Cadrul general privind amenajarea teritoriului si urbanismul - amenajarea teritoriului si urbanismul

Cadrul general privind amenajarea teritoriului si urbanismul

1.Consideratii generale

Teritoriul Romaniei constituie spatiul necesar procesului de dezvoltare durabila si este parte a avutiei nationale de care beneficiaza toti cetatenii tarii.  Gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continua si de perspectiva, desfasurata in interesul colectivitatilor care il folosesc, in concordanta cu valorile si aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european. Gestionarea spatiala a teritoriului asigura indivizilor si colectivitatilor dreptul de folosire echitabila si responsabilitatea pentru o utilizare eficienta a teritoriului. Gestionarea se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si al urbanismului, care constituie ansambluri de activitati complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit, precum si la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale.

Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie:

globala, urmarind coordonarea diferitelor politici sectoriale intr-un ansamblu integrat;

functionala, trebuind sa tina seama de cadrul natural si construit bazat pe valori de cultura si interese comune;

prospectiva, trebuind sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor si interventiilor economice, ecologice, sociale si culturale si sa tina seama de acestea in aplicare;

democratica, asigurand participarea populatiei si a reprezentantilor ei politici la adoptarea deciziilor.

Urbanismul trebuie sa reprezinte o activitate:

a)          operationala, prin detalierea si delimitarea in teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;

b)          integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localitatilor;

c)           normativa, prin precizarea modalitatilor de utilizare a terenurilor, definirea destinatiilor si gabaritelor de cladiri, inclusiv infrastructura, amenajari si plantatii.

Activitatea de amenajarea a teritoriului si de urbanism trebuie sa se desfasoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparentei, descentralizarii serviciilor publice, participarii populatiei in procesul de luare a deciziilor, precum si al dezvoltarii durabile, conform carora deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea, fara a compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare proprie.

2. Amenajarea teritoriului si urbanismul

Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea.

Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei, pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii si integrarii spatiale, la nivel national, regional si judetean.

Lucrare: Scoala geopolitica romaneasca Referat: Organizarea Tribunalul de Prima Instanta

Obiectivele principale ale amenajarii teritoriului sunt urmatoarele:

a)      dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora;

b)      imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;

c)      gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;

d)      utilizarea rationala a teritoriului.

Urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung.

Activitatea de urbanism cuprinde toate localitatile tarii, organizate in retea, pe baza ierarhizarii si distributiei echilibrate a acestora in teritoriu. Aplicarea obiectivelor are in vedere intregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea.

Urbanismul urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si rurale, in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor.

Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele:

a)      imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;

b)      crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor si ale persoanelor cu handicap;

c)      utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate; extinderea controlata a zonelor construite;

d)      protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural;

e)      asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale;

f)       protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale.

Activitatile principale de amenajare a teritoriului si de urbanism constau in transpunerea la nivelul intregului teritoriu national a strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare durabila in profil spatial, precum si urmarirea aplicarii acestora in conformitate cu documentatiile de specialitate legal aprobate.

Activitatile conexe de amenajare a teritoriului si de urbanism au ca obiect:
a) cercetarea in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului si elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor si documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;

b) constituirea, intretinerea, extinderea si dezvoltarea bazei de date si documente;

c) elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu;

d) avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;

e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative in domeniu;

f) monitorizarea si controlul privind transpunerea in fapt a strategiilor, politicilor, programelor si operatiunilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.

In vederea asigurarii personalului de specialitate necesar pentru buna desfasurare a activitatilor de amenajare a teritoriului si de urbanism Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei coopereaza cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu institutiile de invatamant superior si cu organizatiile profesionale in domeniu, pentru organizarea si desfasurarea unor programe de formare profesionala, specializare si perfectionare continua.

Reteaua nationala de localitatii

Reteaua nationala de localitati este compusa din localitati urbane si din localitati rurale, ierarhizate pe ranguri.

Potrivit Legii 351/2001, ierarhizarea localitatilor pe ranguri este urmatoarea:

a)      rangul 0 - Capitala Romaniei, municipiu de importanta europeana;

b)      rangul I - municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel european;

c)      rangul II - municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati;

d)      rangul III - orase;

e)      rangul IV - sate resedinta de comuna;

f)       rangul V - sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor.

Trecerea localitatilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populatiei prin referendum si a institutiilor implicate, in conditiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativi si calitativi minimali.

Principalii indicatori, elementele si nivelurile de dotare prevazute de lege pentru ierarhizarea localitatilor urbane si rurale vor sta la baza criteriilor de stabilire a impozitelor si taxelor.

In zonele lipsite de orase pe o raza de 25-30 km Guvernul, cu participarea autoritatilor administratiei publice locale, va actiona in mod prioritar pentru:
a) modernizarea unor localitati rurale cu rol de servire in zona de influenta;
b) declararea de noi orase, promovand programe speciale de coparticipare la sustinerea financiara a dezvoltarii institutionale, necesare in vederea infiintarii acestor noi orase.

In vederea dezvoltarii echilibrate a teritoriului din zona Capitalei Romaniei si a municipiilor de rangul I unitatile administrativ-teritoriale de baza din aceste zone se pot asocia intr-un parteneriat voluntar in scopul infiintarii de zone metropolitane aferente spatiului urban. Asocierea contribuie la intarirea complementaritatilor intre aceste unitati si factorii de decizie interesati in dezvoltarea teritoriului.

Zonele metropolitane functioneaza ca entitati independente fara personalitate juridica. Zonele metropolitane pot functiona pe un perimetru independent de limitele unitatilor administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autoritatile administratiei publice locale.

Asociatia zonei metropolitane, cu acordul consiliilor locale si cu consultarea populatiei in conditiile legii, in a carei raza teritoriala s-a constituit, adopta programul de dezvoltare a zonei.

In vederea optimizarii evolutiei marilor aglomerari urbane, prin lege se pot infiinta in cadrul acestora zone de dezvoltare. Legea va prevedea perimetrul, durata de functionare, cadrul institutional de administrare, precum si facilitatile acordate.

In vederea protejarii elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a localitatilor urbane si a asigurarii de spatii de agrement si recreare, in planurile urbanistice elaborate si aprobate potrivit legii se va prevedea infiintarea de centuri sau zone verzi in jurul Capitalei Romaniei si al municipiilor de rangul I.

Planurile de dezvoltare nationala, regionale, inclusiv cele transfrontaliere si de dezvoltare pentru integrarea in spatiul european, precum si cele sectoriale se vor elabora pe baza prevederilor sectiunilor Planului de amenajare a teritoriului national - Cai de comunicatie, Ape, Zone protejate, Reteaua de localitati, Zone de risc natural, precum si ale altor sectiuni ale Planului de amenajare a teritoriului national aprobate prin lege.