Migratia populatiei

Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii

Specializarea Administratie Publica

MIGRATIA POPULATIEI

CUPRINS

INTRODUCERE

2. TIPURI SPECIFICE DE MIGRATIE

2.1 Migratia permanenta legala

2.2 Migratia temporara legala

2.3 Migratie circulatorie cu ajutorul retelelor migratorii

3. CAUZELE MIGRATIEI

3.1 factorii care determina emigrarea

3.2 factorii care determina imigrarea

4. EFECTELE ECONOMICE SI SOCIALE ALE MIGRATIEI

4.1 Efecte economice

4.2 Efecte sociale

5. LEGISLATIE

5.1 Legislatia privind migratia din Romania

5.2 Legislatia privind piata fortei de munca

5.3 Legislatia privind recunoasterea reciproca a diplomelor si a calificarilor in Romania

ACTORII IMPLICATI IN GESTIONAREA FENOMENULUI MIGRATIEI

6.1 Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM)

6.2 Oficiul Roman pentru Imigrari (ORI)

6.3 Departamentul Schengen

6.4 Politia de Frontiera (PF)

7. ALTERNATIVE SI POLITICI PUBLICE PRIVIND MIGRATIA

7.1 Politici publice referitoare la situatia copiilor separati de parinti prin plecarea acestora la munca in strainatate

7.2 Politici publice referitoare la migrarea populatiei din mediul rural

7.3 Politici publice referitoare la migrarea persoanelor cu inalta calificare

1. INTRODUCERE

Fenomenul migratiei a existat din totdeauna, concretizat prin transhumanta, invazii, colonizari si cruciade, sau provocate de atractia exercitata de regiunile mai bogate asupra populatiilor mai sarace.

Migratia reprezinta deplasarea unei populatii, dintr-o regiune in alta, pentru a se stabili acolo, determinata de factori sociali, politici economici sau naturali. A emigra semnifica actiunea de parasire a propriei tari pentru a te stabili in alta tara, a imigra, reprezinta activitatea prin cere intri intr-o tara, alta decat a ta, pentru a te stabili acolo.

Fenomenul imigratiei este un fenomen international si are ca punct de plecare tara de origine a emigrantului si ca punct de sosire tara in care se va stabili imigrantul respectiv.

Se pot distinge patru categorii de emigranti

• emigrantul care isi manifesta dorinta de a parasi tara si in final nationalitatea
• muncitorul ca un emigrant temporal
• persoane deplasate (expulzate, repatriate, transferate ) alungate din tara lor de origine
• refugiatii care au optat pentru parasirea tarii lor.

Societatea romaneasca se confrunta cu o serie de transformari care sunt conexe cu migratia, ea reprezinta deplasarea populatiei unei regiuni in alta regiune, indeosebi din zonele rurale catre cele urbanizate, dar si dinspre o societate spre alta. In ambele cazuri cei care se deplaseaza nu sunt cei mai saraci, ci indivizi capabili sa sesizeze decalajul dintre aspiratiile lor si posibilitatea de a le realiza.

2. TIPURI SPECIFICE DE MIGRATIE

Referat: Parlamentul European - puterea legislativa si bugetara Proiect: Substratul filosofic al democratiei grecesti

2.1 Migratia permanenta legala reprezinta fluxurile migratorii care pleaca din Romania catre terte tari pentru a se stabili acolo prin urmatoarele modalitati

• pe baza obtinerii unor vize de emigrare in cadrul unor programe speciale de incurajare a emigrarii unor persoane ce detin calificari ce sunt deficitare in tara primitoare sau alte tipuri de programe (gen loteria vizelor ).UE nu deruleaza astfel de programe de emigrare permanenta si in consecinta cetatenii romani care emigreaza permanent se indreapta catre tarile care au astfel de politici si programe cum ar fi Canada, Australia si SUA;
• prin casatoria cu un cetatean dintr-o tara membra UE si schimbarea locului de rezidenta in tara partenerului de viata;
• posibil ca refugiat sau azilant din motive politice sau de razboi. In ultimii ani nu a fost cazul Romaniei, dar a fost cazul statelor din fosta Iugoslavie.

2.2 Migratia temporara legala se refera la cei ce se deplaseaza pe teritoriul unei tari din UE pe o perioada delimitata de timp (de la cateva luni la cativa ani).

- Studentii care merg la studii in tarile Uniunii Europene si care ulterior se vor intoarce (cel putin o parte din ei ) in tarile lor de origine.

- Lucratorii care pleaca sa munceasca cu contracte de munca incheiate pe baza acordurilor bilaterale dintre state.

- Refugiatii si azilantii Refugiatii care obtin drept de stabilire temporara intr-o tara gazda din UE sau azilantii care solicita azil pe motive politice sau care se ascund in spatele unor astfel de motive politice . Acest tip de migratie este din ce in ce mai restrictionat, iar in privinta cetatenilor romani care migreaza catre UE, gradul de aplicabilitate tinde catre zero.

2.3 Migratie circulatorie cu ajutorul retelelor migratorii (legala sau ilegala ) - miscarea circulatorie se refera la miscarea pendulara intre tara de origine si una sau mai multe tari de destinatie. Migrantii merg si muncesc o perioada in strainatate, se reintorc in tara, stau o perioada dupa care pleaca din nou sa munceasca in strainatate. In acest context se formeaza retele migratorii, retele prin care cei care doresc sa migreze temporar in strainatate sunt ajutati si sustinuti de migrantii anteriori.

Intentia de a migra in strainatate pentru un loc de munca este mai probabila la persoanele din comunitatile cu o rata mare a migratiei circulatorii. In zonle de unde au plecat si altii vor pleca mai multe persoane, acolo unde alti migranti au avut succes, migratia va fi mai mare. In acest fel se formeaza retele de migratie cand migranti anteriori se adreseaza membrilor familiilor lor sau prietenilor si cunostintelor pentru a munci in strainatate, ei sustinindu-i in procesul de migratie.

3. CAUZELE MIGRATIEI

Organizatia Internationala pentru Migratie evidentieaza factorii care stau la baza fenomenului migrationist

3.1 factorii care determina emigrarea

- nivelul de trai scazut

- saracia

- lispsa unui loc de munca

- problemele etnice

- existenta crizelor rezultate din dezastre naturale

- crizele financiare, politice si sociale.

3.2 factorii care determina imigrarea

- nivelul de trai mai ridicat

- nivelul salariilor mai ridicat

- posibilitatea de a gasi un loc de munca mai bun

- experienta retelelor sociale

- libertatea individuala

4. EFECTELE ECONOMICE SI SOCIALE ALE MIGRATIEI

Din punct de vedere demografic, consecintele migratiei, atat a celei temporale cat si celei definitive, sunt semnificative. Tendinta de a ramine definitiv in tarile de destinatie este bine cunoscuta si conduce la pierderi considerabile in randul populatiei. Aceasta pierdere are drept consecinta diminuarea ritmului de crestere economica sau chiar declinul activitatii economice.

4.1 Efecte economice

Un factor determinant al emigrarii se refera la calitatea vietii emigrantului. Acestea sunt venitul, locul de munca, nivelul de trai si perspectivele pe care le ofera acesta. La prima vedere, banii si alte bunuri pe care acestia le trimit acasa au un rol pozitiv contribuind la ridicarea nivelului de trai al familiei migrantului, dar, pe termen lung, acestea produc efecte negative prin sustinerea artificiala al valutei nationale.

Un alt efect economic negativ al emigrarii este exodul creierelor care se caracterizeaza prin plecarea peste hotare a cadrelor inalt calificate. Astfel, statul care investeste in educarea acestora nu are de beneficiat si plecarea celor cu o anumita pregatire poate conduce la o insufucienta a personalului dintr-un anumit sector de pe piata muncii a statului de origine.

4.2 Efecte sociale

Cel mai evident efect social al migratiei, in special al celei ilegale, este traficul de fiinte umane. Nu ne referim doar la traficul in scopul exploatarii sexuale, dar si la traficul in scopul exploatarii muncii fortate.

Consecintele sunt devastatoare, atat pentru societate cat si pentru persoana traficata, care poate fi marginalizata, ramanand cu sechele, iar reintegrarea ei in societate nu poate fi garantata.

Un alt efect negativ este separarea familiilor, avandu-se in vedere modificarea structurii, dinamicii si functionalitatii acesteia.

Migratia afecteazade asemenea si copii. Plecarea parintilor este dictata de dorinta de a le asigura acestora un viitor mai bun. Cu toate acestea, riscurile la care sunt expusi copii din aceasta categorie sunt multiple, iar lipsa comunicarii si afectivitatii parintesti nu pot fi compensate.

Studiile realizate cu privire la aceasta categorie de copii, arata ca ei sunt lasati in grija bunicilor, a rudelor si chiar a fratilor sau surorilor mai mari.

Desi pe plan material, plecarea parintilor este justificata, lipsa de afectiune si supraveghere pot determina o serie de riscuri. Principalele dificultati se refera la modul de relationare cu colegii, la indeplinirea sarcinilor scolare, la aparitia unor probleme de disciplina, la scaderea rezultatelor la invatatura. Toate acestea pot cauza marginalizare, schimbarea anturajului de prieteni, deseori nefast pentru copil.

Efectele negative ale migratiei, par a le intrece pe cele pozitive. Remedierea acestora este posibila prin gestionarea eficienta a fenomenului de migratie, prin interventia institutiilor de specialitate, a societatii civile si a organismelor internationale.

Crearea unor oportunitati pentru atragerea migrantilor si a investitiilor in comunitatea locala, promovarea migratiei circulatorii si crearea unui cadru institutional si legal adegvat realitatii, ar putea solutiona efectele negative a fenomenului vizat.

5. LEGISLATIE

5.1 Legislatia privind migratia din Romania

Constitutia Romaniei garanteaza dreptul la libera circulatie, fiecare cetatean roman avand dreptul de a emigra si de a reveni in tara.

Principalele acte normative ce reglementeaza migratia in Romania sunt:

- Legea privind regimul strainilor in Romania (Ordonanta de Urgenta a Guvernului 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, aprobata cu modificari prin L. 357/2003).

- Ordonanta de Urgenta privind statutul si regimul refugiatilor in Romania (O.U. 102/2000).

- Ordonanta Guvernului nr 44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie in Romania.

- Legea privind prevenirea si combaterea traficului de persoane (L. 678/ 2001).

- Legea pentru ratificarea Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Romaniei si Organizatia Internationala pentru Migratiune privind cooperarea in domeniul repatrierii voluntare umanitare asistate (L 374/2003).

5.2 Legislatia privind piata fortei de munca

Principalele acte normative ce reglementeaza fluxurile de intrare si de iesire in si de pe piata fortei de munca din Romania in relatia cu strainatatea sunt:

- Legea privind permisele de munca (L. 203/1999 modificata prin L. 32/2003)

- Legea privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate (L. 156/2000)

5.3 Legislatia privind recunoasterea reciproca a diplomelor si a calificarilor in Romania

- Conventia de la Lisabona (1997) care reglementeaza recunoasterea diplomelor intre statele semnatare a fost ratificata in Romania in 1998.

Principalele 4 directive ce reglementeaza recunoasterea reciproca a diplomelor si calificarilor sunt:

- Directiva 89/48/CEE a fost prima directiva ce a pus bazele unui Sistem General de recunoastere a diplomelor a si calificarilor.

- Directiva 92/51/CEE completeaza Sistemul General de recunoastere a diplomelor si calificarilor prin luarea in considerare a educatiei si pregatirii post-secundare. Prin aceasta directiva au fost numite si directivele sectoriale ce au in vedere profesii specifice.

- Directiva 1999/42/CE se refera la recunoasterea calificarilor pentru activitati profesionale princare se recomanda luarea in considerare atat a calificarilor formale cat si a calificarilor profesionale pe baza de experienta profesionala.

- Directiva 2001/19/CE completeaza Sistemul General prin recunoasterea unor calificari profesionale specifice asistent medical, moasa, tehnician dentar, chirurg veterinar, farmacist, doctor si architect)

ACTORII IMPLICATI IN GESTIONAREA FENOMENULUI MIGRATIEI

6.1 Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM)

Infiintata in anul 1951, Organizatia Internationala pentru Migratie este principala institutie inter-guvernamentala specializata in domeniul migratiei, activand in stransa legatura cu parteneri guvernamentali, interguvernamentali si neguvernamentali.

Cu peste 146 state membre si alte 13 cu statut de observator, OIM, avand birouri in peste 100 de tari, isi dedica intreaga activitate promovand migratia reglementata in beneficiul tuturor. Acest lucru este realizat prin oferirea de servicii si consultanta atat catre guverne, cat si catre migranti.

OIM activeaza pentru asigurarea reglementarii procesului migrator, promovand cooperarea internationala in privinta problemelor legate de migratie, asistand in cautarea solutiilor practice la problemele migratiei si acordand asistenta umanitara categoriilor de migranti defavorizate, fie ei refugiati, persoane stramutate sau dezradacinate.

Constitutia OIM ofera recunoastere explicita a legaturii dintre migratie si dezvoltarea economica, sociala si culturala, precum si a dreptului persoanelor la libera circulatie.

6.2 Oficiul Roman pentru Imigrari (ORI)

Infiintata in anul 2007, prin reorganizarea Agentiei Nationale de Externe si Agentiei Nationale pentru Refugiati, este principala institutie din Romania responsabila pentru politica migrationista. ORI. este definit prin lege ca o institutie specializata a admnistratiei publice centrale cu personalitate legala, parte a Ministerului Internelor si Reformei Admnistrative al Romaniei

6.3 Departamentul Schengen care a fost infintat pentru asigurarea coerenta a caracterului unitar al aderarii Romaniei la Spatiul Schengen.

6.4 Politia de Frontiera (PF) este o alta institutie puternic implicata in politica de imigrare a Romaniei si este partenerul principal al ORI in implementarea legislatiei relevante.

7. ALTERNATIVE SI POLITICI PUBLICE PRIVIND MIGRATIA

7.1 Politici publice referitoare la situatia copiilor separati de parinti prin plecarea acestora la munca in strainatate

Nu de putine ori, mass media a alarmat opinia publica despre situatia copiilor separati de parinti prin plecarea acestora la munca in strainatate. Cazuri de suicid sau comportament deviant extrem au fost relatate pe larg ca un semnal de alarma asupra gravitatii acestui fenomen. Aceste cazuri au fost considerate drept exemple general valabile, generand adevarate mituri care construiesc in sine o problema sociala. Etichetati plastic in media ca „euro-orfani” sau „generatia singur acasa”, acesti copii crescuti in tara lor de origine sau de rezidenta au fost lasati acasa prin emigratia persoanelor adulte responsabile de protectia lor.

Pentru reducerea efectelor negative ale migratiei parintilor asupra copiilor ramasi in tara,ar trebui intreprinse urmatoarele masuri:

implementarea unui mecanism eficace de evidenta si monitorizare a situatiei copiilor a caror parinti / unicul parinte sunt plecati peste hotare

impementarea programelor de informare, constientizare si a serviciilor de consiliere a copiilor ramasi in tara si a parintilor migranti

includerea in curricula scolara a subiectelor privind abordarea afectelor negative ale migratiei parintilor asupra copiilor ramasi in tara.

7.2 Politici publice referitoare la migrarea populatiei din mediul rural

Robert Badouin, in cursul sau de ‘’Economie Rurale’’, defineste spatiul rural astfel “zone caracterizate printr-o populare de o densitate relativ slaba si prin preponderenta activitatilor agricole. Spatiul rural, contrar spatiului urban, nu comporta puternice concentrari de oameni. Aglomerarile sunt limitate la dimensiunile satului sau ale burgului. El este reprezentat printr-un habitat dispersat sub forma de catune sau de ferme diseminate in natura. Spatiul rural se preteaza pentru activitati de tip agricol “

Pentru a diminua migrarea populatiei din mediul rural ar trebui intreprinse urmatoarele masuri

implementarea unor instrumente de stimulare a dezvoltarii economice pe termen mediu si lung in mediul rural

programe de promovare a turismului ca pensiune ;

cresterea si diversificarea oportunitatilor de ocupare in activitati neagricole in mediul rural

7.3 Politici publice referitoare la migrarea persoanelor cu inalta calificare

In ultimii ani, Romania s a confruntat cu fenomenul denumit generic exodul creierilor . Esenta lui consta in plecarea in afara tarii, intr un numar deosebit de important si pentru o perioada nedefinita de timp, a persoanelor cu inalta calificare. In majoritatea cazurilor este vorba de persoane cu studii superioare absolvite sau in curs de absolvire si eventual cu o experienta profesionala in domeniul de specializare

- Pentru a stimula reinstalarea definitiva a migrantilor cu inalta calificare in tara, este important ca nivelul asigurarii lor materiale in Romania sa fie cel puțin echivalent cu cel din tara in care migrantul a locuit o anumita perioada de timp. Acest lucru este foarte dificil, practic imposibil de realizat, daca e sa ținem cont de grilele de remunerare existente actualmente in instituțiile academice si stintifice din tara noastra.

- este absolut necesara identificarea unor surse de remunerare complementara, provenite de la partenerii externi de dezvoltare. Fluxurile financiare utilizate in acest scop pot avea origini diverse, de la programe promovate de catre anumite organizații internaționale (de exemplu, Organizația Internaționala pentru Migrație), pana la proiecte stiințifice de anvergura susținute de catre Comisia Europeana, care ar condiționa, printre altele, acordarea de granturi cu reintoarcerea definitiva (sau, cel puțin, de lunga durata) a migranților inalt calificați in țara lor de origine.

Bibliografie

Daniela Andreescu, Aurel Teodorescu, Emigratia in scop de munca a romanilor dupa 1990, Editura Yes SRL, Bucuresti, 2004

CONSTANTIN, Daniela-Luminita VASILE, Valentina, Fenomenul migrationist din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana , Institutul European din Romania, Bucuresti, 2004

DIMINESCU, Dana, Circulatia romanilor dupa 1989, Editura YES SRL, Paris, 2004.

DRAGUT, Aurel, Migratia internationala si problemele dezvoltarii, Editura Politica,Bucuresti, 1981

LAZAROIU, Sebastian, Migratia circulatorie a fortei de munca din Romania.Consecinte asupra integrarii europene, Bucuresti, 2003