Parteneriatul public-privat in Romania – STUDIU DE CAZ “S.C. Apa Nova Bucuresti S.A.” vs. ”S.C. Acvarim S.A. Ramnicu Valcea”

Parteneriatul public-privat in Romania – STUDIU DE CAZ “S . C . Apa Nova Bucuresti S . A . ” vs . ”S . C . Acvarim S . A . Ramnicu Valcea”

Dupa 1989, a inceput sa-si faca loc si in Romania ideea dezvoltarii unor formule de parteneriat pentru a rezolva eficient problemele de politica publica . Statul comunist, prin caracteristicile si natura regimului politic in care functiona, nu accepta formule intersectoriale in gestiunea problemelor socio-economice . Dupa 1989, a avut loc un proces de regandire si restructurare a relatiei dintre sectorul guvernamental si cel nonguvernamental, proaspat renascut .

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 a adus cu sine atat:

avantaje, traduse prin resurse pentru imbunatatirea infrastructurii statelor membre noi si aspirante

cat si responsabilitati, deoarece aderarea inseamna si obligativitatea respectarii criteriilor fiscale de la Maastricht .

In Romania, parteneriatul public-privat se afla intr-o faza incipienta, mai ales in realizarea unor investitii de interes general . Modul in care diversele autoritati au rezolvat din punct de vedere administrativ responsabilitatile legate de parteneriatul public-privat, respectiv infiintarea unui birou sau alocarea unei persoane responsabile in diverse departamente in cadrul primariilor, dovedeste faptul ca inca nu exista o abordare institutionala unitara pentru acest gen de proiecte .

Fiind inca intr-un stadiu de inceput in folosirea parteneriatului public-privat, reprezentantii sectorului public tind sa lase in seama sectorului privat cea mai mare parte a riscurilor, ceea ce inseamna ca aceste parteneriate sa devina putin atractive . Pentru a capata incredere in folosirea acestui tip de proiect ar fi necesare mai multe exemple de succes comunicate publicului beneficiar despre realizarea obiectivelor propuse in proiectele derulate pana in prezent concomitent cu identificarea cauzelor care au generat deja obstacolele .

In ultimii doi ani, autoritatile locale din Romania au inceput sa incheie parteneriate cu sectorul privat si societatea civila in vederea realizarii unor investitii in infrastructura si pentru operarea unor servicii publice de interes local .

3 . 1 . Analiza SWOT privind realizarea Parteneriatului public-privat in Romania

In urma analizei, reiese faptul ca in Romania implementarea unor parteneriate public-private se realizeaza cu dificultate din cauza lipsei experientei manageriale si a calitatilor tehnice a administratiilor publice locale . Insa, o oportunitate majora o constituie utilitatile publice si serviciile municipale care reprezinta un mare potential pentru afacerile bazate pe parteneriat public-privat . Fiind o tara in dezvoltare realizarea unor proiecte de tip „parteneriat public-privat” constituie un punct forte .

3 . 2 . Parteneriat public-privat de succes – “S . C . Apa Nova Bucuresti S . A . ”

In lucrarea mea mi-am propus sa analizez societatea “S . C . Apa Nova Bucuresti S . A . ” si sa demonstrez ca reprezinta un parteneriat public-privat de succes, comparativ cu societatea “S . C . Acvarim S . A . Ramnicu Valcea”, un parteneriat esuat .

In societatea moderna, necesarul de apa este in continua crestere, direct corelat cu activitatile umane de transformare a mediului: pentru obtinerea cat mai usoara a bunurilor si serviciilor necesare traiului, pentru urbanizare, industrializare sau o agricultura intensiva .

♣ Prezentare generala

Serviciile de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Bucuresti au fost concesionate pentru 25 de ani, prin incheierea unui contract de concesiune pentru activitatile de gestionare a patrimoniului public aferent acestor servicii, exploatare si investitii; concesionarul subscriind pentru valoarea majoritara a actiunilor la societatea nou infiintata .

Astfel, incepand cu anul 2000, ApaNova Bucuresti este concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Bucuresti . Obiectul principal de activitate al societatii il constituie gestiunea resurselor de apa, tratarea si distribuirea apei catre populatie .

Municipalitatea a decis sa organizeze o licitatie internationala cu criterii de selectie foarte stricte astfel incat castigatorul sa fie o societate recunoscuta prin experienta sa si destul de puternica pentru a prelua un serviciu municipal atat de important precum cel al Capitalei .

Prin licitatia organizata de Municipiul Bucuresti, cu sprijinul consultantului International Finance Corporation (membru al Grupului Bancii Mondiale), concesiunea a fost atribuita societatii ApaNova Bucuresti, filiala grupului Veolia Water .

♣Cadrul contractual

Concesionarea s-a facut in baza Constitutiei Romaniei, a Legii nr . 69/1991 privind administratia locala, a Hotararii Guvernului nr . 597/1992 si a Legii nr . 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia . Procesul de licitatie, organizat in conformitate cu Hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si prevederile Legii nr . 219/1998 privind regimul concesiunilor si care a avut drept unic criteriu de selectie tariful ofertat s-a concretizat cu un castigator: S . C . ApaNova Bucuresti S . A .

Municipiul Bucuresti, partener al societatii Compagnie Generale des Eaux, este proprietarul bunurilor publice aferente serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare ( statii de tratare a apei, statii de pompare, retele de distributie a apei potabile si de canalizare, rezervoare etc . ), iar ApaNova a primi, odata cu Concesiunea Serviciilor, dreptul de gestionare si exploatare ale acestor bunuri publice, asumandu-si responsabilitatea de a le intretine si a le reabilita . Termenele si conditiile contractuale sunt corespunzatoare cu bunele practici internationale . ^[3]

S . C . ApaNova Bucuresti S . A . este o societate care a fost creata de Veolia in anul 1999 pentru a participa la licitatie . Dupa castigarea licitatiei si semnarea contractului de concesiune, Municipiul Bucuresti a devenit actionar al acestei societati . Societatea este privata si este detinuta in comun de catre Municipiul Bucuresti si grupul Veolia . La capitalul social al societatii, Veolia a contribuit cu 35 milioane euro in numerar, iar Municipiul Bucuresti cu un aport in valoare de 6,8 milioane euro .

Societatea este condusa de un Consiliu de Administratie format din 7 persoane .

Parteneriatul realizat intre Municipiul Bucuresti si S . C . ApaNova S . A . este de tipul joint ventures (mix de asocieri), intrucat Municipiul Bucuresti participa la constituirea societatii comerciale ApaNova si are actiuni in cadrul acesteia .

De asemenea, trebuie subliniat faptul ca acest contract de concesiune incheiat intre Municipiul Bucuresti si S . C . ApaNova S . A . este de tipul Building-Operation-Transfer => Constructie-Operare-Transfer . Acest tip de contract prezinta urmatoarele avantaje:

Sectorul public nu trebuie sa furnizeze capital pentru modernizare

Riscul financiar ramane la sectorul privat

Partenerul public beneficiaza de experienta in constructii a partenerului privat

Oportunitate pentru constructii rapide folosind tehnici cum ar fi proiectare-constructie

Oportunitati pentru cresterea eficientei in constructie

Reducerea timpului necesar implementarii proiectului

ApaNova pune in slujba colectivitatii: experienta tehnica si de gestiune a grupului Veolia Eau, o mai buna gestiune tehnica, economica si financiara a serviciilor, valorizarea patrimoniului colectiv si dezvoltarea talentelor locale care permit imbunatatirea performantelor .

♣ Experienta similara a grupului „Veolia Eau”

Veolia Eau este liderul mondial in domeniul serviciilor de alimentare cu apa, cu o experienta de peste 150 ani si prezenta in 57 de tari . ^[4] Veolia Water are peste 110 milioane de consumatori la nivel mondial si 67 . 800 de angajati .

Grupul a initiat in 2005 o politica de restructurare masiva a costurilor, drept urmare fiind inregistrate economii nete de 168 milioane euro, evidentiate in profitul operational . Pentru 2006, acest plan de eficientizare este asteptat sa genereze economii nete de 400 milioane euro .

Anul 2004 a insemnat pentru Veolia Environment operarea de noi contracte in Germania, Cehia, Slovacia, Franta, China, Marea Britanie, Italia, Polonia si Statele Unite ale Americii, atat in domeniul serviciilor de apa, cat si al energiei, transporturilor si managementul deseurilor . ^[6]

♣ Caracteristici generale ale proiectului

♦ Partenerii implicati

Concesiunea serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare este un parteneriat modern format din trei actori:

Municipiul Bucuresti, Concedentul, are rolul de a facilita si controla derularea in bune conditii a Contractului de Concesiune si de actionar al S . C . ApaNova Bucuresti S . A . ;

Grupul Veolia Water, actionarul majoritar care a capitalizat societatea, a adus experienta profesionala si modalitatile de gestiune moderne;

Societatea de exploatare ( S . C . ApaNova Bucuresti S . A . ), Concesionarul, care a preluat drepturile si obligatiile Regiei Generale de Apa Bucuresti (RGAB) si care trebuie sa exploateze si sa imbunatateasca serviciile de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Bucuresti . ^[7]

♦ Obiectivele proiectului sunt urmatoarele:

Atingerea Nivelelor de Servicii specificate la cel mai scazut tarif cu putinta prin folosirea, atat a Lucrarilor Publice private, cat si a experientei in management, o eficienta sporita si modernizarea Sistemului astfel incat calitatea apei potabile si standardele apei uzate sa atinga standardele prevazute de Uniunea Europeana, apa sa fie la dispozitia clientilor in mod continuu, iar serviciile sa se extinda la acele parti din Aria Serviciilor nedeservite inca .

Garantarea faptului ca acest Concesionar este in masura sa finanteze derularea activitatii sale, sa obtina venituri din investitia sa, pe masura riscului implicat de activitate, precum si a faptului ca dispune de resurse financiare proprii suficiente si, ca atare, este in masura sa obtina finantare suficienta pentru realizarea Nivelelor de Servicii specificate, presupunand exploatari eficiente si investitii de capital prudente .

Evitarea abuzului de pozitie dominanta prin aplicarea unor mecanisme de reglementare transparente . ^[8]

Asigurarea respectarii standardelor aplicabile privind protectia mediului inconjurator, siguranta si sanatatea .

Asigurarea exploatarii si intretinerii eficiente a Bunurilor Proprietate Publica .

Asigurarea furnizarii Serviciilor intr-un asemenea mod incat, pe cat este posibil in mod rezonabil, acestea sa fie conforme si sa se adapteze necesitatilor clientilor .

♦ Controlul

Controlul derularii Contractului de Concesiune este efectuat de catre Municipiul Bucuresti prin autoritatea tehnica de reglementare a contractului - Agentia de Reglementare a nivelelor de servicii de Apa Canal din Municipiul Bucuresti ( ARBAC ), infiintata prin Hotarari ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, precum si prin autoritatea de reglementare economica ( initial Oficiul Concurentei, ulterior ANRSC-Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice), cu aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti si in baza regulilor aprobate de acesta .

Autoritatea tehnica de reglementare are rolul de a verifica atingerea nivelelor de servicii de catre Concesionar, de a media litigiile si de a decide penalizarile prevazute in contract, iar autoritatea de reglementare economica are rolul de a aproba ajustarile tarifare .

♦ Tariful serviciilor

Tariful serviciilor este stabilit in dolari pentru cei 25 de ani ai concesiunii, prin licitatia publica internationala de concesionare, unde tariful a constituit criteriul unic de selectie .

Tariful concesionarului reflecta cheltuielile de investitii si operare asociate satisfacerii Nivelelor Serviciilor, cu exceptia celor privind calitatea apei efluentului . Oferta nu s-a bazat pe subventii guvernamentale sau alte forme de finantare subventionata rambursabila, cu exceptia angajamentelor asumate de Municipalitate si Guvernul Romaniei in cadrul proiectului Bancii Mondiale aflat in derulare .

Stabilirea structurilor si nivelelor tarifelor trebuie:

sa reflecte costul economic al furnizarii serviciului; costuri rezonabile suportate in mod eficient de catre Concesionar ( cheltuieli de exploatare, intretinere, dezvoltare, modernizare); o rentabilitate controlabila a creditelor si a capitalului actionarilor, proportional cu tipul afacerii si riscul asumat;

sa incurajeze folosirea eficienta a apei catre clienti;

sa reflecte functionarea eficienta a serviciilor;

sa reflecte protectia mediului .

Tarifele ofertate au tinut seama ca riscul macroeconomic maxim specific tarii si repartizarea costului generat de riscul concesiunii, al imprumuturilor principale pentru finantarea concesiunii in Romania, percepute de Agentiile Multilaterale ( IFC-Corporatia Financiara Internationala, BERD ), deasupra EURIBOR, este in medie de 500 puncte de baza .

Pentru limitarea dumpingului, tariful licitat nu a inclus costurile de investitii si operare pentru finalizarea obiectivului proiectului Crivina-Ogrezeni . Costurile de finalizare si operare pentru proiect vor fi acoperite prin acordarea unei ajustari tarifare extraordinare conform prevederilor Contractului de Concesiune .

Tarifele de baza pentru fiecare perioada a concesiunii sunt fixe, consolidate in dolari si au fost stabilite prin licitatie publica . Ele au fost validate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti odata cu rezultatul licitatiei, prin Hotararea nr . 85/2000 .

Trebuie subliniat faptul ca, Concesionarul^[9] va plati Concedentului o Redeventa reprezentata de o suma fixa egala cu 5000 euro .

Singurele cresteri ordinare de tarif sunt posibile datorita inflatiei . Solicitarea de noi lucrari de catre Municipalitate determina ajustari tarifare extraordinare pozitive, iar realizarea de investitii in aria de responsabilitate a concesionarului determina ajustari tarifare extraordinare negative, pentru mentinerea echilibrului financiar al contractului . Aceste prevederi conduc obligatoriu la situatia ca ApaNova Bucuresti sa-si directioneze cheltuielile spre servirea cat mai buna a clientilor, la costuri cat mai reduse .

Inainte de concesionare, tariful este stabilit in mod netransparent, prin propunerile directorului Regiei Generale de Apa Bucuresti inaintate Oficiului Concurentei, intrand in vigoare automat odata cu avizul Oficiului Concurentei . Tariful nu era verificat la nivelul pietei, dovada ca licitatia a demonstrat marea ineficienta a fostei regii, tarifele acesteia avand rezerve deosebite, valorificate de concesionar . Consiliul General al Municipiului Bucuresti, desi are exclusiva responsabilitate si competenta in domeniu, nu era implicat in aprobarea tarifelor, contrar bunului simt si regulilor europene .

Noile mecanisme tarifare vizeaza doar corectii pe parcurs ale tarifului de piata stabilit prin licitatie, care au fost implementate conform Contractului de Concesiune aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si a Hotararii Guvernului nr . 1019/2000 si sunt un avantaj constant pentru Client .

Ajustarile tarifare sunt supuse unui control strict din partea Oficiului Concurentei precum si din partea Comisiei de Experti internationali independenti – pentru ajustarile de tarif extraordinare (un expert in sectorul apei, un analist financiar si un expert in reglementare economica, de alta nationalitate decat franceza sau romana) . Astfel, S . C . ApaNova Bucuresti S . A . nu isi poate decide singura tarifele . ^[12]

Ajustarile de tarif sunt prin urmare ordinare (cele care sunt puse mereu in acord cu nivelul inflatiei si care sunt avizate de catre Oficiul Concurentei/ ANRSC- Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice) sau pot aparea ajustari de tarif extraordinare, care corespund unor evenimente deosebite (modificari ale legislatiei, investitii necuprinse in tariful ofertat etc . ) . Acestea din urma trebuie decise de catre Oficiul Concurentei dupa primirea de catre acesta a Raportului Comisiei de Experti . In afara de aceste ajustari mai pot aparea ajustari periodice si de refundamentare care trebuie avizate tot de catre Oficiul Concurentei dupa un mecanism bine reglementat de Contractul de Concesiune si de Hotararea Guvernului mai sus mentionata .

Tariful de baza a fost stabilit prin licitatie publica pentru toata durata concesiunii, fiind totodata un tarif de piata, viabil . Ajustarea tarifului se supune unor reguli foarte stricte impuse de Contractul de Concesiune si de Hotararea Guvernului nr . 1019/2000 .

S . C . ApaNova Bucuresti S . A . nu decide niciodata singura ajustarea tarifului, ci il propune autoritatilor competente care decid .

Bucurestiul are un tarif competitiv in raport cu alte mari orase din tara, iar modul de stabilire a tarifelor este extrem de transparent . Ajustarile sunt anuntate prin mijloacele mass-media si explicate de fiecare data pentru a elimina orice neintelegere .

♦ Investitiile

La demararea parteneriatului, situatia alimentarii cu apa si a canalizarii din Municipiul Bucuresti necesita investitii, fara de care putea fi pusa in pericol chiar functionarea sistemului . In Contractul de Concesiune se cere Concesionarului obtinerea de rezultate concrete, Nivele de Servicii de calitate, o gestionare sanatoasa a activitatilor si fondurilor, lasandu-se libertatea dar si responsabilitatea Concesionarului pentru realizarea investitiilor necesare .

Cu exceptia finalizarii unei importante investitii incepute de Municipalitate, statia de tratare a apei de la Crivina, Concesionarul are astfel obligatia obtinerii de rezultate in limitele unui nivel al tarifului de baza stabilit prin licitatie publica, dar nu si al unui nivel de investitii obligatoriu, fapt ce permite o libertate manageriala deplina cu privire la promovarea de solutii tehnice performante . S . C . ApaNova Bucuresti S . A . isi planifica sa investeasca mai mult de 80 milioane euro in urmatorii trei ani .

Concesionarul realizeaza si alte investitii (materiale, echipamente de lucru etc . ) in fiecare an, avand prioritate domeniile care raspund obiectivelor urmatoare:

atingerea Nivelelor de Servicii;

satisfacerea clientilor;

procurarea de echipamente pentru salariati .

Investitiile in domeniul privat facute de ApaNova in anul 2003 s-au ridicat la 210 miliarde de lei (fata de 70 miliarde in 2002) . Acest lucru demonstreaza vointa societatii ApaNova de a avea echipamente performante necesare atingerii Nivelelor de Servicii si furnizarii unui serviciu de calitate, pentru a raspunde cat mai bine asteptarilor consumatorilor .

♦ Nivelul de Serviciu

Fiecarui Nivel de Serviciu ii corespunde un anumit nivel ce urmeaza sa fie indeplinit (Standard Obiectiv) si o data calendaristica de indeplinire (Termenul Limita de Conformitate) de la care este obligatorie respectarea nivelului de calitate . Pana la acea data, Concesionarul are obligatia de a respecta nivelul calitatii serviciului atins de catre Regia Generala de Apa Bucuresti in perioada noiembrie 1998 – noiembrie 2000 (Standardele de Baza) . Astfel, Nivelele de Servicii vizeaza in principal:

Aducerea calitatii apei potabile livrate la bransament la standardele Europei Occidentale;

Imbunatatirea distributiei apei si cresterea numarului de strazi deservite (acoperire) si garantarea nivelului de presiune;

Imbunatatirea serviciului de canalizare prin controlul asupra calitatii apelor uzate si prin cresterea acoperirii serviciului;

Diminuarea pierderilor tehnice si comerciale prin scurtarea termenelor de interventie in cazul avariilor sau prin contorizare;

Imbunatatirea relatiilor cu clientii prin diminuarea timpilor de reactie (in caz de avarii, in caz de infundari de canalizare, in caz de reclamatii etc) .

Toate Nivelele de Servicii reprezinta tinte pentru asigurarea serviciilor prestate catre client, masurand astfel rezultatele activitatii concesionarului, aspect in premiera in Romania, de introducere a tipului de contract de delegare/concesiune orientat catre rezultate, specific serviciilor publice . Printr-un astfel de contract, societatea S . C . ApaNova Bucuresti S . A . are obligatia sa faca investitii pentru imbunatatirea, modernizarea si intretinerea sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare, pentru a respecta Standardele Nivelelor de Servicii, avand insa libertatea cu privire la initiativa si controlul acestora, pe care le urmareste prin intermediul unei institutii specializate, ARBAC - Agentia de Reglementare a nivelurilor de servicii Apa–Canal a municipiului Bucuresti, infiintata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti .

Obligatia contractuala de obtinere a nivelurilor de performanta prevazute in caietul de sarcini al concesiunii devine printr-un astfel de contract orientat catre rezultate, un interes economic al concesionarului pentru eficienta investitiilor .

ApaNova Bucuresti si-a respectat integral obligatiile contractuale privind Nivelele de Servicii . Astfel, in anul doi al concesiunii au fost realizate standardele pentru Nivelele de Servicii . ^[13]

♦ Beneficiile

Beneficiile realizarii unui parteneriat public-privat de succes implica avantaje atat pentru concesionar, cat si pentru utilizatori . Prin urmare, voi prezenta urmatoarele:

Avantajele Municipiului Bucuresti rezultate din acordarea concesiunii serviciilor societatii ApaNova:^[14]

Referat: Parlamentul European - puterea legislativa si bugetara Proiect: Substratul filosofic al democratiei grecesti

Degrevarea bugetului local de efortul investitional in domeniul apei . Conform Contractului de Concesiune, obligatiile de realizare a Nivelelor de calitate a Serviciilor la standarde europene se fac prin efortul financiar propriu al Concesionarului, in limitele tarifului licitat pentru toata durata de 25 de ani ai concesiunii, fara a mai apela la finantari din bugetul local . Astfel, odata cu inceperea concesiunii, S . C . ApaNova Bucuresti S . A . a preluat sarcinile si investitiile in locul Municipalitatii, in conditii de maxima eficienta (la un tarif stabilit transparent si concurential) .

Bucurestiul s-a aliniat la nivelul capitalelor europene . Delegarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare catre operatori privati specializati este o tendinta generalizata in lume, care permite atragerea de fonduri de investitii private in cele mai avantajoase conditii pentru utilizatori .

Garantia ca serviciile vor fi exploatate si imbunatatite cu maxima eficienta, determinata de plafonarea tarifului consolidat la valoarea licitata, pe toata durata concesiunii, de orientare a contractului catre rezultate, prin masurarea indicatorilor de iesire ai operatorului, precum si de interesul de a obtine profit a operatorului privat .

Asigurarea protejarii, reabilitarii si intretinerii patrimoniului public concesionat . Contractul prevede obligatii ferme pentru evidenta, intretinerea si inlocuirea bunurilor publice concesionate, precum si de transfer la Municipalitate a acestora la incetarea concesiunii, in conditii normale de functionare, obligatii inexistente si lipsite de orice garantie in cadrul institutional in care functioneaza majoritatea operatorilor din tara .

Introducerea de responsabilitati clare si usor de monitorizat pentru operator si penalizari mari pentru neconformare . Prin contractul de concesiune sunt prevazute garantii de buna executie de pana la 20 milioane euro si penalizari pentru neconformitate de pana la 5 milioane euro pe an, toate acestea fiind cu totul inexistente in practica curenta de gestiune a regiilor neprivatizate ce presteaza servicii publice la noi .

Asigurarea transparentei si obiectivitatii monitorizarii . Prin statutul Autoritatii de Reglementare Tehnica (ARBAC - Agentia de Reglementare a nivelurilor de servicii Apa–Canal a municipiului Bucuresti), se prevad conditii de functionare transparenta, obiectiva si responsabila a monitorizarii rezultatelor concesiunii, Contractul de Concesiune cuprinzand obligatii ale concesionarului de informare publica (clauza 13 . 2) .

Implementarea optimizarilor tehnice (programe de inlocuire a conductelor, reabilitarea statiilor de pompare, modernizarea instalatiilor de tratare care sa permita: eficienta pentru reducerea pierderilor, cresterea calitatii apei, micsorarea costurilor de productie), Veolia Water fiind un grup international aflat in slujba clientilor si care dispune de experienta profesionala de 150 de ani .

Municipiul Bucuresti beneficiaza de o calitate a apei potabile la nivel european, furnizata la cel mai mic tarif din Europa . O societate care asigura servicii demne de o capitala europeana . Municipiul Bucuresti dispune, prin parteneriatul cu Veolia Water, de sprijinul numarului unu mondial in servicii urbane si de experienta sa profesionala pentru a imbunatati serviciile furnizate, in conformitate cu obiectivele Contractului de Concesiune

Exista garantia ca S . C . ApaNova Bucuresti S . A . va fi atenta in controlarea sarcinilor si cheltuielilor, in reducerea pierderilor, ceea ce este in beneficiul direct al clientilor .

Municipalitatea este libera sa initieze proiecte noi, caci ea nu este obligata sa mai investeasca in serviciile de apa si de canalizare .

Politica de control a costurilor si de dezvoltare durabila implementata de ApaNova permite aplicarea unui tarif echilibrat . Desi face investitii in medie de 20 milioane euro/an, ApaNova practica unul din cele mai mici tarife din Romania, pozitia – 12, in ordine descrescatoare, dintre cele 20 de municipii cu peste 150 . 000 de locuitori .

ApaNova plateste Municipiului Bucuresti o redeventa anuala .

ApaNova este o societate rentabila – impozitul platit este mai mare si, in consecinta, contributia la bugetul local este mai mare .

ApaNova plateste taxele si impozitele pe cladirile si terenurile date in concesiune, desi acestea apartin Municipiului Bucuresti .

Transfer de metode de management si de know-how – Veolia Water (actionarul majoritar al societatii ApaNova fiind numarul unu mondial in acest domeniu) .

ApaNova face investitii importante cu amortizari de lunga durata, ceea ce determina un impact minim in tarif .

ApaNova contribuie la dezvoltarea economica locala, avand furnizori locali de lucrari, produse si servicii .

ApaNova se implica activ in viata sociala a Municipiului Bucuresti .

Operarea responsabila si profesionala a serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare .

Atingerea Nivelurilor de Servicii planificate, garantia imbunatatirii calitatii apei, a vitezei de reactie in caz de avarii, a calitatii distributiei apei etc . ^[15]

Avantajele pentru utilizatorii sistemului de alimentare cu apa si canalizare din Bucuresti:^[16]

Obtinerea celui mai mic tarif posibil, dat pe piata acestor servicii, pentru o calitate a prestatiei de nivel european (cel mai bun raport calitate/cost posibil – adica atingerea scopului acestui serviciu public) . Rezultatul tranzactiei a condus la o oferta castigatoare cu un tarif mediu pe durata concesiunii de 11 centi, sub nivelul celui practicat de fosta Regie Generala de Apa Bucuresti, de cca . 17 centi, mult sub valorile estimate de consultanti pentru atingerea Nivelelor de Servicii (43 centi), generand astfel in buzunarele utilizatorilor, in raport cu aceste estimari, o economie de peste 1,5 miliarde dolari, in cei 25 de ani de concesiune . Trebuie mentionat ca prin oferta de tarif a castigatorului licitatiei, tariful consolidat in valuta a fost fixat definitiv pe toata durata de 25 de ani a concesiunii, in conditiile asumarii si garantarii obligatiilor contractuale si mentinerii echilibrului contractual, orientand asa operatorul in mod obligatoriu catre eficienta .

Orientarea activitatii operatorului catre servirea clientilor sai (utilizatorii serviciului), schimband radical sistemul de pana la concesiune, al orientarii activitatii operatorului catre asigurarea protectiei tutelare (cum reiese din cadrul institutional actual al regiilor) . Contractul de Concesiune este orientat catre rezultate la consumatori, intrucat caietul de sarcini al contractului este centrat pe realizarea Nivelelor de Servicii la utilizatori

Stabilirea tarifului prin mecanismele pietei constituie o consistenta garantie a realizarii efective a Nivelelor de Servicii, procedura de piata pentru stabilirea tarifului asigurand stabilitatea contractului si mentinerea raportului calitate/cost avantajos pentru utilizatori . Constituie totodata si prima demonstratie de necontestat a efectului pe care il are competitia loiala asupra raportului calitate/cost in serviciile publice, si a rolului economiei de piata in privatizarea utilitatilor publice, de a genera calitate si eficienta .

Garantia unei ameliorari concrete a calitatii serviciilor, prin mecanismele de monitorizare (infiintarea ARBAC - Agentia de Reglementare a nivelurilor de servicii Apa– Canal a municipiului Bucuresti, agentie locala autonoma specializata), garantare si penalizare, unice in Romania, in cazul nerealizarii Nivelelor de Servicii planificate .

Cresterea calitatii informarii clientilor, pentru ca acestia sa fie la curent cu eforturile societatii de a veni in sprijinul lor prin pliante si brosuri pentru a facilita intelegerea unor aspecte importante legate de pierderile de apa, contoare, modalitatile de facturare a consumatorilor etc . , ApaNova Bucuresti avand obligatii de prezentare de pliante si brosuri pentru a facilita aspectele mentionate .

Asigurarea echilibrului financiar al contractului . Importantele prevederi ale Contractului de Concesiune (clauza 20) asigura echilibrul sau financiar, care protejeaza Municipalitatea si utilizatorii serviciului, prevenind cresteri de tarif nejustificate, precum si concesionarul, fata de interventiile ilegitime de schimbare a acestui echilibru .

Existenta clauzelor anticoruptie . Pentru o eficienta descurajare a fenomenului, Contractul de Concesiune contine clauza 42, o premiera in cadrul contractual romanesc, care stabileste ca dovedirea incalcarii regulilor anticoruptie duce la penalizarea maxima a concesionarului, respectiv la rezilierea contractului .

De ce este un parteneriat de succes „ S . C . ApaNova Bucuresti S . A . ”

Luand in considerare elementele de succes in realizarea unui parteneriat public-privat identificate de Consiliul National pentru Parteneriat Public-Privat din Statele Unite ale Americii, putem constata ca parteneriatul public-privat dintre Municipiul Bucuresti si ApaNova indeplineste urmatoarele elemente:

Implicarea sectorului public

Sectorul public ramane implicat activ in derularea acestui proiect . Controlul derularii Contractului de Concesiune este efectuat de catre Municipiul Bucuresti prin autoritatea tehnica de reglementare a contractului – ARBAC – care desfasoara activitatea de monitorizare cu maxima obiectivitate a confirmarii concesionarului la obligatiile contractuale privind Nivelele de Serviciu (NS) din contractul de concesiune .

Un plan bine pus la punct

Inca de la inceput s-au definit exact obiectivele proiectului . In contractul de concesiune, in caietul de sarcini sunt descrise serviciile care trebuie realizate de catre concesionar, nivelul serviciilor precum si masuri de remediere in caz de neconformitate .

Comunicarea cu partile implicate

Un lucru important pe care ApaNova l-a avut in vedere au fost discutii cu clientul despre obiective/dorinte pentru a corecta conceptiile gresite despre parteneriat si beneficiile lui pentru publicul larg . De asemenea, s-au avut in vedere masuri de protectie sociala pentru personalul angajat .

Alegerea corecta a partenerului

Se poate spune ca Municipalitatea a facut o alegere corecta deoarece Veolia Water, ca actionar majoritar, a adus experienta profesionala si modalitati de gestiune moderne, acesta fiind lider mondial in domeniul serviciilor de alimentare cu apa, cu o experienta de peste 150 de ani si prezenta in 57 de tari .

Plecand de la elementele prezentate mai sus reiese ca S . C . ApaNova Bucuresti S . A . constituie un parteneriat public-privat de succes in Romania .

3 . 3 . Parteneriat public-privat esuat – Valcea – Dezvoltarea Sistemului de Distributie Regionala a Apei – “S . C . Acvarim S . A . Ramnicu Valcea”

S . C . Acvarim S . A . Ramnicu Valcea este o societate pe actiuni, cu capital integral de stat, avand ca actionar unic in prezent Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea . Incepand cu anul 2004 s-a incercat un program de reabilitare a retelei de distributie a apei si a sistemului de canalizare din Municipiul Valcea . Compania a semnat un contract cu o intreprindere germana „Luders, Rudeck & Partners” in data de 6 august 2008, urmand ca lucrarile sa inceapa de la 1 septembrie 2008 . Contractul incheiat prevedea realizarea urmatoarelor activitati:

Reabilitarea si extinderea retelei de distributie a apei potabile, activitate ce consta in: inspectarea, extinderea si refacerea a 35 km de conducte cu Drumul National de la 80 la 600mm; executarea de camine si montarea de contoare; alte instalatii specifice;

Proiectul defineste zone districtuale pe limitele carora se vor monta 15 debitmetre de volum si 3 vane reducatoare de presiune;

De asemenea se vor reabilita bazinele de stocare Cetatuia , Petrisor si Copacelu , care vor fi dotate cu statii de reclorinare pentru a creste calitatea apei livrate, a superviza si monitoriza intreaga retea de alimentare cu apa si canalizare din municipiul Ramnicu Valcea .

Parteneriatul public-privat initiat de Consiliul judetean Valcea reprezinta un exemplu de „esec” deoarece el a parcurs majoritatea etapelor prevazute de legislatie pana in momentul incheierii parteneriatului propriu-zis, moment la care firma germana s-a retras, motivand absenta unor garantii substantiale in realizarea proiectului, fapt care implica riscuri pe care firma a decis in cele din urma sa nu si le asume .

Motivatiile esecului tin in principal de natura investitiei, o investitie semnificativa, care se recupereaza pe o perioada lunga de timp si in legatura cu care exista de fapt riscuri destul de mari ca recuperarea sa se realizeze in fapt . Este vorba despre crearea unei infrastructuri pentru alimentarea cu apa in zonele rurale ale judetului . In acest caz parteneriatul public-privat s-a dovedit a fi un instrument mai putin util, urmatorul pas anuntat de autoritati fiind acela de a accesa fonduri pe care organizatii internationale precum Banca Mondiala si Uniunea Europeana le aloca pentru acest gen de investitii . ^[17]

Partenerii implicati:

1. Consiliul Judetean Valcea;
2. Luders, Rudeck & Partners din Germania .

Responsabilitatile principale ar fi urmat sa apartina firmei germane care avea ca sarcina finantarea, proiectarea si executarea investitiei . Contributia consiliului judetean a constat in intocmirea documentatiei de inceput, a studiilor de pre si fezabilitate, urmand ca ulterior sa aiba diverse sarcini punctuale in cadrul proiectului, sprijinind astfel firma in realizarea investitiei .

Se avea in vedere ca parteneriatul public-privat sa se realizeze in baza O . G . nr . 16/2002 . Consiliul Judetean Valcea a ajuns pana in etapa incheierii acordului de proiect . Domeniul de realizare a acordului de proiect in cazul judetului Valcea este acela al alimentarii cu apa, domeniul fiind si unul dintre punctele cheie privind posibilitatea recuperarii investitiei de catre firma privata .

Asadar, Dezvoltarea Sistemului de Distributie Regionala a Apei nu a avut un rezultat pozitiv, iar parteneriatul public-privat a fost un esec .

Capitolul 4 – Concluzii si recomandari

♣ Concluzii

Notiunea de parteneriat public-privat pentru realizarea si administrarea de infrastructuri si servicii publice si-a dovedit utilitatea in economiile tuturor statelor ce l-au utilizat . Acest parteneriat a permis si permite sa se raspunda la nevoi esentiale fara a impovara finantele publice si sa elibereze puterea publica de sarcini de simpla gestiune .

Succesul unui contract pentru autoritatile publice, in ceea ce priveste costurile sale, este asigurat de concurenta . Concurenta asigurata inainte de demararea proiectului obliga ofertantii privati sa micsoreze costurile, sa creasca calitatea si sa fie inovativi .

La gestionarea unor utilitati publice se poate folosi managementul privat, care sa aduca o cat mai mare eficienta . Un accent deosebit se pune pe delegarea de gestiune, din partea sectorului de stat, spre sectorul privat .

Pentru parteneriatul public-privat se impune definirea cat mai clara a riscurilor si distributia lor, contractele trebuind sa fie foarte bine negociate si structurale legal . O parte din riscuri pot fi reduse ca urmare a unui montaj adecvat al proiectului si a luarii unor masuri de protectie a mediului, administratiilor publice revenindu-le sarcina principala de a stabili foarte clar actiunile ce urmeaza a se intreprinde in acest domeniu, avand in vedere ca un parteneriat se poate intinde pe o perioada lunga de timp, adesea decenii .

Parteneriatul public-privat poate asigura o alternativa optima prin care sectorul privat coopereaza cu autoritatile publice, furnizand capitalul si experienta necesare pentru asigurarea unor servicii publice de calitate .

Instruirea, identificarea oportunitatilor, evaluarea si mai apoi asumarea riscului unei afaceri sunt primele conditii pentru ca administratia sa se implice in proiecte de parteneriat public-privat . Nu este mai putin adevarat faptul ca de modul in care administratia intelege sa se organizeze din punctul de vedere al managementului de proiect depinde eficienta si in cele din urma succesul unui parteneriat public-privat .

In opinia mea, Parteneriatul public-privat ridica anumite probleme din perspectiva concurentei, in special in ceea ce priveste selectarea partenerului privat de catre autoritatea publica . Fiind vorba de activitati economice, instituirea si derularea unui parteneriat public-privat trebuie sa respecte principiile si regulile instituite in dreptul comunitar cu privire la piata interna si concurenta . Din aceasta perspectiva, selectia partenerului privat nu este la discretia autoritatii publice contractante, ci trebuie sa se supuna unor reguli procedurale, detaliate in legislatia secundara prin intermediul contractelor de achizitii publice . Chiar si in cazul concesiunilor, nereglementate la nivelul legislatiei secundare, selectia trebuie sa respecte principiile de publicitate, transparenta si nediscriminare, instituite prin Tratatul Consiliului Europei si prin jurisprudenta Curtii Europene de Justitie .

Regulile menite sa asigure un mediu concurential normal au impact si in ceea ce priveste derularea unui parteneriat public-privat . De exemplu, durata unei concesiuni trebuie sa respecte principiul proportionalitatii, astfel incat sa nu afecteze mediul concurential pe o perioada mai lunga decat cea necesara . De asemenea, modificarea clauzelor contractuale, inclusiv prelungirea duratei parteneriatului public-privat, poate avea loc numai in circumstante exceptionale, ingerintele autoritatii contractante trebuind sa fie minime, pentru evitarea favorizarii partenerului privat in faza ulterioara selectiei si eliminarea riscului de conflict cu principiile de alocare a ajutorului de stat . ^[18]

O serie de constrangeri pot fi identificate ^[19] in contextul local din Romania, in calea functionarii mecanismelor de parteneriat, atat la nivel macroeconomic si indus de politicile nationale de dezvoltare urbana, cat si la nivelul administratiei locale:

Efectul asupra administratiei locale generat de lipsa de coordonare si comunicare a politicii fiscale, monetare, comerciale, reglementari urbanistice combinate cu efectul politicilor industriale si de privatizare .

Lipsa experientei manageriale si a calitatilor tehnice este una dintre cele mai importante constrangeri . Structurile administratiei locale nu cuprind servicii de dezvoltare locala sau de prospectare de servicii urbane pe grupuri de venit .

La nivelul fundamentarii deciziei privind dezvoltarea urbana trebuie sa se situeze un pachet de politici locale structurate si insusite de Consiliul local . In lipsa acestuia, elementele ce compun un program de investitii, fie publice, fie private sau de parteneriat, vor ramane necoordonate si contradictorii afectand echilibrul general . In lipsa acestuia, initiativa privata de a participa cu capital este inhibata de incertitudine si nesiguranta .

Planificarea de tip „masterplan” traseaza directii majore de dezvoltare, fara a lua in considerare in detaliu cerintele pietei si fara a coordona aceste directii de dezvoltare cu resursele disponibile . Posibilitatile de investitie ale sectorului privat nu sunt luate in calcul .

Lipsa unui inventar complet a patrimoniului municipal constrange, de asemenea, initiativa publica in formarea de parteneriate pentru programe urbane .

Dialogul social anevoios dintre parteneri si comunitate poate ruina succesul unei operatiuni urbane, aceasta depinzand de modul in care responsabilii urbani isi inteleg rolul de a servi interesele comunitatii .

Dificultatile de identificare a celor mai potriviti parteneri privati pentru diverse operatiuni urbane tin de insuficienta comunicare si promovare a imaginii orasului si a planurilor de dezvoltare pe care administratia doreste sa le implementeze .

Prin urmare, Proiectul de parteneriat public-privat se dovedeste astfel a fi unul dintre principalele mecanisme prin care sectorul public reuseste sa obtina valoare in schimbul banilor, prin implicarea sectorului privat care este controlat in toate fazele realizarii investitiei si in exploatare .

Potentialul de dezvoltare de parteneriate intre administratia publica locala si sectorul privat poate fi afectat de evenimente externe in fata carora partenerii au foarte putine lucruri de spus . Conditiile economiei nationale si internationale pot submina toate eforturile si schemele de dezvoltare imaginate de parteneri .

♣ Recomandari

Cu toate ca dezvoltarea parteneriatelor din Romania se afla inca intr-o etapa incipienta, in acest moment se pot prefigura o serie de masuri pentru apropierea sectorului privat de cel public, printre care:

Corelarea managementului financiar cu managementul de proiect in cazul realizarii unui parteneriat;

Utilizarea sistemului de parteneriat public-privat in raport cu existenta unei planificari strategice a judetului, in contextul integrarii planurilor de dezvoltare locala in cele judetene si regionale;

Pentru a putea imbunatati calitatea parteneriatului trebuie sa imbunatatim editarea personalului („Investment in people”);

Crearea unei baze de date la toate nivelele administratiei publice care sa contina atat parteneriate publice-private finalizate sau in curs de finalizare, cat si oportunitati de parteneriate;

Definirea de catre fiecare institutie pentru functionari si alesi din administratia publica locala pe tema parteneriatului public-privat (printre temele de instruire s-ar putea numara: managementul proiectelor, planificarea strategica, tehnici de negociere, implementarea si monitorizarea contractelor);

Promovarea unor exemple de succes la nivelul tuturor comunitatilor locale, fiind vorba despre un domeniu in care puterea exemplului este importanta;

Simplificarea procedurilor de selectie a investitorilor prevazuta de parteneriatul public-privat, pentru a asigura o competitie egala si transparenta . Procedura de selectie prevazuta de lege la achizitii publice si concesiuni ar fi un exemplu bun;

Definirea clara a „acordului de proiect” ca precontract, daca mai este cazul sa fie pastrata impartirea pe etape a procedurii de selectie din legislatia actuala, tinand cont de dificultatea realizarii acesteia;

Pentru ca administratia sa poata promova sistemul de parteneriat este esentiala o abordare strategica a dezvoltarii la nivel judetean si a stabilirii unei legaturi intre dezvoltare locala (comuna/oras), judet si regiune . Dezvoltarea locala/judeteana/regionala nu poate fi sprijinita doar de o structura a administratiei publice . Este nevoie de o administratie moderna si flexibila care sa aiba capacitatea de a gestiona planificarea dezvoltarii si implicit a investitiilor in cadrul careia un instrument de implementare este parteneriatul public-privat;

Scurtarea termenelor minime prevazute de actuala legislatie intre etapele procedurilor pentru a inlesni incheierea de catre administratia publica a partenerului .

Intarirea capacitatii administratiei publice locale in domeniul managementului urban reprezinta o modalitate eficienta de a ghida dezvoltarea urbana in directia dorita de comunitate, iar parteneriatul public-privat, ca instrument, poate genera oportunitati marite de implementare a programelor de dezvoltare .

Administratorii locali sunt confruntati cu managementul averii oraselor in sensul obtinerii maximei atractivitati pentru grupurile de populatie avute in vedere . In acest sens, o definire clara a patrimoniului municipal este intai necesara, urmata de o gestionare strategica a acestuia, in scopul implicarii sectorului privat si a obtinerii profitului maxim pentru comunitate .

De asemenea, o poltitica de marketing care sa promoveze imaginea orasului si a oportunitatilor de investitie, este utila pentru a atrage locuitori, turisti, investitori si pentru a gasi parteneri pentru programe de dezvoltare .

ANEXE

ANEXA NR . 1

Tabelul nr . 1 – Conformitatea cu Nivelurile de Servicii

Nivelul de Servicii A8, pentru care ARBAC - Agentia de Reglementare a nivelurilor de servicii Apa–Canal a municipiului Bucuresti a decis respingerea conformitatii, a fost supus medierii Comisiei de Experti si Expertului Tehnic, deciziile acestora fiind favorabile pentru ApaNova Bucuresti .

ANEXA NR . 2

Tabelul nr . 2 – Nivele de Servicii – Termene Limita de Conformitate

Tabelul nr . 3 – Perioada de Evaluare Initiala

Tabelul nr . 4 – Clasificarea neconformitatilor cu Nivelul de Serviciu

ANEXA NR . 3

Informatii care trebuie incluse in anunturi

a) . Anunt de intentie

Denumirea, adresa, numarul de fax, adresa de e-mail a autoritatii contractante si a biroului de la care se pot obtine, dupa caz, informatii suplimentare . In cazul in care urmeaza sa fie atribuit un contract de servicii sau lucrari, se precizeaza institutiile compentente si punctele de contact (inclusiv adresa de internet) de la care se pot obtine informatii suplimentare cu privire la cadrul legislativ general privind impozitarea, protectia mediului, protectia muncii si conditiile de munca, aplicabil in locul in care urmeaza sa fie realizata prestatia .

Dupa caz, se precizeaza daca este vorba de un contract de achizitie publica rezervat atelierelor protejate sau a carei executare este prevazuta in cadrul unui program de angajare protejata .

In cazul achizitiei de lucrari: natura si dimensiunea lucrarilor, locul de executie; daca lucrarea este divizata in mai multe loturi, caracteristicile esentiale ale respectivelor loturi, daca este posibil, estimarea costurilor pe care le implica lucrarile in cauza; numarul (numerele) de referinta din nomenclatura .

In cazul achizitiei de produse: natura si cantitatea sau valoarea produselor care urmeaza sa fie furnizate; numarul (numerele) de referinta din nomenclatura;

In cazul achizitiei de servicii: valoarea totala estimata a achizitiilor in fiecare din categoriile de servicii prevazute in anexa 1; numarul (numerele) de referinta din nomenclatura .

Date provizorii prevazute pentru initierea procedurilor de atribuire a contractului sau a contractelor, in cazul contractelor de servicii specificandu-se categoria in care se incadreaza fiecare .

Dupa caz, se precizeaza daca urmeaza sa fie incheiat un acord-cadru .

Dupa caz, alte informatii .

Data transmiterii spre publicare a anuntului de intentie sau, dupa caz, data transmiterii spre publicare a anuntului simplificat de informare prealabila .

Se precizeaza daca contractul intra sub incidenta Acordului OMC (numai in cazul anunturilor transmise spre publicare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene) .

b) . Anuntul de participare pentru contractele de achizitie publica

Licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv, negociere:

Denumirea, adresa, numarul de telefon si de fax, adresa de e-mail a autoritatii contractante .

Dupa caz, se precizeaza daca este vorba de un contract de achizitie publica rezervat atelierelor protejate sau a carui executare este prevazuta in cadrul unui program de angajare protejata .

(a) Procedura de atribuire aleasa;

(b) Dupa caz, motivul recurgerii la procedura accelerata (in cazul licitatiei restranse si negocierii);

(c) Dupa caz, se precizeaza daca urmeaza sa fie incheiat un acord-cadru;

(d) Dupa caz, se precizeaza daca urmeaza sa fie utilizat un sistem dinamic de achizitie;

(e) Dupa caz, se precizeaza daca urmeaza sa fie aplicata o licitatie electronica [conform prevederilor de la art . 161 lit . a)] .

Forma contractului .

Dupa caz, locul executiei lucrarilor, locul de livrare a produselor sau locul prestarii serviciilor .

(a) Pentru achizitia de lucrari:

Natura si dimensiunea lucrarilor, caracteristicile generale ale lucrarii; se precizeaza, daca este cazul, optiunea de achizitionare a unor lucrari noi similare si, daca se cunoaste, calendarul provizoriu pentru recurgerea la aceste optiuni, precum si numarul de reinnoiri posibile; in cazul in care contractul este divizat in mai multe loturi, dimensiunea respectivelor loturi; numarul (numerele) de referinta din nomenclatura,

Informatii privind obiectivul lucrarii sau contractului, in cazul in care acesta implica si proiectare,

In cazul unui acord-cadru, se precizeaza durata prevazuta a acordului-cadru, valoarea totala estimata a lucrarilor care urmeaza a se executa pe durata acordului-cadru, precum si, in masura in care este posibil, valoarea individuala si frecventa contractelor care urmeaza sa fie atribuite .

(b) Pentru achizitia de produse:

Natura produselor care urmeaza sa fie furnizate precizand totodata daca achizitionarea se va realiza prin cumparare, cumparare in rate, inchiriere leasing sau orice combinatie a acestora; cantitatea de produse care trebuie furnizata; se precizeaza, daca este cazul, optiunea de achizitionare a unor cantitati suplimentare si, daca se cunoaste, calendarul provizoriu pentru recurgerea la aceste optiuni, precum si numarul de reinnoiri posibile; numarul (numerele) de referinta din nomenclatura,

In cazul contractelor cu caracter de regularitate sau care pot fi reinnoite in decursul unei anumite perioade, se precizeaza, daca se cunoaste calendarul atribuirii contractelor ulterioare,

In cazul unui acord-cadru, se precizeaza durata prevazuta a acordului-cadru, valoarea totala estimata a produselor care urmeaza a se livra pe durata acordului-cadru, precum si, in masura in care este posibil, valoarea individuala si frecventa contractelor care urmeaza sa fie atribuite .

(c) Pentru achizitia de servicii:

Categoria si descrierea serviciului; numarul (numerele) de referinta din nomenclatura; calitatea serviciilor care trebuie prestate; se precizeaza, daca este cazul, optiunea de achizitionare a unor servicii noi similare si, daca se cunoaste calendarul provizoriu pentru recurgerea la aceste optiuni, precum si numarul de reinnoiri posibile,

In cazul contractelor cu caracter de regularitate sau care pot fi reinnoite in decursul unei anumite perioade, se precizeaza daca se cunoaste calendarul atribuirii contractelor ulterioare,

In cazul unui acord-cadru se precizeaza durata prevazuta a acordului-cadru, valoarea totala estimata a prestarilor pe durata acordului-cadru, precum si, in masura in care este posibil valoarea individuala si frecventa contractelor care urmeaza sa fie atribuite,

Se precizeaza daca prestarea serviciului este rezervata in temeiul unor acte normative, unei profesii specifice (se indica actele normative respective),

Se precizeaza daca persoanele juridice trebuie sa indice numele si calificarile profesionale ale personalului responsabil cu prestarea serviciului .

In cazul in care contractele sunt divizate in loturi, se precizeaza posibilitatea operatorilor economici de a depune oferte pentru unul, mai multe sau toate loturile .

Termenul de finalizare sau durata contractului de lucrari/furnizare/servicii . In cazul in care este posibil, termenul la care incep lucrarile, la care sunt livrate produsele sau, dupa caz, la care sunt prestate serviciile .

Admiterea sau interzicerea ofertelor alternative .

Daca este cazul, conditii speciale de care depinde indeplinirea contractului .

In cazul licitatiei deschise:

(a)     Denumirea, adresa, numarul de telefon si de fax, adresa de e-mail a biroului de la care se poate solicita documentatia de atribuire (caietul de sarcini si orice alte documente suplimentare);

(b)     Dupa caz, termenul de transmitere a respectivei solicitari;

(c)     Dupa caz, costul si conditiile de plata in vederea obtinerii respectivei documentatii .

(a) Termenul de primire a ofertelor sau a ofertelor orientative, in cazul in care este utilizat un sistem de achizitie dinamic (licitatie deschisa);

(b) In cazul licitatiei restranse sau negocierii, data limita de primire a cererilor de participare;

(c) Adresa la care trebuie transmise;

(d) Limba sau limbile in care trebuie redactate .

In cazul licitatiei deschise:

(a) persoanele autorizate sa asiste la deschiderea ofertelor;

(b) data, ora si locul deschiderii ofertelor .

Daca este cazul, garantiile solicitate .

Modalitati principale de finantare si de plata si/sau referiri la prevederile care le reglementeaza .

Dupa caz, forma juridica in care trebuie sa o ia asocierea grupului de operatori econimici carora li s-a atribuit contractul .

Criterii de calificare/selectie privind situatia personala a operatorilor economici care pot atrage dupa sine excluderea acestora din urma, precum si informatiile / documentele prin care acestia dovedesc faptul ca nu se incadreaza in cazurile ce justifica excluderea . Criterii de calificare/selectie privind situatia economico – financiara precum si capacitatea tehnica si profesionala a operatorului economic; informatii/documente pe care trebuie sa le prezinte operatorul economic pentru evaluarea capacitatilor minime cu caracter economic si tehnic, daca acestea au fost impuse . Nivelul (nivelurile) specific(e) minim(e) al capacitatilor impuse .

Pentru acordul-cadru: numarul sau, dupa caz, numarul maxim de operatori economici cu care se va incheia acordul-cadru, durata acordului-cadru, precizand, daca este cazul, motivele care justifica o durata a acordului-cadru mai lunga de patru ani .

Pentru dialogul competitiv si negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, se precizeaza, daca este cazul, derularea in mai multe etape succesive, pentru a reduce in mod progresiv numarul de solutii care urmeaza sa fie discutate sau de oferte care urmeaza sa fie negociate .

Pentru licitatia restransa, dialogul competitiv si negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, in cazul in care se recurge la optiunea de reducere a numarului de candidati care vor fi invitati sa prezinte o oferta, sa participe la consultari sau sa negocieze: numarul minim si, dupa caz, numarul maxim propus de candidati si criteriile obiective care urmeaza sa se aplice pentru a selecta respectivul numar de candidati .

Perioada de timp in care ofertantul trebuie sa isi mentina oferta valabila .

Dupa caz, denumirea si adresa operatorilor economici deja selectati de autoritatea contractanta (negociere) .

Criteriul de atribuire a contractului: „pretul cel mai scazut” sau „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic” . Factorii de evaluare in cazul utilizarii criteriului „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic”, precum si ponderea lor, se precizeaza doar in cazul in care nu figureaza in documentatia de atribuire sau, in cazul aplicarii dialogului competitiv sau negocierii, in documentatia descriptiva .

Denumirea si adresa organismului competent de rezolvare a contestatiilor . Informatii exacte privind termenele de depunere a contestatiei si, dupa caz, denumirea, adresa, numarul de telefon, numarul de fax si adresa de e-mail a biroului de la care se pot obtine aceste informatii .

Data publicarii anuntului de intentie sau, dupa caz, precizarea ca nu a fost publicat un astfel de anunt .

Data transmiterii spre publicare a anuntului de participare .

Se precizeaza daca contractul intra sub incidenta Acordului OMC (numai in cazul anunturilor transmise spre publicare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene) .

Bibliografie

1. Bramezza, I . , Klink, A . Van; Urban Management - Backgrounds and Concepts, Erasmus Seminar on Urban Management, Rotterdam, 1994, pag . 236
2. Graeme A . Hodge, Carsten Greve; Public-Private Partnerships: An International Performance Review; Public Administration Review; May/June 2007; ABI/INFORM Global, pag . 545
3. Pennink, C . ; Parteneriatul public-privat in dezvoltarea urbana, The HAS, Rotterdam (traducere realizata de catre Vrabete Mihaela, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca), pag . 39
4. Profiroiu Alina, Racovineanu Sorina; Dezvoltarea economica locala, Editura Economica, Bucuresti, 1999, pag . 45-47-51
5. Profiroiu Marius, Laura Mina; Parteneriatul Public-Privat- O noua provocare pentru Romania, Economie si administratie locala, Nr 12/decembrie 2007, pag . 47-48

6. Guidelines for successful public-private partnership, European Commission, Directorate General Regional Policy, Bruxelles,2003, Pag . 16

7. Public Private Partnership Arrangements Act, 2002, Paragraful 3 . (1) .

8. Review of Opportunities for Public Private Partnerships in Northern Ireland, Northern Ireland-UK:The Office of the First Minister and Deputy First Minister

9. Ghid pentru Parteneriat public-privat – Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Bucuresti, septembrie 2006, Colectia Intreprinzatorului/ www . ccir . ro

10. Ghid practic pentru consiliile judetene, Institutul pentru Politici Publice, Bucuresti, 2006

11. Ghid practic pentru consiliile judetene/www . ipp . ro

12. Parteneriatul public-privat Timis, Consiliul Judetean Timis si Agentia de Dezvoltare Economico- Sociala Timis, Timisoara, 2001, pag . 10 .

13. Pagina de web a Consiliului National pentru Parteneriatul Public-Privat, SUA prezinta aceste cinci elemente punand la dispozitie si alte informatii utile despre subiect , vezi www . ncppp . org

14. Partnership UK web site-www . partnershipuk . org

15. Local Partnership for Local Governance, OECD, Viena, 2001, pag . 215

16. A review of Public-Private Partnerships for Infrastructure Development in Europe, United Nations, Economic and Social Council, ECONOMIC COMMISSION FOR EUROPE, COMMITTEE FOR TRADE, INDUSTRY AND ENTERPRISE DEVELOPMENT, Working Party of International Legal and Commercial Practice, Fiftieth session, 2002 .

17. PPP in Europe - a review – Freshfields Bruckhouse Deringer, Decembrie 2005

Conseils Communaux de Prevention de la Delinquance – CCPD in anii ’80 . Mai apoi a aparut legea d’Orientation et de Programmation de la Securite(1995) si in fine, Contracts Locaux de Securite(1997)

18. Legea achizitiilor publice (OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii) .

19. Resource Book on PPP Case Studies – European Commission, Directorate General Regional Policy, Bruxelles, Iunie 2004

20. Documente de lucru ale Grupului Interministerial de lucru, Consiliului Concurentei, 2007, www . competition . ro

21. Public-Private Partnerships – International Monetary Found, March 2004