % (I_S = 102,25 %).

Cresterea nesemnificativa a volumului stocurilor din 2003 fata de 2002 se datoreaza cresterii volumului stocurilor de materii, materiale si a productiei in curs de executie intr-un ritm usor mai accentuat (I_SMP = 138,07 %, I_SSPCE = 108,28 %) decat scaderea inregistrata la produsele finite-marfuri si avansurile pentru cumparari de stocuri (I_SPF = 77,14 %, I_Avs = 80,98 %).

1.a. Analiza evolutiei stocului de materii prime si materiale

Deoarece materiile prime si materialele reprezinta unul din factorii de productie esentiali pentru orice societate cu profil productiv, se impune ca analiza evolutiei acestei categorii de stocuri sa fie abordata sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune in evidenta cresterea sau scaderea de valoare a stocurilor de materii prime si materiale, de la un an la altul (Analiza I_SMP,)

din punct de vedere intensiv, aspect care evidentiaza eficientei utilizarii resurselor materiale in productie, subliniind aspecte privind eficienta modului de gestionare a acestora (Analiza corelativa a I_SMP, I_CM, I_CAN )

! !!! Informatii suplimentare necesare analizei in dinamica si furnizate de note

Referitor la evaluarea stocului de materii prime si materiale la iesirea din patrimoniu,din notele explicative la situatiile financiare (Nota 6 "Principii, politici si metode contabile semnificative" si Nota 12 "Modificari de politici contabile") aflam ca, entitatea a schimbat metoda de evaluare in 2002 fata de cea utilizata in 2001, respectiv a trecut de la metoda costului mediu ponderat (CMP) la metoda FIFO, pe care o mentine si in 2003 (informatii obtinute din notele la situatiile financiare aferente anului 2002). Profesionistul contabil al societatii apreciaza ca aceasta metoda (FIFO) va permite ca evaluarea consumurilor sa corespunda mai bine cu operatiunile fizice de eliberare din gestiune a stocurilor, conform Standardelor Internationale de fabricatie GMP (standarde de fabricatie utilizate in sectorul produselor farmaceutice).

Pentru compatibilitatea datelor de la un an la altul, analistul financiar va trebui sa tina seama de modificarile de metode contabile aplicate, daca acestea genereaza un rezultat semnificativ modificat. In cazul nostru cheltuielile cu materiile prime si materialele scad, comparativ cu varianta mentinerii aplicarii metodei CMP, cu 417. 663 lei. Ca atare valoare stocului final de materii prime si materiale apare majorat cu 417.663 lei fata de varianta mentinerii metodei CMP.

Calculand procentul acestei cresteri in total stocuri de materii prime si materiale in 2002 constatam ca acesta este sub 1 % adica o crestere de 0,8% (417.663 lei :51.436.111lei = 0,8 %) este un Fiind o crestere procentuala nesemnificativa rezultata de modificarea politicii contabile de reevaluare a stocurilor, nu se justifica o recalculare a valorii stocurilor de materii prime si materiale.

v    Analiza extensiva a evolutiei stocurilor de materii prime ( SMP)

In 2002 fata de 2001 soldul final scade cu aprox. 11% (I_SMP = 89,03% ) fapt ce se datoreaza cresterii consumurilor de materii prime si materiale intr-o proportie mai mare ca aprovizionarile.

In 2003 fata de 2002 stocurile de materii prime si materiale cresc cu 38,07% (I_SMP = 138,07 % ) acest lucru se datoreaza cresterii ritmului achizitiilor mai mult decat ritmul iesirilor (achizitii in devans), unor consumuri mai mici, cresterii cantitatii de materiale lansate in productie datorita modificarii cererii, cresterii pretului de achizitie respectiv costurilor etc.

v    Analiza intensiva a evolutiei SMP (Analiza corelativa a I_SMP, I_CM, I_CAN )

I_SMp- indicele stocurilor de materiale

I_CM- indicele cheltuielilor de materiale

I_CAN - indicele cifrei de afaceri nete

In 2002 fata de 2001:

Se constata urmatoarea situatie :I_SMP = 89,03% (<100%), I_CM= 86,2% (<100%), I_CAN =118,94% (>100%).

Situatia reflecta o stare favorabila a gestionarii stocurilor de materii prime prin reducerea volumului acestora pe fondul cresterii gradului de valorificare a lor, datorita cresterii vanzarilor, scaderii normelor de consum, scaderii costului de achizitie.

In 2003 fata de 2002:

Se constata urmatoarea situatie:I_SMP = 138,07 >100%, I_CM = 105,08 >100%, I_CAN = 110,87 >100% si I_CAN > I_CM.

Situatia reprezinta o crestere a stocurilor de materii prime si materiale pe fondul cresterii gradului de valorificare a materiilor prime.

Comparativ cu anul anterior, gestionarea stocurilor de materii prime si materiale apare ca fiind mai putin eficienta

! ! Concluzii

In 2002, societatea isi gestioneaza mai bine stocurile de materii prime si materiale comparativ cu anul 2003.

1.b. Analiza evolutiei stocurilor de productie in curs de executie (SPCE)

Este abordata sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune in evidenta cresterea sau scaderea de valoare a stocurilor de productie in curs de executie (ISPCE

din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde aspecte privind eficienta modului de gestionare a productiei pe flux (analiza corelativa intre I_SPCE si I_SPF).

v    Analiza extensiva a evolutiei SPCE

Privind ritmul modificarii stocurilor de productie in curs de executie se observa in 2002 o scadere a productiei in curs de executie cu 27%, urmata in 2003 de o usoara crestere cu 8,28%. Pentru o analiza mai pertinenta a evolutiei stocurilor de productie in curs de executie se impune adancirea analizei din punct de vedere intensiv.

v    Analiza intensiva a evolutiei SPCE (corelativa)

Din analiza corelativa a I_SPCE si I_SPF se obtin informatii despre modul cum evolueaza durata ciclului de fabricatie. Astfel:

In 2002 fata de 2001

Se constata urmatoarea situatie : ISPF ISPCE (ISPF = 73,01 % si ISPCE = 73,72 %

Constatam o scadere a productiei in curs de executie care se realizeaza aproximativ in acelasi ritm cu scaderea stocurilor de produse finite (ambele scad la aprox.73%) ceea ce inseamna ca pe fondul reducerii productiei in curs de executie si a produselor finite, durata ciclului de fabricatie se mentine aceeasi.

In 2003 fata de 2002:

Se constata urmatoarea situatie : ISPF < ISPCE (ISPF = 77,14 % si ISPCE =108,28 %)

Constatam ca la nivelul anului 2003 un ritm de crestere al productiei in curs de executie (ISPCE =108,28 %) pe fondul unui ritm de scadere al stocului de produse finite ((ISPF = 77,14 %) ceea ce s-ar traduce printr-o crestere a duratei ciclului de fabricatie avand ca efecte negative scaderea vitezei de rotatie a stocurilor, imobilizarea activelor circulante etc.

! !Concluzii

Comparativ pe cei doi ani se observa o gestionare mai optima a productiei in curs de executie in anul 2002 comparativ cu ceilalti ani supusi analizei.

1. c) Evolutia stocurilor de produse finite

Se constata o scadere a stocurilor de produse finite atat in 2002 cat si in 2003 dar mai pronuntata in 2002 (de 27 % % in 2002 comparativ cu 23 % in 2001).

Aceasta situatie se coreleaza cu cresterea volumului vanzarilor reflectate prin cifra de afaceri neta intr-un ritm mai pronuntat in 2002 (ICAN= 118,95 %) comparativ cu 2003 (ICAN = 110,87) rezultand o gestionare favorabila a stocurilor de produse finite pe toata perioada analizata.

! !Concluzii:

Per ansamblu exista o gestionare mai buna a stocurilor de produse finite in 2002 fata de ceilalti ani supusi analizei.

1.d) Evolutia avansurilor pentru cumparari de stocuri

Se constata o scadere foarte pronuntata a avansurilor acordate furnizorilor de materii si materiale in 2002 (cu aprox. 93%, IAvs = 7,67 % ) comparativ cu o scadere mult mai mica in 2003 (de aprox. 19 %, IAvs = 80,98 %). Acest lucru il explicam prin angajarea unor avansuri fata de furnizorii de stocuri intr-o valoare foarte pronuntata in 2001 care vor fi insa decontate in cea mai mare masura in anul urmator.

2. Analiza evolutiei creantelor

! Informatii necesare analizei si furnizate de note

Nota 5 "Situatia creantelor si datoriilor" este dedicata detaliere elementelor de creante si datorii ale entitatii, furnizand urmatoarele informatii necesare analizei:

In ce priveste creantele aferente activitatii de exploatare, pentru cei trei ani analizati, regasim o detaliere a acestora pe natura lor pe categoriile de creante comerciale, creante fata de buget si salariati. Ultimele doua categorii sunt raportate in schema de bilant la postul bilantier cu denumirea "Alte creante".

Toate creantele entitatii se incadreaza in graficele de recuperare si ca atare nu exista creante neincasate in termen.

Analizand ritmul modificarii creantelor constatam urmatoarele:

Volumul acestora creste de la un an la altul, intr-un ritm mai accentuat in 2002 (ICR = 197,82 %) comparativ cu 2003 (ICR = 135,24 % )

Influenta evolutiei elementelor componente ale creantelor asupra totalului creantelor se face diferentiat, astfel

o      In 2002 fata de 2001 cresterea volumului creantelor este datorata exclusiv cresterii volumului creantelor comerciale (ajungandu-se la o dublare a acestora comparativ cu anul precedent, ICCOM = 197,82 %), in conditiile in care volumul altor creante scade semnificativ (cu 40 %, IAcr= 60,37 %).

o      In 2002 fata de 2001 cresterea volumului creantelor este datorata atat cresterii volumului creantelor comerciale ( ICCOM = 134,60 %) cat si datorita cresterii volumului altor creante IAcr = 144,95 %),

2.a) Analiza evolutiei creantelor comerciale

Necesita o abordare sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune in evidenta extinderea sau diminuarea activitatii comerciale , pusa in evidenta prin ritmul modificarii creantelor comerciale (I_CCOM)

din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficienta modului de gestionare a creantelor comerciale (analiza corelativa intre I_CCOMsi I_CAN).

v    Analiza extensiva a volumului creantelor comerciale

In valoare absoluta, volumul creantelor comerciale este in crestere de la un an altul, valoarea cea mai ridicata fiind inregistrata pentru anul 2003, ceea ce reflecta o extindere a activitatii comerciale de la un an la altul.

Ca si ritm de crestere al activitatii comerciale, se constata ca cel mai ridicat ritm de crestere se inregistreaza insa in 2002 (I_CCOM = 205,68 % ) comparativ cu 2003 (I_CCOM = 134,60 %)

Situatia de mai sus reflecta o extindere mai accentuata a activitatii comerciale in 2002 comparativ cu ceilalti ani. Aspectul este apreciata drept favorabil in toti anii deoarece, acesta se datoreaza strict cresterii volumului vanzarilor din activitatea comerciala (nu este cazul unor acumulari de creante neincasate in termen, deoarece, asa cum rezulta din notele la situatiile financiare, toate creantele comerciale se incadreaza in graficele de recuperare).

v    Analiza extensiva a volumului creantelor comerciale

In 2002 fata de 2001

Se constata urmatoarea situatie: I_CCOM = 205,68 % (>100%), I_CAN =118,95 % (>100%) astfel ca I_CCOM > I_CAN.

Situatia de mai sus reflecta o extindere a activitatii comerciale care nu este insotita de o politica corespunzatoare de incasare. Cu alte cuvinte ritmul de facturare nu este insotit de un ritm corespunzator al incasarilor. Rezulta o acumulare a volumului creantelor care duce la scaderea vitezei de rotatie a creantelor comerciale in 2002 fata de anul precedent.

Situatia de mai sus apare ca urmare a hotararii conducerii a relaxa termenele de plata pentru mentinerea vanzarilor intr-un ritm dinamic si depasirea blocajului financiar in care se afla sistemul sanitar romanesc in 2002.

Relaxarea politicii de incasare a creantelor comerciale este una de moment, conjuncturala, in timp ea trebuind sa fie atent supravegheata si corectata pentru a nu genera probleme de lichiditate si blocaj financiar.

In 2003 fata de 2002

Se constata aproximativ aceeasi situatie mai putin favorabila de mai sus: I_CCOM = 134,6 % (>100%), I_CAN =110, 87% (>100%) astfel ca I_CCOM > I_CAN. Are loc de asemenea o reducere a vitezei de rotatie a creantelor comerciale, comparativ cu anul precedent.

Pentru a compara eficienta modului de gestionare a creantelor comerciale de la un an la altul se va calcula si compara ritmul de scadere al vitezei de rotatie al creantelor comerciale (vezi si calculele efectuate la Cap. I.C. Analiza indicatorilor de activitate).

iar

Va rezulta ca pe fondul unei gestionari ineficiente a creantelor comerciale in ambii ani situatia este mai putin nefavorabila in 2002 pentru ca ritmul de scadere a vitezei de rotatie este mai mic ( de 18 % comparativ cu 43 % cat este in 2003).

! !Concluzie

Desi are loc o extindere a activitatii comerciale pe toti anii, cu un ritm de crestere mai pronuntat in 2002, politica activitatii comerciale nu este corelata cu o politica adecvata de incasare a creantelor comerciale. Politica aplicata este una conjuncturala, aplicata in vederea dinamizarii afacerilor. La nivel managerial ar trebui sa se ia decizii privind diminuarea perioadei de creditului comercial (reducerea timpilor de incasare).

Proiect: Cenzorii - organ de control Proiect: Sunteti un vanzator eficient?

2. b) Evolutia altor creante

! !Informatii necesare analizei si furnizate de notele explicative

In Nota 5 "Situatia creantelor si datoriilor" se precizeaza ca in cazul societatii analizate, aceasta categorie este reprezentata in procent semnificativ (peste 80 %) de creantele fata de salariati (rezultate din acordarea avansurilor chenzinale) si creante fata de buget (rezultate din impozite si taxe achitate in plus) asa cum ne furnizeaza informatiile din note.

In Nota 8 "Informatii privind salariatii, administratorii si directorii" se precizeaza informatii privind reducerile de personal de la un an la altul (2001- 925 angajati, 2002-773 angajati, 2003- 727 angajati) si de asemenea privind cresterea salariului mediu pe angajat in conditiile noilor restructurari realizata n anul 2003 (cu mai mult de 10 %).

Privind ritmul modificarii altor creante se constata urmatoarele:

In 2002 fata de 2001:

Se constata o diminuare a acestor categorii de creante in 2002 comparativ cu 2001 (I_Acr = 60,37 %). Situatia se coreleaza cu diminuarile masive de personal datorate restructurarii personalului (de la 925 angajati, existenti la sfarsitul anului 2001, la 773 existenti la sfarsitul anului 2002, deci o scadere cu 17 %.) In aceste conditii, este firesc sa scada atat volumul cheltuielilor salariale cat si volumul creantelor salariale rezultate din avansurile salariale aferente chenzinei I.

In 2002 fata de 2001:

Se constata o crestere a volumului acestor tipuri de creante comparativ cu 2003 (I_Acr = 144,95 %). Pe fondul unei reduceri mult mai putin accentuate de personal in 2003 comparativ cu anul precedent (de la 773 angajati la 727 angajati, deci o scadere cu doar 6 %) are loc o crestere a salariului mediu pe angajat la nivelul societatii (cu mai mult de 10 %), ceea ce se reflecta intr-un volum crescut al cheltuielilor salariale in 2003 fata de 2002 cu aprox. 16 % (vezi - tabel Cap.2.B. Analiza evolutiei performantelor financiare). Situatia va explica reducerea corespunzatoare inregistrata pentru avansurile chenzinale acordate in anul 2003 comparativ cu 2002.

In conditiile in care volumul creantelor salariale este semnificativ in volumul altor creante (peste 80 %), evolutia acestora din urma este explicata in cea mai mare masura. Diferenta de 20 %, este data de creante rezultate din impozite si taxe achitate in plus, care au inregistrat si ele o crestere fata de valoarea lor din anul 2002, influentand de asemenea in directia cresterii altor creante.

Toate aceste categorii de creante se afla in termen, ca urmare cresterea acestor creante este urmarea fireasca a desfasurarii activitatii din cadrul intreprinderii.

3. Evolutia trezoreriei

Analizand ritmul de evolutie al trezorerie se constata o crestere a trezoreriei de la un an la altul, intr-un ritm mai pronuntat in 2003 fata de 2002. Pe cele doua componente reprezentate de investitiile financiare pe termen scurt si disponibilitatile din casa si banca evolutia nu e uniforma si in consecinta nici implicatiile asupra valorii totale a trezoreriei.

In 2002 fata de 2001

Are loc o crestere a volumului trezoreriei cu mai mult de 2/3 din valoarea aferenta anului precedent (I_TR =171,26 %).

Cresterea trezoreriei este generata in proportie semnificativa de efectuarea de investitii mobiliare intr-un volum majorat fata de anul anterior (I_IFTS =193,68 %).

Intreprinderea detine de asemenea lichiditati in casa si banca intr-o valoare superioara anului anterior ((I_CB = 123,11 %) ceea ce genereaza o crestere a trezoreriei intr-o proportie mai putin semnificativa, datorita atat unei ponderi mai reduse a acestora in totalul trezoreriei (vezi - Cap. I tabelul "Analiza structurii pozitiei financiare" .

In 2003 fata de 2002:

Se inregistreaza de asemenea un ritm de crestere al trezoreriei accentuat (de 82,06 % ) peste nivelul inregistrat anii precedenti.( I_TR= 182,06 %)

Cresterea volumului trezoreriei se datoreaza exclusiv extinderii substantiale a investitiilor pe piata mobiliara, la o valoare mai mult decat dublata (I_IFTS =229,42 %)

Constatam ca lichiditatile din casa si banca inregistreaza o scadere substantiala, cu 88 % ( I_CB=2 %), ele influentand trezoreria in senul scaderii acesteia, nesemnificativ insa datorita procentului redus al acestora in totalul trezoreriei entitatii.

Diminuarea lichiditatilor din casa si banca apare ca un rezultat firesc, avand in vedere cele analizate pana acum respectiv: gestionare mai putin eficienta a imobilizarilor corporale comparativ cu anul anterior, majorarea duratei ciclului de fabricatie al produselor in 2003 comparativ cu 2002, o diminuare a vitezei de rotatie a creantelor comerciale, o gestionare mai putin eficienta a stocului materii prime si de produse finite fata de anul anterior.

Pentru o apreciere pertinenta a modului de gestionare a trezoreriei trebuie insa facute corelatii complexe cu alte aspecte din cadrul obiectivelor noastre de urmarit si anume: structura pozitiei financiare, realizarea echilibrului financiar, indicatorii de lichiditate si solvabilitate precum si cu tabloul fluxurilor de numerar.

! Concluzii

Trezoreria intreprinderii este in crestere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de crestere in 2003. Lichiditatile insa din casa si banca, evolueaza mai putin favorabil, deoarece in 2003 ele scad semnificativ datorita efectelor unei viteze de rotatie mai lente, inregistrate la toate categoriile de active. Din cadrul acestor active va trebui acordata o atentie speciala gestionarii creantelor comerciale in vederea unei mai bune corelari a ritmului livrarilor cu ritmul incasarilor.

C. Analiza in dinamica a cheltuielilor in avans

! !Informatii necesare analizei si furnizate de notele explicative

Din notele la situatiile financiare (Nota 10 "Alte informatii"), aflam urmatoarele:

Entitatea are inchiriate in regim de leasing operational 5 mijloace de transport pe o perioada de 3 ani (2001-2003).

In plus, in 2002, entitatea inchiriaza inca 2 mijloace de transport pentru a fata unei activitati de distributie a produselor la punctele de desfacere corelate cu o activitate de productie si comercializare mult extinse in anul 2002.

Chiriile aferente, se platesc lunar, in mod anticipat.

Analizand ritmul modificarii cheltuielilor in avans se constata o crestere foarte pronuntata a cheltuielilor in avans in 2002 fata de 2001, acestea aproape se dubleaza dupa care in 2003 ating din nou nivelul anului 2001. Utilizand informatiile din notele explicative, putem conchide ca valoarea substantiala a cheltuielilor in avans din 2002 este datorata unor chirii suplimentare achitate anticipat de intreprindere, referitoare la mijloacele de transport inchiriate in mod suplimentar in 2002 in conditiile extinderii activitatii de productie si comercializare.

2.    Analiza evolutiei datoriilor

Datoriile entitatii sunt reprezentate atat de datoriile propriu-zise concretizate in obligatiile actuale ale entitatii rezultate din relatiile cu diversi terti cat si veniturile in avans si respectiv provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

! !Informatii necesare analizei si furnizate de notele explicative

Exploatand informatiile analitice privind datoriile intreprinderii furnizate de Nota 5 la situatiile financiare si anume "Situatia creantelor si datoriilor" constatam urmatoarele:

Entitatea analizata nu are contractate datorii mai mari de un an, ca atare toate datoriile sunt curente (mai mici de un an).

Entitatea nu dispune de credite bancare, sursele de finantare fiind in intregime pe termen scurt provenind din: datorii comerciale (datorii fata de furnizori),datorii fata de salariati, datorii fiscale, datorii fata de actionari (referitoare la dividende de plata) si alte datorii (dar mai putin datoriile bancare si fata de grup).

Nu exista plati restante, toate datoriile entitatii fiind in termen

Pentru o analiza detaliata a datoriilor redam mai jos structura acestora dupa natura asa cum sunt apar informatiile furnizate de Nota 5" Situatia creantelor si datoriilor".

Sursa: Nota 5 "Situatia creantelor si datoriilor"

Prezentam mai jos evolutia datoriilor (propriu-zise) ale entitatii,detaliate dupa natura avand in vedere ca "datoriile comerciale" sunt reprezentate de datorii fata de furnizorii de materii prime si materiale si furnizorii de imobilizari, "datoriile sociale" sunt reprezentate de datorii fata de salariati si partea corespunzatoare din asigurarile sociale si somaj, impozitele si taxele reprezinta in fapt "datorii fiscale", "datoriile fata de actionari" sunt reprezentate in intregime de dividende de plata iar la "alte datorii" se cuprind datoriile intreprinderii mai putin datoriile bancare si fata de grup.

Din analiza ritmului de evolutie al datoriilor pe total si pe componente pe perioada 2001-2003 se constata urmatoarele:

Totalul datoriilor evolueaza in crestere de la un an la altul intr-un ritm mai accentuat in 2003 (61,94 % in 2003 comparativ cu doar 7, 4 % in 2002). Pe elementele componente situatia se prezinta diferentiat.

Datoriile comerciale inregistreaza o mentinere aproape la acelasi nivel in 2002 dupa care in 2003 cresc cu aproape 2/3 din valoarea lor (cu 62,85 %).Toate datoriile comerciale sunt in termen de plata, deci o crestere a lor o consideram favorabila pentru ca entitatea beneficiaza de surse gratuite de finantare pe perioada creditului comercial

Un ritm de crestere ridicat il constatam la datoriile fiscale atat in 2002 cat si in 2003 cu o valoare mai accentuata in 2002. Avand in vedere ca intreprinderea nu are plati restante si nici nu a avut anumite facilitati fiscale la care sa se fi renuntat pe perioada analizata cresterea datoriilor este urmarea fireasca a extinderii activitatii sale mai ales in 2002, rezultand astfel o masa impozabila suplimentara. De altfel o dezvoltare a intregii activitati mai ales in anul 2002 am constatat-o deja din analizele efectuate pana acum.

O evolutie deosebita inregistreaza datoriile fata de salariati unde se constata o usoara reducere a acestora in 2002 urmata in 2003 de aproape o triplare a lor. Analizand Nota 8 la situatiile financiare "Informatii privind salariatii, administratorii si directorii" vom deduce ca reducerea usoara a datoriilor salariale din 2002 se datoreaza in principal restrangerii numarului de salariati (de la 925 la 776 salariati). De asemenea in 2003 cresterea accentuata a datoriilor salariale, in conditiile in care numarul de salariati scade de la 773 la 727 este pusa pe seama unor accentuate cresteri salariale de care au beneficiat angajatii intreprinderii.

Asimilam datoriilor si elementele de venituri in avans si respectiv provizioanele pentru riscuri si cheltuieli. Referitor la evolutia acestor elemente constatam urmatoarele:

Observam ca intreprinderea realizeaza o crestere accentuata a veniturilor in avans in 2002 (de 280,71 %) datorita exclusiv obtinerii unei subventii pentru investitii primite de intreprindere in 2002 intr-o valoare substantiala (12.845.469 lei). In Nota 10 "Alte informatii" se fac referiri la acest aspect, precizandu-se ca valoarea subventiei vizeaza lansarea unei noi linii tehnologice in vederea realizarii unor noi produse farmaceutice .

De asemenea privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli entitatea a constituit un astfel de provizion abia in 2003. Analizand Nota 2 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" aflam informatii mult mai detaliate privind acest aspect. Astfel, se precizeaza in nota ca societatea a constituit provizioane pentru riscuri si cheltuieli in suma de 101.049.820 lei din care 3.455.070 lei pentru procese juridice in derulare, 16.712.310 lei pentru cheltuieli privind dezafectarea sectiilor in conservare si 80.882.440 lei pentru aspecte de mediu, in baza raportului intocmit de firma Atkins in perioada 2002-2003.

! Concluzii

La nivelul perioadei analizate, are loc o crestere a datoriilor entitatii, mult mai pronuntata pentru anul 2003, datorata in principal cresterii datoriilor comerciale. Aspectul trebuie corelat cu evolutia capitalurilor entitatii si respectiv cu indicatorii de structura corespunzatori, pentru a pune in evidenta aspecte mult mai pertinente legate de evolutia gradului de indatorare.

3. Analiza evolutiei capitalurilor

Toate capitalurile intreprinderii sunt reprezentate de capitaluri proprii. Se poate constata o crestere a capitalurilor proprii de-a lungul perioadei analizate intr-un ritm usor mai accentuata in 2002 (de 22,67 % comparativ cu cresterea de 12,78 % in 2003 ).

Un rol informational extrem de important pentru analiza evolutiei capitalurilor entitatii revine "Situatiei modificarii capitalului propriu" , cea de-a treia componenta a situatiilor financiare obligatoriu de intocmit de entitatile incadrate la categoria de marime "mare".

In 2002 fata de 2001:

Asa cum rezulta din Situatia modificarii capitalului propriu, aferenta anului 2002 cresterile nete de capitaluri proprii la nivelul anului 2002 sunt de 209.336.676 lei si se datoreaza:

reevaluarii patrimoniului societatii la 31.12.2002, conform HG 403/2000, inregistrandu-se diferente favorabile din reevaluare, in suma de 45.485.931 lei;

constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, in suma de 15.497.856 lei;

constituirii de rezerve din profitul net, reprezentand facilitati fiscale si venituri din vanzari de mijloace fixe, in suma de 13.945.128 lei;

creseri nete de profit nerepartizat la 31.12.2002 determinate de:

profitul nerepartizat aferent exercitului 2002 in suma de 210.450.099 lei a cauri destinate va fi hotarata de AGA in aprilie 2003;

repartizari din profitul net al anului 2001 (AGA aprilie 2002) pentru dividende in suma de 65.615.328 lei si pentru participarea salariatilor la profit in suma de 10.427.101 lei.

In 2002 fata de 2001:

Din Situatia modificarii capitalului propriu, aferenta anului 2003, constatam ca valoarea cresterile nete de capitaluri proprii este de 144.747.601 lei si se datoreaza:

reevaluarii patrimoniului societatii la 31.12.2003, conform HG 1553/2003, inregistrandu-se diferente favorabile din reevaluare, in suma de 52.133.940 lei;

constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, in suma de 5.339.517 lei;

constituirii de rezerve din profitul net, reprezentand facilitati fiscale si venituri din vanzari de mijloace fixe, insuma de 7.283.17 6 lei;

diminuarii rezervelor ca urmare a stabilirii si inregistrarii unui provizion de mediu in suma de 80.882.440 lei, corectarea diferentelor de reevaluare pentru terenuri in suma de 5.443.693 lei si diminuarii rezervelor din reevaluare aferente mijloacelor fixe de la sectiile de chimie cu suma de 7.533.870 lei;

cresteri de rezerve ca urmare a stabilirii si inregistrarii unei creante din impozit amanat in suma de 20.220.610 lei

creseri nete de profit nerepartizat la 31.12.2003 determinate de:

- profitul nerepartizat aferent exercitiului 2003 in suma de 240.448.490 mii lei a carui destinate va fi hotaratade AGA din aprilie 2004;

repartizari din profitul net al anului 2002 (AGA aprilie 2002) pentru dividende in suma de 74.808.800 lei si pentru participarea salariatilor la profit in suma de 12.009.328 lei.

Asa cum se poate constata entitatea nu a procedat la majorari de capital social pe perioada 2001-2003 toate cresterile de capitaluri proprii fiind datorate cresterii rezervelor din reevaluare, a rezervelor efectuate de intreprindere, a rezultatului exercitiului reprezentati in toti anii de profit si a rezultatului reportat.

Cu exceptia rezervelor din reevaluare toate aceste componente au inregistrat cresteri mai accentuate in 2002 datorita extinderii masive a activitatii intreprinderii in acest an. In 2003 rezervele din reevaluare inregistreaza o crestere mai accentuata ca efect al surplusurilor din reevaluare constatate in acest an.

! Concluzii

Intreprinderea beneficiaza deci pe toata perioada analizata de o majorare a surselor proprii de finantare cu efecte favorabile asupra intaririi capacitatii de autofinantare si asupra ameliorarii indicatorilor de indatorare, in special pentru anul 2002.

Comparativ cu evolutia datoriilor, constatam ca in anul 2002 ritmul de crestere al modificarii capitalurilor este superior ritmului de crestere al datoriilor (I_CPR=122,67% si I_DT=107,4%) cu efecte favorabile aspra indicatorilor de indatorare.

In anul 2003 ritmul de crestere al modificarii datoriilor devanseaza ritmul de crestere al capitalurilor (I_CPR=112,78% si I_DT=161,94 %) cu efecte nefavorabile aspra indicatorilor de indatorare.

.

B. Analiza structurii pozitiei financiare

1. Analiza structurii activelor

Din analiza ratelor generale ale activelor se constata urmatoarele:

Pondere mai accentuata a activelor circulante comparativ cu activele imobilizate (in medie de aprox. 60% comparativ cu aprox..40%) pe toti anii supusi analizei. Ponderea activelor circulante creste de-a lungul celor trei ani analizati pe fondul reducerii ponderii activelor imobilizate in cadrul activelor intreprinderii.

O scadere a ratei generale a activelor imobilizate pe perioada analizata se datoreaza pe de-o parte unei cresteri mai lente activelor imobilizate in comparatie cu o crestere mai accentuata a celorlalte elemente de activ. Situatia se apreciaza favorabil cu atat mai mult cu cat vitezele de rotatie ale activelor imobilizate sunt in crestere. In concluzie se poate aprecia o gestionare eficienta a activelor imobilizate reflectand o crestere a flexibilitatii intreprinderii de-a lungul perioadei analizate.

Cresterea ratei generale a activelor circulante pe cei trei ani supusi analizei se datoreaza unei cresteri mai accentuate a activelor circulante comparativ cu celelalte elemente de activ. Efectuand comparatii cu valorii vitezelor de rotatie inregistrate pentru activele circulante observam ca aceste cresteri al ponderii activelor circulante in totalul activelor se realizeaza pe fondul unei scaderi a vitezei de rotatie ceea ce aparent ne-ar sugera o situatie nefavorabila privind gestiunea activelor circulante deoarece acestea nu vor genera concomitent beneficii economice pe masura. Insa pentru o concluzie pertinenta s-ar impune analiza ratelor interne ale activelor circulante.

Din analiza ratei cheltuielilor in avans rezulta ca aceasta este nesemnificativa (sub 1 %) de altfel situatie obisnuita pentru intreprinderile din Romania.

Ce e cu galben nu se cere !!!!! Este prea analitic!

! !Concluzii

Din analiza ratelor generale de structura ale actelor deducem ca, pe perioada analizata, entitatea se orienteaza mai mult spre activitatea curenta (de exploatare)in defavoarea activitatii investitionale.

Ratele interne ale activelor imobilizate pun in evidenta mutatiile structurale produse in cadrul politicii investitionale a entitatii. Pe perioada supusa analizei, se constata urmatoarele:

Ponderea covarsitoare in totalul imobilizarilor, pe toti anii analizati o detin imobilizarile corporale (aprox. 99%).

Imobilizarile necorporale inregistreaza o pondere de aprox.1 % in total imobilizari cu o usoara tendinta de crestere in 2002 datorita cresterii mai rapide a imobilizarilor necorporale comparativ cu o crestere mai putin accentuata a elementelor de active imobilizate (cresterea accentuata a imobilizarilor necorporale a fost datorata in 2002 unei achizitii substantiale de programe informatice, asa cum rezulta din notele la situatiile financiare aferente anului 2002).

► In cadrul politicii investitionale a entitatii, investitiile in capitalurile altor firme reprezinta un procent nesemnificativ (ratele imobilizarilor financiare pe perioada analizata sunt cu mult sub 1 %).

! !Concluzii

In sectorul investitional entitatea se orienteaza cu precadere spre investitii in capacitati productive (in medie de aprox 98 %) in defavoarea investitiilor nemateriale sau a investitiilor pe piata de capital (in medie sub 2 %).

Ratele interne ale activelor circulante pun in evidenta mutatiile structurale produse in cadrul politicii activelor de exploatare, cu referiri stricte la mutatiile inregistrate in privinta gradului de lichiditate al acestora. Din analiza ratelor interne ale activelor circulante se pot desprinde cateva concluzii :

Pe perioada 2001-2003 se constata in general, o scadere a ponderii elementelor de active circulante mai putin lichide (stocurile) in paralel cu o crestere a elementelor cu o lichiditate superioara (creantele, trezoreria).

Privind rata stocurilor observam o scadere a acesteia pe fondul cresterii vitezei de rotatie a stocurilor, ceea ce, in ansamblu, reflecta o crestere a eficientei gestionarii stocurilor de-a lungul perioadei analizate. Situatia este explicata in principal prin prisma politicii de gestionare optime a stocurilor aplicate de manageriat concretizate in valorificarea stocurilor cu miscare lenta existente in anii anteriori, optimizarea raportului achizitie-productie - facturare cu efecte asupra cresterii vitezei de rotatie a stocurilor si pe aceasta cale cu efecte favorabile in planul lichiditatii entitatii.

Rata creantelor creste semnificativ in 2002 comparativ cu 2001 (de la 39,22 % la 56,3 %, adica cu aproximativ 43 %) ea fiind rezultatul extinderii masive a activitatii comerciale in 2002 (asa cum am constatat la capitolul anterior). Cresterea ratei creantelor in 2002 comparativ cu anul precedent (43 % ) este superioara cresterii ratei trezoreriei inregistrata in acelasi an (24 %) ceea ce, de asemenea vine sa reflecte o necorelare a politicii de facturare cu politica de incasare a creantelor.

Analizand rata trezoreriei constatam ca aceasta creste semnificativ de la un an la altul aceasta datorita in principal cresterii investitilor financiare pe termen scurt, care detin o pondere majoritara. Nivelul crescut al ratei trezoreriei (cu mult peste intervalul considerat favorabil de catre specialisti de 3 - 5%) reflecta, pe de o parte o consolidare a starii de lichiditate financiara, cu implicatii favorabile asupra mentinerii unui echilibru financiar pe termen scurt, pe de alta parte reflecta o imobilizare de resurse, ce ar putea fi redirectionate pentru obtinerea unor beneficii viitoare mai substantiale.

Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constata:

Pe elemente de stocuri se constata ca ponderea o detin produsele finite si marfurile (aprox. 50%) in 2002, dupa care in 2003 ponderea majoritara revine stocurilor de materii prime (46%).

Ponderea avansurilor pentru cumparaturi de stocuri e semnificativa in 2001 (aprox.16%), dupa care scade semnificativ in 2002 si 2003 la aproximativ 1%, datorita, in principal, scaderii substantiale a nivelului avansurilor in marime absoluta ca urmare a decontarii accentuate a lor.

! !Concluzii

Gradul de lichiditate al activelor circulante creste pe perioada 2001-2003 in special datorita politicii optime de gestionare a stocurilor aplicate de entitate. Constatam un exces de lichiditati propriu-zise (trezorerie) peste nivelul apreciat optim de specialisti, asupra carora apreciem ca managementul entitatii ar trebui sa se ocupe in vederea unei redirectionarii spre o rentabilizare superioara a lor.

2. Analiza structurii datoriilor / capitalurilor proprii

Din analiza ratelor generale de structura (ale totalului datoriilor si capitalurilor) se desprind concluzii privind orientarea surselor de finantare ale entitatii spre surse proprii respectiv atrase. In cazul societatii analizate, se constata urmatoarele:

In cadrul surselor de finantare a entitatii, ponderea covarsitoare este reprezentata de sursele proprii -capitaluri proprii (aprox. 88 % in anii 2001 si 2002) urmata de o usoara scadere (cu aprox. 10 %) in 2003.

Aceasta usoara scadere a ponderii capitalurilor proprii in totalul surselor de finantare in 2003 este pusa pe seama cresterii mai pronuntate a surselor atrase - a datoriilor in 2003.

Ratele interne ale datoriilor si capitalurilor pun in evidenta mutatiile structurale interne inregistrate la fiecare categorie.

Din analiza ratelor interne ale datoriilor (Rata datoriilor pe termen scurt, Rata datoriilor pe termen mediu si lung, Rata provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si Rata veniturilor in avans) se constata ca ponderea semnificativa o detin datoriile curente,in 2001 si 2003 in scadere pronuntata in 2003 datorita constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli in 2003 intr-o masura substantiala, acestea ajungand sa reprezinte 1/3 din totalul datoriilor in anul 2003. In conditiile in care entitatea nu detine datorii peste 1 an, Rata datoriilor pe termen mediu si lung are o valoare nula.

Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt, reprezentate doar de datorii curente nebancare, se observa urmatoarele:

o      Aproximativ 2/3 din valoarea lor sunt reprezentate de datorii comerciale, urmate de datorii fiscale si apoi de datorii fata de salariati. Datoriile comerciale sunt reprezentate de datoriile fata de furnizorii de materii prime si materiale si furnizorii de imobilizari.

o      Ponderea cea mai mare in cadrul datoriilor comerciale o detin datoriile pentru furnizorii de materii prime si materiale. O finantare majoritara pe seama datoriilor comerciale e considerata favorabila, deoarece sunt surse gratuite de finantare, iar nivelul lor se incadreaza in termenul contractual (informatii obtinute din notele la situatiile financiare).

o      Remarcam o pondere insemnata a datoriilor fiscale, cu tendinta de scadere in 2003, aceasta fiind datorata dezvoltarii normale a activitatii si implicit a cresterii bazei impozabile si nu acumularii de datorii neachitate.

Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constata urmatoarele:

o      Ponderea capitalului social in capitalurile proprii evolueaza de la aprox. 1/3 in 2002 la aproximativ 1/4 cat este in 2003.

o      Situatia de mai sus se datoreaza mentinerii neschimbate a capitalului social concomitent cu o crestere sistematica la aproape toate celelalte elemente ale capitalurilor proprii (rezerve din reevaluare, rezerve legale).

o      Se poate constata ca entitatea a preferat atragerea de surse proprii, altele decat cele din capitalul social, din dorinta de a nu afecta valoarea castigurilor actualilor actionari, protejand astfel interesele acestora.

2. Analiza echilibrului financiar

A.    Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii

Privind starea de lichiditate, pe perioada analizata putem face urmatoarele aprecieri :

Exista un excedent de lichiditate generala pe toti anii supusi analizei care evolueaza ascendent aproximativ in acelasi ritm. Privit sub forma relativa acest excedent depaseste semnificativ limita superioara a intervalului de siguranta financiara ceea ce reflecta un nivel prea mare al activelor curente comparativ cu datoriile curente de achitat. Exista un nivel semnificativ de active curente care nu sunt valorificate in directia obtinerii de beneficii viitoare.

Se constata de asemenea un excedent de lichiditate intermediara, in crestere pe toti anii supusi analizei. In forma relativa se inregistreaza o acoperire intermediara excedentara in crestere in 2002 urmata de o usoara scadere in 2003, insa pe toata perioada reprezinta mult peste limita superioara a intervalului de siguranta financiara. Putem aprecia si in acest caz ca exista un nivel mult prea mare al activelor foarte lichide (creante si trezorerie) pentru a acoperi nevoile de finantare pe termen scurt.

In 2001 se constata o acoperire deficitara a trezoreriei incadrata insa in intervalul de siguranta financiar. In anii urmatori insa trezoreria devine puternic excedentara depasind limita superioara a intervalului de siguranta financiara si aceasta datorita cresterii mai accentuate a trezoreriei comparativ cu cresterea mai putin accentuata a datoriilor curente. Intreprinderea cel mai probabil a apelat in scopul ameliorarii starii de lichiditate la operatii speculative pe piata mobiliara deoarece din ceea ce am constatat pana acum consolidarea starii de lichiditate s-a realizat prin puternice investitii in acest domeniu si mai putin pe seama cresterii disponibilitatilor din casa si banca.

! Concluzii

Per ansamblu putem aprecia ca intreprinderea detine lichiditati prea mari comparativ cu datoriile imediate de acoperit situatie ce poate avea in viitor repercusiuni in vederea obtinerii de beneficii economice viitoare.

Privind starea de solvabilitate a entitatii constatam urmatoarele:

Entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu si lung si de asemenea nu dispune de credite bancare. Deci toate nevoile de finantare vor fi acoperite integral pe seama datoriilor curente de alta natura decat cele bancare.

Ca rezultat a celor mentionate mai sus solvabilitatea generala in ambele sale forme va fi maxima.

Din analiza ratelor de dependenta financiara se poate constata ca intreprinderea are un grad de dependenta financiara foarte mic si incadrat in intervalele de siguranta admise. Se poate constata ca in 2003 gradul de dependenta financiara al intreprinderii inregistreaza nivelul cel mai mare incadrat insa si in acest an, foarte confortabil, in intervalele de siguranta financiara.

Rata de acoperire a dobanzilor indica un nivel de acoperire a dobanzilor foarte confortabil datorita faptului ca intreprinderea nu are contractate credite bancare deci nivelul dobanzilor va fi astfel sensibil diminuat (acestea sunt reprezentate in principal din dobanzi aferente creditelor comerciale sau din altfel de surse atrase).

! Concluzii

Per ansamblu se poate constata ca lipsa indatorarii genereaza un nivel al lichiditatii si solvabilitatii extrem de confortabil. Optica utilizatorilor relativ la aceste rezultate va fi diferentiata in functie de natura acestor utilizatori de informatii financiare. Astfel:

investitorii nu vor privi investitia in entitatea analizata, ca fiind foarte atractiva, deoarece managementul acesteia lasa de dorit, existand prea multe lichiditati neutilizate.

bancile insa vor aprecia favorabil rezultatele analizei, deoarece scopul lor, si anume acela de a asigura o capacitate de rambursare a creditelor foarte buna, este astfel atins.

B. Analiza echilibrului financiar patrimonial prin capitalul de lucru

Capitalul de lucru este calculat si raportat prin structurile bilantiere valabile la data intocmirii situatiilor financiare ale anilor 2001,2002,2003, la postul E. aparand insa sub denumirea de "Active circulante respectiv datorii curente nete". Indicatorul este identic cu lichiditatea generala in forma absoluta calculata anterior.

Putem deci constata ca intreprinderea detine un capital de lucru pozitiv in toti anii analizati, intr-o valoare semnificativa si in crestere de la un an la altul, intr-un ritm de crestere usor mai pronuntat pentru anul 2002. Acesta ii va permite ca o parte importanta din activele curente sa si le finanteze pe seama capitalului angajat formate in general doar din capitaluri proprii (intreprinderea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu si lung).

!!!!!!Concluzii

Concluzionand, putem vorbi de o situatie foarte buna a echilibrului financiar pe toata perioada analizata, tinand cont de blocajul financiar cu care s-a confruntat sistemul sanitar in 2002, generator de mari sume mari de recuperat pentru producatorii de medicamente.

C. Analiza echilibrului financiar prin indicatori de activitate

Din evolutia vitezei de rotatie a activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale entitatii se constata urmatoarele:

Viteza de rotatie a activelor imobilizate:

Ca valoare este cu mult sub media tarilor dezvoltate (sub media de 7,5 rotatii) insa la nivelul economiei romanesti ea este considerata foarte buna.

In dinamica, viteza de rotatie a activelor imobilizate creste in general pe toata perioada analizata, cu un ritm de crestere mai accentuat in 2002 (I ^02/01 _KAI =114,12 % > I ^03/02 _KAI = 111,38 %)

In cadrul activelor imobilizate, imobilizarile corporale apar ca fiind cel mai bine gestiune pe toata perioada de analiza, comparativ cu celelalte categorii de imobilizari. Acest aspect este sustinut de viteza de rotatie a acestora in crestere de la un an la altul, totusi constatand un ritm de crestere mai accentuat in 2002 (I ^02/01 _KIC =115,16 % > I ^03/02 _KIC = 110,73 %)

Viteza de rotatie a totalului stocurilor

Ca valoare se situeaza sub pragul critic de 6 rotatii pe an, in 2001, dupa care aceasta cunoaste o redresare semnificativa pe toata perioada, depasind valoarea critica atat in 2002 cat si in 2003.

In dinamica, viteza de rotatie a stocurilor creste de la un an la altul, cu un ritm de crestere mult mai accentuat in 2002. (I ^02/01 _KS =179,58 % > I ^03/02 _KS = 108,48 %). Situatia trebuie pusa pe seama dinamizarii afacerilor entitatii in 2002, pe fondul aplicarii unor politici de relaxare a termenelor de incasare a creantelor fapt ce a dus la o accelerare masiva a vanzarilor in aceasta perioada.

Pe elemente de stocuri se constata o crestere mai accentuata a vitezelor de rotatie a acestora in 2002, la toate categoriile de stocuri, urmata de o crestere mai putin accentuata, chiar scadere la anumite categorii de stocuri, in 2003.

Viteza de rotatie a creantelor

Ca valoare se situeaza cu mult sub media de 12 rotatii, pe toata perioada analizata.

In dinamica, viteza de rotatie a creantelor cunoaste chiar o scadere de la un an la altul, o scadere mai semnificativa inregistrandu-se in 2002. (I ^02/01 _KCr = 60,19 % <I ^03/02 _KCr = 78,22 %). Situatia este pusa pe seama relaxarii termenelor de incasare a creantelor comerciale (care detin ponderea se,nificativa in totalul creantelor) in scopul dinamizarii afacerilor, pe fondul blocajului financiar in care se afla sistemul financiar romanesc in 2002.

Raportul viteza de rotatie a creantelor/viteza de rotatie a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru, chiar daca in 2003 acesta cunoaste o usoara ameliorare.

Situatia reflecta o gestionare inadecvata a creantelor societatii pe toata perioada analizata, mai ales in 2002 cand viteza de rotatie a acestora scade mult mai accentuat.

Viteza de rotatie a totalului activelor scade de la un an la altul, situatie cauzata exclusiv de volumul prea mare al creantelor angajate de societate, care genereaza o viteza de incasare a acestora mult prea lenta. S-a constata de altfel ca toate elementele de activ, cu exceptia creantelor (ne referim la activele imobilizate si stocuri) au o viteza de rotatie in crestere de la un an la altul.

Viteza de rotatie a datoriilor

In dinamica, viteza de rotatie a datoriilor cunoaste o crestere in 2002 cu 10 % in timp ce in 2003 aceasta scade cu aproape 1/3 din valoarea anului precedent. (I ^02/01 _KDT = 110,78 % > I ^03/02 _KDT= 68,49 %).

Raportul viteza de rotatie a creantelor/viteza de rotatie a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru, chiar daca in 2003 acesta cunoaste o usoara ameliorare.

Situatia reflecta o gestionare inadecvata a datoriilor societatii pe toata perioada, mai ales in 2002 cand viteza de rotatie a acestora creste.

! !!Concluzii

La nivelul societatii analizate, cea mai buna gestionare se realizeaza la active imobilizate si stocuri.

Categoria creante/datorii cunoaste o gestionare inadecvata in toate aspectele analizate, cunoscand insa o ameliorare in 2003. Cu toate acestea echilibrul financiar al entitatii nu este afectat.

Sinteza analizei pozitiei financiare a societatii Terapia pe perioada 2001-2003

Cap II Analiza performantelor financiare

1. Analiza de ansamblu a performantelor finanziare

A. Analiza pe nivele a performantelor financiare

a)Nivelul de exploatare

In ceea ce priveste activitatea de exploatare se constata o extindere accentuata a acesteia de la un an la altul cu preponderenta in 2002.

Rezultatul exploatarii se concretizeaza in profit pe toata perioada analizata, in crestere de la un an la altul, intr-un ritm de crestere mai accentuat in 2002 (I ^02/01 _REXP =128,75 % > I ^03/02 _REXP = 111,25 %)

Cifra de afaceri neta realizeaza o crestere de la un an la altul intr-un ritm mai accentuat in 2002 ((I ^02/01 _CAN = 118,95 % > I ^03/02 _CAN = 110,87 %) datorita cresterii mai accentuate atat a vanzarilor de produse finite cat si a vanzarilor de marfuri in aceasta perioada.

Productia exercitiului inregistreaza o crestere in ritm mai accentuat in 2003 (I ^03/02 _Qex = 114,51 > I ^02/01 _Qex= 101,55% > %). Factorii de influenta ai acestei evolutii a productiei exercitiului in 2003 sunt:

obtinerea de surplus de productie stocata in 2003 comparativ cu deficitul substantial de productie stocata in 2002, singurul factor cu influenta pozitiva asupra cresterii productiei exercitiului

cresterea productiei vandute intr-un ritm mai lent in 2003 comparativ cu 2002 (I ^03/02 _Qv = 111,06 % < I ^02/01 _Qv= 114,05 % ) - factor cu influenta negativa ce a determinat diminuarea ritmului de crestere al productiei exercitiului in 2003

diminuarea substantiala a productiei de imobilizari in 2003, cu aproape ¾ fata de valoarea anului anterior - factor cu influenta negativa ce a determinat diminuarea ritmului de crestere al productiei exercitiului in 2003

Atat marja comerciala cat si marja industriala cresc de la un an la altul insa se constata o crestere extrem de accentuata a marjei comerciale in 2002 (de 10,8 ori) datorita extinderii masive a activitatii comerciale a intreprinderii in acest an.

Marja industriala, in crestere de la un an la altul, inregistreaza in schimb un ritm de crestere usor mai accentuat in 2003 (I ^03/02 _MC = 120,37 % > I ^02/01 _MC = 107,68 % ). Factorii care au condus la o crestere mai accentuata ai marjei industriale in 2003 constau in :

Cresterea productiei exercitiului intr-un ritm mai accentuat in 2003 decat cresterea inregistrata in perioadele precedente (factorii i-am pus in evidenta anterior)-factor cu influenta pozitiva

Cresterea cheltuielilor cu prestatiile externe intr-un ritm mai lent in 2003 comparativ cu cresterea mai accentuata a acestora in anul 2002 (I ^03/02 _LT = 113,37 % < I ^02/01 _LT = 139,10 % - factor cu influenta pozitiva

In sensul diminuarii ritmului de crestere al marjei industriale au influentat cresterea cheltuielilor materiale in 2003 dupa ce anul anterior valoarea acestor cheltuieli, dimpotriva s-a diminuat. (I ^03/02 _CM = 105,08 % > I ^02/01 _CM = 86,2 % factor cu influenta negativa

Valoarea adaugata inregistreaza o crestere de la un an la altul iar evolutia sa urmeaza trendul de evolutiei al marjei industriale deoarece aceasta din urma are o pondere semnificativa in valoarea adaugata.

In cazul ratelor valorii adaugate se poate constata ca

Aproape jumatate din valoarea nou creata de entitate este utilizata pentru autofinantarea activitatii, pe intreaga perioada analizata, cu o nesemnificativa tendinta de deteriorare (sub 1 %).

Finantarea personalului din valoarea adaugata este in scadere de la un an la altul, insa cu toate acestea se mentine semnificativ comparativ cu celelalte directii de finantare. Constatam un ritm de scadere mult mai accentuat al acestui procent de finantare, in 2002 datorita scaderii semnificative a volumului salariilor angajatilor ca urmare a restructurarilor de personal din aceasta perioada, de la 925 angajati, existenti la sfarsitul anului 2001, la 773 existenti la sfarsitul anului 2002, deci o scadere cu 17 %. (Informatiile se obtin din Nota 8 "Informatii privind salariatii, administratorii si directorii" ).

O pondere destul de mare din valoarea adaugata este alocata finantarii proprietarilor pe toata perioada analizata, ea mentinandu-se aproximativ constata (in jur de 12 % pe perioada analizata).

Exploatand informatiile din Nota 4 "Analiza rezultatului din exploatare" aferenta situatiilor financiare ale perioadei 2001-2003 obtinem o detaliere a rezultatului exploarii dupa functie astfel:

Din cele de mai sus se poate constata o crestere a rezultatului din exploatare pe toti anii analizati intr-un ritm mai accentuat in 2002. Acesta evolutie se datoreaza cresterii cifrei de afaceri nete si a altor venituri din exploatare intr-un ritm mai accentuat decat costul bunurilor vandute si a cheltuielilor de cercetare, desfacere si generale administrative.

Remarcam o crestere accentuata a cheltuielilor de desfacere de la un an la altul ca urmare a extindere activitatii comerciale.Valorile in crestere ale cheltuielilor generale de administratie impreuna cu cheltuielile de cercetare, desfacere au generat de asemenea diminuari ale rezultatului exploatarii.

b) Nivelul financiar

Rezultatul exploatarii se concretizeaza pe toata perioada in profit care evolueaza insa diferentiat de la un an la altul.

Astfel in 2002 se constata o diminuare a profitului de natura financiara cu mai mult de 1/3 din valoarea aferenta anului anterior.

In 2003 se constata insa o ameliorare a perfomantelor activitatii financiare, realizindu-se o crestere a profitului finananciar cu aproape ¼ din valoarea anului anterior, nivelul realizat fiind insa cu mult sub nivelul anului 2001.

c) Nivelul extraordinar

Activitatea extraordinara este foarte slab reprezentata la nivelul entitatii. Anul 2001 reprezinta singurul an in care s-au derulat fluxuri financiare de natura extraordinara, finalizate prin profit extraordinar in suma de 2.648.915 lei.

d) Nivelul global

Rezultatul curent se concretizeaza in profit pe toata perioda analizata, in crestere de la un an la altul, cu un ritm de crestere mai accentuat in 2002 ( I ^02/01 _RC = 116,72 % > I ^03/02 _RC = 112,37 % ). Aceasta crestere a rezultatului curent mai accentuata in 2002 se datoreaza cresterii mult mai accentuate a rezultatului exploatarii in 2002 comparativ cu ceilalti ani (in conditiile in care rezultatul financiar a inregistrat o scadere in 2002,asa cum am constatat anterior).

Rezultatul exercitiului inainte de plata dobanzilor si a impozitelor este de asemenea pozitiv (profit), in crestere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de crestere in 2002 ( I ^02/01 _RBDI = 109,64 % > I ^03/02 _RBDI = 105,49 %

Rezultatul brut al exercitiului se concretizeaza in profit pe toata perioada analizata, in crestere de la un an la altul, intr-un ritm de crestere mai accentuat in 2002 (I ^02/01 _RBE = 115,56 % > I ^03/02 _RBE = 112,37 %)

Rezultatul net al exercitiului se concretizeaza in profit pe toata perioada analizata iar tendinta de evolutie este asemenatoare cu cea a rezultatului brut al exercitiului. Ritmul de crestere al rezultatului net alexercitiului, mai lent in 2003 se datoreaza:

pe de-o parte ritmului de crestere mai lent al rezultatului brut al exercitiului in 2003, comparativ cu cresterea din ceilalti ani

pe de alta parte ritmului de crestere mult mai accentuat al impozitului pe profit in 2003, ca urmare a cresterii mai rapide a cheluielilor nedeductibile comparativ cu cresetrea veniturilor neimpozabile in 2003 comparativ cu 2002.

Capacitatea de autofinantare este de asemenea pozitiva, si in crestere de la un an la altul, anul 2002 remarcandu-se de asemenea printr-o crestere mai accentuata si la acest capitol. ( I ^02/01 _CAF = 120,67 % > I ^03/02 = 116,61 %

Capacitatea de autofinantare neta (autofinantarea) evolueaza intr-un ritm de crestere diferentiat fata de capacitatea de autofinantare (in forma bruta). Observam la acest indicator o crestere dimpotriva mai accentuata in 2003 comparativ cu anul 2002. ( I ^02/01 _{CAF N} = 110,84 % < I ^03/02 = 119,15 %

Cauza trebuie cautata in ritmul mult mai lent de crestere a dividendelor platite in 2003 comparativ cu cresterea mult mai accentuata a platii dividendelor in 2002.

I ^02/01 _DIVp = 194,3 % > > I ^03/02 _DIVp = 105,7 %

B. Evolutia performantelor financiare

In analiza Contului de profit si Pierdere pe orizontala se porneste de la rezultatul net al exercitiului si se explica variatiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri si cheltuieli implicate in obtinerea sa cu defalcarea lor pe cele trei activitati: exploatare, financiara ,extraordinara si in cadrul lor dupa natura.

Rezultatul net al exercitiului este reprezentat in toti anii de profit cu un ritm de crestere mai pronuntat in 2002.

Reducerea profitului net este cauzata de urmatorii factori principali:

-rezultatul brut al exercitiului

-impozit pe profit

In 2002/2001:

a)     Evolutia rezultatul brut                               

Rezultatul brut al exercitiului se concretizeaza in profit pe toata perioada analizata, in crestere de la un an la altul, intr-un ritm de crestere mai accentuat in 2002 (I ^02/01 _RBE = 115,56 % > I ^03/02 _RBE = 112,37 %) . Evolutia rezultatului bruta al exercitiului pe perioada analizata trebuie explicata prin prisma evolutiei veniturilor si cheltuielilor entitatii, pe fiecare element de venituri si cheltuieli, clasificate dupa natura.

Pe total activitate, cresterea rezultatului brut al exercitiului destul de semnificativa (de 15,56 %) se datoreaza unei cresteri a veniturilor totale comparativ cu o mentinere aproape la acelasi nivel a cheltuielile totale ale entitatii,in anul 2002 fata de anul 2001. (I ^02/01 _VT = 104,62 % > I ^02/01 _CT = 100,77 %)

Pe cele 3 activitati ale entitatii, cresterea rezultatului brut al exercitiului s-a datorat:

cresterii destul de semnificative a rezultatului exploatarii (cu 28,75 %) datorita unei cresteri a veniturilor din exploatare (de 6,48 %) concomitent cu o mentinere aproape nemodificata a nivelului cheltuielilor de exploatare. (I ^02/01 _VEXP = 106,48 % > I ^02/01 _CT = 100,01 %) - factori cu influenta pozitiva asupra cresterii rezultatului din exploatare si si implicit asupra majorarii rezultatului brut al exercitiului

diminuarii rezultatului financiar (cu aproape 40 %) datorata cresterii cheltuielilor de natura financiara, cu aproape jumatate din valoarea anului precedent concomitent cu o diminuare a veniturilor de natura financiara destul de semnificative (cu aproape 20 %). (I ^02/01 _CF = 147,53 % > > I ^02/01 _VF = 79,72 %) - factori cu influenta negativa asupra diminuarii rezultatului financiar si implicit asupra diminuarii rezultatului brut al exercitiului

diminuarii rezultatului extraordinar de la o valoare pozitiva in 2001 la un nivel nul al acestuia in 2002. - factor cu influenta negativa asupra diminuarii rezultatului bruta l exercitiului

In cadrul activitatii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut sunt:

Factori cu influenta pozitiva (ce au determinat cresterea rezultatului brut al exercitiului):

Cresterea a cifrei de afaceri neta cu aproape 1/5 din valoare realizata in anul precedent (I ^02/01_CAN = 118,95 %

Cresterea veniturilor din vanzarea marfurilor mai accentuata decat cresterea cheltuielilor cu marfurile aferente (I ^02/01_VM = 347,74 % > I ^02/01_CD = 271,37 %

Productia de imobilizari creste in 2002 fata de 2001 semnificativ (de 4,6 ori) ca urmare a finalizarii unor instalatii pentru perfectarea calitatii produselor farmaceutice, care s-au realizat cu forte proprii de entitate.

Alte venituri din exploatare cresc cu aproape 1/3 datorita virarii subventiilor pentru investitii primite in 2002 la venituri dar si datorita vanzarii unor utilaje depreciate moral ca urmare a noilor restucturari tehnologice. (Vezi Nota 1 "Active imobilizate")

Chetuielile materiale scad cu aprox 14 % datorita scaderii valorii tuturor elementelor de cheltuieli de natura materiala, o scadere mai substantiala inregistrand la alte cheltuieli materiale (altele decat cu materii prime/ materiale si energie/apa)

Cheltuielile cu personalul scad cu aprox 20 % (I ^02/01_CP = 80,87 % datorita scaderii semnificative a volumului salariilor angajatilor ca urmare a diminuarii numarului de angajati cu aprox.17 %. (Informatiile se obtin din Nota 8 "Informatii privind salariatii, administratorii si directorii" ).

Volumul cheltuielilor cu ajustarile pentru deprecierea valorii activelor circulante scade cu mai mult de dublul valorii acestora in perioda precedenta datorita cresterii mult mai accentuate a reluarilor (anularilor) de depreciere comparativ cu cresterea (majorarea)deprecierilor. I ^02/01_AjAc= - 220,83 % )

Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate scad semnificativ in 2002, cu aproape 1/3 datorita aplicarii unor masuri de relaxare fiscala refectate in cota de impozitare diminuata, atat la nivelul politicii de impunere nationale cat si la nivelul politicii locale de impunere a bunurilor detinute de entitatile economice. I ^02/01_IT = 64,2 % )

Factori cu influenta negativa (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exercitiului):

Veniturile din productia stocata au sold debitor in 2002 comparativ cu un sold creditor substantial realizat in 2001. Acest fapt se explica prin aceea ca, in cursul anului 2002 s-au vandut produse finite intr-o valoare care depaseste volumul produselor finite obsinute in cursul exercitiului (vanzarile s-au facut si pe seama acumularilor de produse finite obtinute in anii anteriori). Existenta unui sold debitor al produselor finite reflectate in contul 711 "Variatia stocurilor", influenteaza rezultatul brut al exercitiului in sensul scaderii lui;

Alte cheltuieli din exploatare cresc cu aproape 1/3 , in sensul cresterii acestora influentand:

cresterea cheltuielilor cu presttiile tertilor cu aproape 40 % ( I ^02/01_LT= 139,1 %

cresterea cheltuililor aferente cedarii activelor cresc cu 30 % (I ^02/01 _Ced = 130,95 )

• Volumul cheltuielilor cu ajustarile pentru deprecierea valorii imobilizarilor corporale si necorporale creste cu 2/3 datorita unui volum de crestere al deprecierii care depaseste semnificativ volumul reluarilor (sau anularilor) de depreciere. I ^02/01_AjI = 166,59 )

B. Evolutia impozitului pe profit

Impozitul pe profit a crescut usor in 2002/2001 aproximativ cu 0,83% chiar daca rezultatul brut al exercitiului a inregistrat o crestere destul de semnificativa ( cu aprox. 15%). Situatia este explicata prin prisma existentei unui volum al cheltuielilor nedeductibile cu mult superior decat volumul veniturilor neimpozabile in 2002, comparativ cu 2001.

! !!!Concluzii

Privind evolutia performantelor generale ale activitatii, in perioda 2001-2002 sintetizam urmatoarele puncte forte/puncte slabe:

Evolutie performante pe perioada 2002/2001

In mod analog sa procedeaza la analiza evolutiei performantelor pe perioada 2003/2002.

C. Analiza structurii performantelor

Analiza structurala a performantelor financiare pe baza rezultatului brut

Se constata ca activitatea de exploatare genereaza ponderea semnificativa a rezultatului exercitiului, peste 80 %.

In 2002/2001 activitatea de exploatare tinde sa castige mai mult teren in ce priveste capacitatea de a genera profit brut, in detrimentul celorlalte activitati carora anul anterior li s-a acordat o importanta superioara. Aceasta deoarece se constata o pondere a rezultatului activitatii de exploatare in total rezultat in crestere destul de pronuntata de la un an la altul (cu aproape 10 %). Cauzele constau in:

Pe de-o parte, cresterea mai accentuata a rezultatului exploatarii comparativ cu cresterea rezultatului brut al exercitiului (I ^02/01 _REXP = 128,75 % > I ^02/01 _RBE= 15,56 %)

Pe de alta parte, diminuarii rezultatului financiar (cu aprox. 40 %) si a rezultatului extraordinar (cu 100 %) comparativ cu anul precedent (I ^02/01 _RF = 62,07 % si I ^02/01 _REXTR = 0 %)

In 2003/2002, gradul de generare a profitului brut pe cele 3 activitati se mentine in linii generale acelasi, cu o foarte usoara tendinta (de 0,5 %) de diminuare a potentialului activitatii de exploatare in favoarea activitatii financiare in ce priveste generarea de rezultat.. Cauzele constau in:

Pe de-o parte, cresterea mai lenta a rezultatului exploatarii comparativ cu cresterea rezultatului brut al exercitiului (I ^03/02 _REXP = 111,24 % < I ^03/02 _RBE= 112,37 %)

Pe de alta parte, in redresarea activitatii financiare, aceasta finalizandu-se cu profit financiar in 2003 in crestere fata de anul precedent. (I ^03/02 _RF = 122,96 % > > I ^02/01 _RF = 62,07%).

Analiza structurala a performantelor financiare pe baza veniturilor totale

In ce priveste raportul structural efort (cheltuiala)/efect (venit) pe total activitate si pe nivele:

Raportul intre eforturile generale ale entitatii (concretizate in cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub forma de venituri totale) se situeaza la un nivel putin peste 70 % pe toata perioada analizata, cu o usoara tendinta de ameliorare a raportului efort/efect in 2002, dupa care se mentine aproximativ in aceiasi parametri.

In perioada 2002/2001, la ameliorarea raportului cheltuieli totale/venituri totale din aceasta perioada contribuie in principal mai buna gestionare a activitatii de exploatare in aceasta perioada, deoarece pe fondul mentinerii aproximativ a aceluiasi volum de cheltuieli de exploatare se obtin venituri din exploatare si implicit venituri totale in crestere fata de anul anterior. (I ^02/01 _CT = 100,01 % si I ^02/01 _VEXP = 106,48 %, I ^02/01 _VT = 104,62 %).

In perioada 2003/2002, mentinerea raportului general cheltuieli totale/ venituri totale aproximativ la parametri anului anterior nu este insotita de mentinere a aceluiasi raport pe cele 3 nivele de activitate. Astfel ponderea cheltuielilor din exploatare in total venituri totale creste usor in 2003/2002 (de la 69,55 % la 70,28 %), crestere contrabalansata de scaderea ponderii cheltuielilor financiare in total venituri, in aceiasi perioada (de la 1,71 % la 1,21 %)

In ce priveste raportul structural efect (venit)/efect (venit) pe total activitate si pe nivele:

Raportul intre efectele generate de activitatea de exploatare (sub forma de venituri din exploatare) si efecte totale generate de intreaga activitate (sub forma de venituri totale) se situeaza la un nivel extrem de substantial, de peste 93 % pe toata perioada analizata, cu tendinta de accentuare de la un an la altul.

Situatia de mai sus apare concomitent cu o diminuare a gradului de participare a efectelor generate de activitatea financiara si extraordinara, la obtinerea de venituri totale.

Referitor la activitatea financiara, chiar daca cel putin in 2003 activitatea financiara cunoaste o redresare fata de anul precedent, veniturile activitatii de exploatare cresc intr-un ritm mult mai accentuat, ceea ce structural genereaza un grad de participare a veniturilor financiare la obtinerea de venituri totale, in scadere. (I ^03/02 _VF = 106,68 % < I ^03/02 _VEXP = 113,59 %, )

Referitor la activitatea extraordinara, aceasta este nula in 2002 si 2003.

! !!!Concluzii

Privind structura performantelor generale ale activitatii, in perioda 2001-2002 sintetizam urmatoarele puncte forte/puncte slabe:

Evolutia structurii performantelor pe perioda 2001 -2003

2 Analiza performantelor financiare pe baza ratelor de rentabilitate

Analiza rentabilitatii financiare

Se constata o diminuare a ratei rentabilitatii financiare pe toata perioada de analiza, in medie cu 2 % de la un an la altul, situatie ce reflecta o diminuare a eficientei utilizarii capitalurilor actionarilor, de la un an la altul. Cauzele constau intr-o crestere mult mai lenta a surselor proprii provenind din rezultatul net curent comparativ cu cresterea surselor proprii altele decat rezultatul net al exercitiului. Privita prin prisma modelului multiplicativ al ROE () evolutia nefavorabila a ratei rentabilitatii financiare este cauzata de urmatorii factori:

Diminuarea marjei profitului net pe toata perioada analizata - influenta negativa asupra ratei rentabilitatii financiare.

Diminuarea vitezei de rotatie a activelor totale pe toata perioada analizata, cu un ritm de scadere mai accentuat in 2003 - influenta negativa, asupra ratei rentabilitatii financiare.

Gradul de finantare a activelor entitatii din surse proprii (levierul financiar) scade foarte usor in 2002 (- influenta pozitiva asupra ratei rentabilitatii financiar, insa nesemnificativ comparativ cu influenta negativa a celorlati factori din model). In 2003, acesta creste semnificativ comparativ cu perioada precedenta, ceea ce genereaza o influenta negativa, de asemenea substantiala in directia reducerii ratei rentabilitatii financiare.

Analiza rentabilitatii economice

Si in ce priveste modul de utilizare a resurselor entitatii se constata o diminuare sistematica a valorii majoritatii ratelor de rentabilitate economica, pe toata perioada analizata. (rata rentabilitatii economice, rata rentabilitatii activelor, rata profitabilitatii activelor, rata profitabilitatii vanzarilor). Pe fondul cresterii profiturilor societatii de la un an la altul, scaderea ratelor de rentabilitate economica este explicata prin cresterea mult mai accentuata a resurselor care au concurat la obtinerea unor efecte intr-un ritm de crestere mai putin accentuate.

Exista o singura exceptie de la cele prezentate mai sus si anume rata rentabilitatii generale, care se afla in usoara crestere in 2002 comparativ cu 2001. Cauza o reprezinta volumul aproximativ nemodificat al cheltuielilor totale in 2002 comparativ cu anul precedent, in conditiile in care rezultatul net al exercitiului a cunoscut o crestere semnificativa (de aproape 10 %). Mergand pe filiera factorilor de influenta, situatia se explica prin:

Reducerea semnificativa a cheltuielilor materiale (pe fondul unei foarte bune gestionari a stocurilor de materiale in 2002)

Reducerea semnificativa a cheltuielilor cu personalul, pe fondul restructurarilor de personal masive, aplicate in 2002.

Analiza rentabilitatii investitiilor de capital

Rezultatul pe actiune (EPS) evolueaza in crestere pe toata perioada analizata.

Coeficientul de capitalizare bursiera (P/E) inregistreaza insa o usoara diminuare de la un an la altul. Indicatorul exprima o incredere a investitorilor in viitorul firmei diminuata, situatie valabila insa pentru tot mediul economic investitional, inca intr-o forma incipienta. Se constata insa ca de la inceputul anului 2002 actiunile TERAPIA au urmat tendinta generala de crestere a pietei.

Raportul valoare de piata/valoare contabila actiune reflecta o valoare de piata actiunilor de peste 4,5 ori mai mare decat valoarea contabila, si de asemenea raportul evolueaza favorabil (in crestere). Indicatorul reflecta astfel o entitate bine condusa si cu posibilitati de crestere, de crestere in viitor.

Valoarea dividendelor ce revin pe o actiune (DIVA) este de asemenea in crestere de la un an la altul

Randamentul dividendelor (RDIV) evolueaza de asemenea in crestere de la un an la altul, ceea ce reflecta un castig incasat de actionari in urma investitiilor in actiunile entitatii, in crestere.

Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) reflecta un nivel suficient al profiturilor pentru a se acorda dividende cat si pentru reinvestire. Valoarea indicatorului depaseste semnificativ pragul de 250 % considerat minim acceptat, chiar daca in 2003 inregistreaza o usoara diminuare.

! Concluzii

Pe fondul unei diminuari ale ratelor interne de rentabilitate economica si financiare, per ansamblu increderea pe care o genereaza societatea analizata in ochii investitorilor este una semnificativa, ceea ce reflecta o entitate cu reale posibilitati de crestere in viitor.

Cap III Analiza fluxurilor de trezorerie

Societatea analizata este incadrata la categoria "entitati mari" astfel ca aceasta este obligata sa raporteze situatiile financiare in formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de intocmit si raportat. Ca atare "Situatia fluxurilor de trezorerie" este intocmita si raportata prin situatiile financiare anuale ale societatii analizate

Constatam ca metoda de construire a fluxurilor de numerar este metoda indirecta.

Pentru o interpretare pertinenta a datelor s-ar impune o analiza factoriala a trezoreriei pe cauzele generatoare (activitatea de exploatare, investitii si finantare) de-a lungul celor trei ani analizati:

Se poate constata ca intreprinderea realizeaza un excedent de trezorerie pe toata perioada de analiza, excedent insa mult accentuat ca marime absoluta 2003.

Pe toata perioada analizata, se constata ca activitatea de exploatare contribuie in mod exclusiv la obtinerea de excedent de trezorerie, finalizandu-se cu excedent pe toata perioada, cu un nivel mult mai pronuntat in valoare absoluta in 2003.

Activitatea de investitii si finantare genereaza ambele deficit de trezorerie, pe toata perioada de analiza. Se observa per ansamblu, o diminuare a acestuia la activitatea de investitii si o adancire a deficitului de trezorerie la activitatea de finantare.

In 2001 se constata un excedent de trezorerie, in crestere foarte accentuata fata de anul precedent (de mai mult de 12 ori). Prin prisma celor 3 activitati generatoare de fluxuri de trezorerie, excedentul de trezorerie rezultat pe total activitate se explica astfel:

Activitatea de exploatare genereaza un excedent de trezorerie, destul de substantial si care a contribuit in mod favorabil si exclusiv la cresterea trezoreriei generale a entitatii, cu un ritm de crestere extrem de substantial (de 2064,2 %). Ca si cauze cu influenta foarte favorabila am putea mentiona ritmul de incasare mai accentuat al creantelor comparativ cu ritmul mai lent de achitare a datoriilor, din aceasta perioada.

Privind activitatea de investitii in 2001 constatam ca ea se finalizeaza cu deficit de trezorerie cauzat de efectuarea unor plati privind achizitionarea de imobilizari mai mari decat incasarile din vanzarea de imobilizari si din incasarile de dobanzi. Influenta asupra trezoreriei generale este deci una negativa, ducand la scaderea acesteia cu 486,6 % comparativ cu anul precedent.

Activitatea de finantare se incheie cu deficit de trezorerie datorita unor achitari de rate de credit precum si datorita unui grad ridicat de remunerare a proprietarilor, prin dividende in acest an. Influenta asupra trezoreriei generale este de asemenea una negativa, ducand la scaderea acesteia cu 428,4 % comparativ cu anul precedent.

In 2002 activitatea entitatii analizate se finalizeaza cu excedent de trezorerie, in crestere fata de cel realizat anterior, intr-un ritm de crestere de 71,25 %. Pe cele 3 activitati, trezoreria se genereaza astfel:

Excedentul obtinut se realizeaza exclusiv pe seama activitatii de exploatare observand ca o gestionare mai buna a stocurilor influenteaza favorabil asupra trezoreriei in timp ce gestionarea raportului creante/datorii are implicatii negative asupra trezoreriei.

Remarcam in 2002 un volum mult mai accentuat al investitiilor in imobilizari contrabalansat de un volum al dobanzilor incasate destul de mare, existand in final un deficit de trezorerie generat din activitatea de investitii destul de accentuat.

Activitatea de finantare genereaza un pronuntat deficit datorita unui volum mult mai mare de disponibilitati alocate remunerarii proprietarilor in 2002 comparativ cu anul precedent.

In 2003 se obtine un excedent de trezorerie foarte accentuat, si in crestere fata de anul trecut cu 82,06 %. Comparativ cu excedentul de trezorerie realizat pe anii precedenti, constatam ca in acest an excedentul are valoarea absoluta cea mai pronuntata. Pe cele 3 activitati, trezoreria se genereaza astfel:

Activitatea de exploatare este si in acest an principala generatoare de trezorerie excedentara, ducand la o crestere a trezoreriei cu 133,35 %. Explicatiile trebuie cautate intr-un volum foarte mare al provizioanelor si deprecierilor constate in acest an precum si intr-o majorare a datoriilor care au generat acumulari de trezorerie.

Remarcam in acest an ca cel mai mare deficit de trezorerie este generat de activitatea de finantare datorita unui foarte volum de dividende alocate proprietarilor (care genereaza o diminuare semnificativa a volumul trezoreriei generate in acest an, respectiv cu 37,29 %)

Activitatea investitionala realizeaza in acest an cel mai mic deficit de trezorerie, situatie datorata pe de-o parte reducerii platilor aferente noilor achizitii si pe de alta parte cresterii dobanzilor incasate in contul disponibilitatilor fructificate prin depozite bancare.

! !Concluzii

Activitatea societatii este generatoare de excedent de trezorerie de la un an la altul, in crestere pe toata perioada analizata, remarcand un ritm de crestere substantial mai ales in 2003.

Cap. IV Analiza riscului de faliment

Se poate constata ca potrivit modelului Altman firma apare ca fiind fara dificultati financiare pe toti anii analizati (Z > 3) desi situatia cunoaste o usoara inrautatire in timp. Oricum intreprinderea nu apare ca fiind total lipsita de dificultati financiare data fiind valoarea lui Z foarte apropiata de limita de "3" care realizeaza diferentierea intre cele doua stari .

Potrivit modelului Canon-Holder starea financiara a intreprinderii de-a lungul celor trei ani se prezinta mult mai consolidata. Valorile lui Z sunt cu mult peste limita de demarcatie a intervalelor de siguranta financiara. Si evolutia starii financiare difera dupa acest model constatand in acest caz ca intreprinderea obtine cele mai bune performante in 2002 iar in 2001, dimpotriva, scorul performantelor este cel mai scazut.

! !Concluzii

Situatia financiara a entitatii apare ca fiind una favorabila, fara dificultati financiare. Pentru rezultate mai pertinente se impune aplicarea unor modele mai adaptate necesitatilor concrete ale economiei romanesti. In lipsa acestora, concluziile trebuie corelate si integrate in concluziile generate de analiza extensiva realizata in capitolele anterioare.

! !Concluzii finale generale

Puncte tari constatate:

In general se inregistreaza performante generale bune ale intregii activitati;

Valori foarte bune ale indicatorilor de solvabilitate si lichiditate;

Situatie favorabila a echilibrului financiar al societatii, in ciuda blocajului financiar al sistemului sanitar

Politica de dividend aproape previzibila.

Puncte slabe constatate:

Valoare mare a creantelor

Oportunitati:

Marirea cotei de piata;

Expansiune pe pietele straine;

Obtinerea de parteneriate cu mari societati de profil straine.

Amenintari:

Agravarea blocajului financiar ce caracterizeaza sistemul sanitar din Romania;

Concurenta straina