 |
|
 |  |
| Afaceri | Agricultura | Comunicare | Constructii | Contabilitate | Contracte |
| Economie | Finante | Management | Marketing | Transporturi |
Administratie
|
Qdidactic » bani & cariera » management » administratie Domenii ale dezvoltarii locale - protectia mediului, dezvoltare sociala, guvernare si reglementari |
Domenii ale dezvoltarii locale - protectia mediului, dezvoltare sociala, guvernare si reglementari
Domenii ale dezvoltarii locale
Asa cum precizam, dezvoltarea locala reprezinta un fenomen complex ce vizeaza intreaga viata economica, sociala, polica si culturala de la nivelul unui teritoriu. Astfel, dezvoltarea locala trebuie sa aiba in vedere elemente precum:
protectia mediului;
dezvoltare sociala;
economie si piata;
guvernare si reglementari;
amenajarea teritoriului;
educatie si formare;
stiinta si cercetare;
Fig. nr. 2 Domenii ale dezvoltarii locale
1.Protectia mediului
Multa vreme, intre procesele de dezvoltare si protectia mediului a existat un antagonism, dezvoltarea economica realizandu-se prin afectarea mediului inconjurator. Aceasta opozitie a fost depasita, apreciindu-se ca mediul si echilibrul natural stau la baza dezvoltarii sociale si umane, indiferent de nivel: mondial, transnational, national si local. Dezvoltarea durabila vizeaza tocmai conjugarea aspiratiilor privind dezvoltarea economica cu cele privind protectia mediului.
Protectia mediului ca si componenta a dezvoltarii locale are in vedere:
-resursele locale: biodiversitate[1], vegetatia in special cea forestiera si apa ;
-medii specifice: munti[4], insule , mari si oceane;
-probleme mondiale: stratul de ozon[6], clima si energia;
-dezechilibre locale: eroziunea solurilor, desertificare[8] etc.
-poluarea atmosferica transfrontaliera;
-poluare locala: deseuri[9], produse toxice.
2.Dezvoltare sociala
Componenta sociala a dezvoltarii are in vedere crearea unui climat de echitate, prin lupta impotriva saraciei si promovarea identitatii individuale intr-o mare diversitate. Dezvoltarea are in vedere de asemenea, eliminarea discriminarilor dintre generatii, indeosebi prin atentia acordata categoriilor defavorizate.
La modul general, se poate vorbi de dezvoltarea umana si intarirea capacitatilor individuale, prin educatie, aderarea la valorile etice si dezvoltarea sociala care are in vedere relatii sociale si culturale, participarea cetatenilor la procesul decizional din cadrul autoritatilor publice.
Prin dezvoltare umana, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare are in vedere:
-cooperarea la diferite niveluri
-grupuri specifice: tineri , femei, populatie autohtona.
3.Economie si piata
Procesele privind dezvoltarea locala au in vedere dezvoltarea economica si pietele dar pe termen lung. Aceasta viziune trebuie sa includa protectia mediului, transferul productiei catre servicii, dimensiunea sociala si cea a resurselor umane, precum si dezvoltarea teritoriului.
Modurile de productie si impactul acestora asupra resurselor nu pot evolua fara o responsabilizare a consumatorilor. Acestia, prin cerere, pot determina un comportament durabil al intreprinderilor.
Dezvoltarea economica si a comertului conduc la cresterea rolului instrumetelor economice care permit internalizarea costurilor privind protectia mediului si a celor sociale. Practic toate celelate componente ale dezvoltarii locale sunt influentate de elementul economic. Asadar, dimensiunea economica a dezvoltarii locale include:
-integrarea proceselor economice cu cele privind protectia mediului[16];
-dezvoltarea comertului si a industriei[17];
-alternative privind finantarea dezvoltarii[18];
-modificarea comportamentului consumatorilor.
4 Guvernare si reglementari
Dezvoltarea locala este influentata de toate nivelurile: international, national si local. Aceasta implica noi mecanisme de decizie politica si cooperarea intre diversi actori de la diferite niveluri.
In procesele de dezvoltare locala, Natiunile Unite si componentele acestora Comisia pentru Dezvoltare Durabila, PNUD, PNUE, joaca un rol major prin numeroasele conferinte organizate indeosebi dupa momentul Rio 1992: Cairo in 1994, Copenhaga in 1995, Pékin in 1995, Istanbul in 1996 Habitat II. Trebuie avute in vedere, de asemenea, reglementarile adoptate la nivel european.
La nivel national, guvernele influenteaza politicile de dezvoltare locala. Un rol important il joaca participarea cetatenilor si abordarea rationala a deciziilor pe baza indicatorilor si a proceselor de evaluare. Informarea si accesul public la informatii reprezinta, de asemenea, o componenta importanta a dezvoltarii. Dezvoltarea presupune, astfel, implicarea tuturor factorilor interesati.
Din perspectiva guvernarii si reglementarilor, dezvoltarea locala presupune luarea in calcul a:
-institutiilor internationale cu influenta asupra proceselor de dezvoltare locala[19];
-institutiilor nationale;
-institutiilor locale[20];
-gradului de participare si accesul public la informatii
-reglementarile existente la nivel international, national si local.
5. Educatie si formare
Dezvoltarea se bazeaza pe resursa umana, astfel ca la nivel local trebuie sa existe responsabilitati in materie de calificare a fortei de munca si crestere a capacitatii de adaptare la schimbarile de mediu.
In materie de educatie si formare, in procesele de dezvoltare locala trebuie sa se tina cont de sapte elemenete
- necesitatea introducerii si dezvoltarii de studii cu caracter aplicat;
- promovarea unei cunoasteri capabile sa sesizeze problemele globale, fundamentale, pentru a putea ingloba cunoasterea locala;
-conditia umana trebuie sa fie in centrul proceselor de invatare;
- cunoasterea identitatii si a evolutiei umane;
- invatamantul trebuie sa elimine incertitudinile;
- invatamantul trebuie sa dezvolte intelegerea;
- educatia trebuie sa contribuie la realizarea unei legaturi intre individ si societate.
6. Stiinta si cercetare
Stiinta si cercetarea trebuie sa reprezinte punctul de plecare pentru orice proces de dezvoltare. Acest fapt presupune valorizarea potentialului uman la nivel local si a cunoastintelor si informatiilor existente. In cadrul fiecarui domeniu al dezvoltarii sunt necesare activitati de cercetare care sa fundamenteze programe de dezoltare promovate de fiecare actor.
7.Amenajarea teritoriului
In materie de amenajare a teritoriului, nu se pot separa utilizarea acestuia (spatiul natural, spatiul agricol, urban) de repartizarea activitatilor (locuinte, comert, productie etc.). Mobilitatea actuala in materie de utilizare a teritoriului si trecerea dintr-o categorie de utilizare in alta, se dovedeste ca fiind neviabila pe termen lung.
In contextul mondializarii, dezvoltarea locala devine din ce in ce mai importanta. Aplicarea procedurilor Agendei 21 locale are in vedere mobilizarea actorilor interesati (economici, sociali) catre atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare, implicit in materie de gestiune a teritoriului. Aceste obiective strategice trebuie sa aiba in vedere valorificarea durabila a patrimoniului si resurselor unui teritoriu.
Utilizarea indicatorilor de dezvoltare locala, adaptati fiecarei situatii, ar trebui sa permita evolutia colectivitatilor catre o dezvoltare durabila. Din perspectiva amenajarii teritoriului ca si componenta a dezvoltarii locale, trebuie avute in vedere urmatoarele elemenete:
asezarile umane[23];
Agenda locala 21[24];
proiectele de dezvoltare teritoriala;
amenajarea si dezvoltarea durabila a teritoriului[25];
|
agricultura si spatiul rural[26];
turismul si transporturile.
Asadar, amenajarea teritoriului este o componenta a dezvoltarii locale. Activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism constau in transpunerea la nivelul intregului teritoriu national a strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare durabila in profil spatial, precum si urmarirea aplicarii acestora in conformitate cu documentatiile de specialitate legal aprobate.
Activitatile conexe de amenajare a teritoriului si de urbanism au ca obiect:
a) cercetarea in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului si elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor si documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
b) constituirea, intretinerea, extinderea si dezvoltarea bazei de date si documente;
c) elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu;
d) avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative in domeniu;
f) monitorizarea si controlul privind transpunerea in fapt a strategiilor, politicilor, programelor si operatiunilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.
Documente ce vizeaza protectia biodiveristatii ca si componenta a dezvoltarii locale:
Acorduri internationale
Conventia asupra diversitatii biologice (1992) si rapoartele de la Buenos Aires (1996), Bratislava (1998), Nairobi (2000), La Have (2002), Kuala Lumpur (2004)
Protocolul de la Cartagena cu privire la prevenirea riscurilor biotehnologice (2000) si rapoartele de la Montpellier (2000), Nairobi (2001)
Conventia cu privire la conservarea faunei europene si a habitatelor naturale de la Atena (1979)
Conventia asupra speciilor migratoare, Bonn (1979)
Conventia asupra comertului international cu specii pe cale de disparitie Washington (1973)
Programe internationale
Planul mondial de actiune asupra resurselor fitogenetice (1996)
Declaratia de la Leipzig (1996)
Strategia mondiala pentru gestiunea resurselor genetice a animalelor de crescatorie
Alte documente
Agenda 21, cap. 15 – Prezervarea diversitatii biologicea
Uniunea Europeana
Europa si padurea, studio realizat de catre grupul EUROFOR pentru Parlamentul European (1996)
Raportul
Natiunilor Unite asupra mediului si dezvoltarii (
Natiunile Unite – grupul interguvernamental special cu privire la paduri – rapoarte anuale
Natiunile Unite – forumul interguvernamental asupra padurilor - rapoarte anuale
Forumul Natiunilor Unite cu privire la paduri – rapoarte asupra sesiunilor din 2000, 2002, 2003, 2004
Alte documente internationale
- Agenda 21, Capitolul 11
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 18 – Protectia resurselor de apa dulce si a calitatii acestora
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune extraordinara (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a zecea sesiune din 1994
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 13 – Gestiunea ecosistemelor fragile: punerea in valoare durabila a muntilor
Adunarea Generala a ONU, a 10-a sesiune extraordinara (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a opta sesiune (2000), a zecea sesiune (2001)
Consiliul Economic si Social
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 17 – Protectia oceanelor si a marilor si a zonelor de coasta, utilizarea rationala si punerea in vloare a resurselor
Adunarea Generala a ONU, a 49-a sesiune (1994), a 51-a sesiune (1995)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a patra sesiune din 1996, a cicncea sesiune (1997), a sasea sesiune (1998)
Manualul instrumentelor internationale pentru protectia stratului de ozon, Secretariatul Conventiei de la Viena pentru protejarea stratuluid e ozon si a Protocolului de la Montreal cu privire la substantele care afecteaza stratul de ozon (martie 2000)
Protocolul
de la Montreal asupra substantelor care distrug stratul de ozon si
deciziile reuniunilor partilor interesate de la
Conventia de la Viena pentru Protectia Stratului de Ozon (22 martie 1985) si deciziile conferintelor care au urmat (Helsinki, 26-28 aprilie 1989, Nairobi, 17-19 iunie 1991, Bangkok 23 noiembrie 1993, San José, 25 -27 noiembrie 1996, Beijing -3 décembrie 1999)
Uniunea Europeana
- Decizia Comisiei din 26 noiembrie 1996 si decizia din 16 decembrie 1999
Conventia cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climaterice (Rio 1992) si conferintele ce au urmat Berlin (1995), Geneva (1996), Kyoto (1997), Buenos Aires (1998), Bonn (1999), Delhi (2002), Milan (2003)
Agenda 21 , Capitolul 9 – protectia atmosferei
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a patra sesiune din 1996, a cicncea sesiune (1997), a sasea sesiune (1998)
Uniunea Europeana
A doua comunicare a Comunitatii Europene in contextual Conventiei Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor Climatice (1998)
Conventia Natiunilor Unite asupra luptei
impotriva desertificarii si eroziunii solurilor si
sesiunile ce au urmat (Roma,
Agenda 21 , Capitolul 12 – gestiunea ecosistemelor fragile
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a zecea sesiune (2001)
Conventia Natiunilor Unite asupra controlului
miscarilor transfrontaliere de deseuri periculoase si
eliminarea acestora si sesiunile ce au urmat (Roma,
Programul pentru Habitat, Istabul 1996
Conventia de la Stockholm asupra poluarii organice consistente (2001)
Agenda 21 , Capitolul 20 – gestiunea ecologica rationala a deseurilor periculoase, Capitolul 21 – gestiunea ecologica rationala a deseurilor solide
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a sasea sesiune din 1994, a zecea sesiune (2001)
Agenda 21 , Capitolul 2 – cooperarea internationala cu privire la accelerarea dezvoltarii durabile
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
Natiunile Unite – Samitul Mondial pentru Dezvoltare Sociala (Copenhaga, 1995), capitolul II, Eliminarea saraciei
Habitat II – Reuniunea Internationala asupra saraciei urbane (martie 1996)
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 3 – lupta impotriva saraciei
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
Comisia pentru dezvoltare sociala a 34-a sesiuen (1995), a 37-a sesiune (2002)
Comisia pentru populatie si dezvoltare a treia sesiune – 1997
Programul de actiune al Conferintei Internationale asupra Populatiei si Dezvoltarii (Cairo 1994)
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 4 – dinamica demografica si durabilitatea
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
Comisia pentru dezvoltare sociala a 34-a sesiuen (1995), a 37-a sesiune (2002)
Comisia pentru populatie si dezvoltare a treia sesiune – 1997
Programul de actiune al Conferintei Internationale pentru Populatie si Dezvoltare (Cairo 1994)
Samitul Mondial asupra Dezvoltaroo Sociale (Copenhaga 1995)
Declaratia de la Copenhaga asupra dezvoltarii sociale – Angajamentul 6
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 6 – protectia si promovarea sanatatii
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
Comisia pentru dezvoltare sociala, sesiunea 37 (1999)
Programul Habitat II, Istambul, 1996
Conferinta globala privind accesul la securitatea funciara si conditiile dezvoltarii durabile a oraselor, New Delhi, ianuarie 1996
International
conference on urban poverty
Intégration sociale et sécurité pour les pauvres des villes vers des villes pour tous Nairobi, Kenya 12-14 octobre 1999
Session Spéciale de l'Assemblée Générale de L'ONU Istanbul+5
Programe internationale
ONU – programul oraselor durabile
ONU Community Development Programme (UNCHS)
Conventia cu privire la drepturile copilului (1999) si protocoalele facultative la aceasta conventie
World Declaration on the Survival, Protection and Development of Children
Plan of Action for Implementing the World Declaration on the Survival, Protection and Development of Children in the 1990
Conferinta mondiala asupra drepturilor omului, Viena 1993
Programul de actiune al Conferintei Internationale asupra Populatiei si Dezvoltarii (Cairo 1994)
Sumitul Mondial pentru Dezvoltare Sociala (Copenhaga 1995)
Programul Habitat II, Istambul, 1996
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 25 Rolul copiilor si tinerilor in promovarea unei dezvoltari durabile
Adunarea Generala a ONU, a 4a sesiune (1985
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a zecea sesiune din 2001
Comisia pentru drepturile omului, a cincea sesiune, 1994
Comitetul drepturilor copilului, a treia sesiune, 1993, a opta sesiune 1995
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 8 – integrarea proceselor de adoptare a deciziei cu privire la mediu si dezvoltare
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997)
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 30 – intarirea rolului comertului si a industriei
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a treia sesiune din 1995, a patra sesiune (1996), a sasea sesiune (1998), a noua sesiune (2001)
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 33 – resurse si mecanisme financiare
Adunarea Generala a ONU, a 19-a sesiune (1997) – resurse si mecanisme financiare
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU –Report of the Secretary-General: Initial financial commitments, financial flows and arrangements to give effect to the decisions of the United Nations Conference on Environment and Development from all available funding sources and mechanisms
Conventia cu privire la accesul al informatii, participarea publicului la procesul decisional (Aarhus 1998)
Documentele celei de a doua reuniuni a semnatarilor Conventiei (Dubrovbik 2000)
Public participation in making local environmental decisions
The Aarhus Convention Implementation Guide
Alte documente si rapoarte internationale
- Raportul conferintei Natiunilor Unite asupra mediului si dezvoltarii, Rio 1992, Capitolul 40
ONU pentru educatie, stiinta si cultura, Les sept saviors nécessaires à ’éducation du future, Edgar Morin, octombrie 1999
Programul Habitat II, Istambul, 1996
Conferinta globala privind accesul la securitatea funciara si conditiile dezvoltarii durabile a oraselor, New Delhi, ianuarie 1996
International
conference on urban poverty
Intégration sociale et sécurité pour les pauvres des villes vers des villes pour tous Nairobi, Kenya 12-14 octobre 1999
Session Spéciale de l'Assemblée Générale de L'ONU Istanbul+5
Programe internationale
ONU – programul oraselor durabile
Acorduri internationale
Conventia cu privire la drepturile copilului (1999) si protocoalele facultative la aceasta conventie
World Declaration on the Survival, Protection and Development of Children
Conferinta mondiala asupra drepturilor omului, Viena 1993
Programul de actiune al Conferintei Internationale asupra Populatiei si Dezvoltarii (Cairo 1994)
Sumitul Mondial pentru Dezvoltare Sociala (Copenhaga 1995)
Programul Habitat II, Istambul, 1996
Documente si rapoarte internationale
Agenda 21 , Capitolul 25 Rolul copiilor si tinerilor in promovarea unei dezvoltari durabile
Adunarea Generala a ONU, a 4a sesiune (1985
Comisia pentru Dezvoltare Durabila a ONU – a zecea sesiune din 2001
Comisia pentru drepturile omului, a cincea sesiune, 1994
Comitetul drepturilor copilului, a treia sesiune, 1993, a opta sesiune 1995
Conferinte internationale
Programul Habitat, Istambul 1996
Habitat II
-Apelul de la Hanovra, lansat de catre primarii europeni (2000)
-Declaratia Conferintei Euro-mediteraneene a oraselor durabile, Sevillia, 1999
-Planul de actiune de la Lisabona
-Carta oraselor europene pentru durabilitate, Aalborg 1994
Programe internationale
Programme des cités durables Centre des nations unies pour les etablissements humains
(CNUEH-Habitat) Programmme des nations unies pour l'environnement (UNEP).
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
|||
|
|||
|
|||
Proiecte pe aceeasi tema | |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||