Fundamentarea cheltuielilor Primariei

Municipiului Iasi

In determinarea cheltuielile din bugetele locale sunt expresia eforturilor financiare realizate de organele administratiei publice locale pentru acoperirea cerintelor sociale, culturale, economice, a serviciilor de dezvoltare publica si a altor cerinte ale locuitorilor din unitatile administrativ teritoriale care sunt de competenta autoritatilor administratiei publice locale.

Cheltuielile publice locale se grupeaza conform clasificatiei bugetare elaborate de Ministerul Finantelor si cuprinde parti, capitole, subcapitole, titluri si articole, precum si alineate, dupa caz. Aceasta grupare dupa indicatorii bugetari a cheltuielilor este unitara si obligatorie pentru toate institutiile si serviciile publice si se utilizeaza in toate fazele procesului bugetar (elaborare, aprobare, executie, analiza si sinteza, control). Partile, capitolele si subcapitolele clasificatiei bugetare grupeaza cheltuielile in functie de obiectivul si caracterul public caruia ii sunt destinate, rezultand clasificatia functionala, iar titlurile si articolele dupa caracterul economic al operatiunilor, respectiv clasificatia economica.

Cheltuielile publice sunt planificate pe functii (educatie, sanatate s.a.) si pe categorii economice (cheltuieli curente si de capital). La planificarea lor se are in vedere conjunctura economica nationala, la care se adauga obiectivele strategice privind politica financiara a statului. Se ajunge astfel la o proiectie a cheltuielilor publice, care vine din partea Guvernului in cadrul politicii financiare a acestuia.

Gruparea cheltuielilor la bugetul local se face pe baza criteriului financiar. Clasificatia functionala grupeaza cheltuielile pe capitole si subcapitole, iar clasificatia economica le grupeaza pe articole si alineate. Totalul cheltuielilor pe capitole rezulta din insumarea cheltuielilor pe toate capitolele si subcapitolele componente. Repartizarea pe articole si alineate a cheltuielilor trebuie sa se faca cu respectarea anumitor prioritati, asigurand in primul rand, acoperirea cheltuielilor cum sunt cele privind retributiile, reparatiile capitale etc. In a doua ordine de prioritate si in functie de necesitatea lor, se repartizeaza celelalte cheltuieli de intretinere si functionare, destinate procurarii de materiale, obiecte de inventar de mica valoare sau de scurta durata. Prin urmare, repartizarea pe articole si alineate a cheltuielilor trebuie considerata o sarcina importanta a planificarii financiare, de care depinde calitatea si stabilitatea de structura a bugetului. Deciziile privind planificarea cheltuielilor sunt luate pe baza prognozei efectelor diferitelor politici in perioada urmatoare si in legatura cu solicitarile de bunuri si servicii publice, in limita resurselor disponibile.

In ceea ce priveste metodologia de fundamentare a cheltuielilor la o unitate administrativ teritoriala, aceasta are caracter corelativ, rezultat din normele privind cheltuielile bugetare, elaborate in numele Guvernului, de catre Ministerul Finantelor Publice si instructiunile cu caracter complementar ale Consiliului local, prin care se subliniaza specificul obligatiilor lucrative pentru toate institutiile de administratie publica.

Metodele de fundamentare a indicatorilor bugetari sunt atat clasice, cat si moderne.

In categoria metodelor clasice mentionam: metoda automata; metoda majorarii(diminuarii); metoda evaluarii directe.

In cazul metodei automate, fundamentarea indicatorilor bugetari pentru an bugetar „n” se realizeaza pe baza cheltuielilor anului „n-2”, al carui exercitiu a fost incheiat, intrucat nu se cunosc realizarile anului in curs. Avantajele metodei constau in faptul ca este usor de aplicat si nu necesita un volum mare de lucrari, iar ca dezavantaj, prevederile noului an nu corespund cu realitatea, pentru ca nu sunt luate in considerare modificarile conditiilor economico-sociale, politice, ce intervin intre timp.

Folosind metoda majorarii (diminuarii), fundamentarea bugetului pe anul „n” se realizeaza prin aplicarea ritmului mediu anual de crestere sau de descrestere a indicatorilor bugetari, la cheltuielile bugetare ale anului in curs „n-1”. Ritmul mediu se calculeaza pe baza rezultatelor executiei bugetare intr-un interval de cinci sau mai multi ani consecutivi. Metoda nu este foarte eficienta intrucat necesita un volum foarte mare de lucrari, iar prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru ca noii factori nu sunt luati in considerare.

Metoda evaluarii directe. Fundamentarea bugetului pe anul „n” se bazeaza pe baza executiei preliminare a bugetului pe anul in curs „n-1” si a previziunilor economico-sociale pentru anul „n”. Metoda este usor de aplicat, dar necesita un volum mare de lucrari legate de formularea previziunilor pentru anul „n”.

In Romania, principiul de fundamentare a bugetelor este cel al metodei automate. Astfel, orice buget are urmatoarea structura:

• Denumire indicator
• Cod indicator
• Realizari ale anului „n-2”
• Programul anului „n-1”
• Propuneri anul „n”
• Estimari ale anului „n+1”
• Estimari ale anului „n+2”
• Estimari ale anului „n+3”.

Aceasta structura se impune deoarece prezinta situatiile veniturilor si cheltuielilor realizate in anul „n-2” (ultimul an care are finalizata executia bugetara), situatia anului „n-1” (anul in care se elaboreaza bugetul si cand nu se stie situatia executiei bugetare decat pana la acel moment). Propunerile anului „n” vizeaza creditele bugetare preconizate a fi alocate, iar estimarile anilor „n+1”, „n+2” si „n+3” sunt transpunerea valorica a obiectivelor stabilite in Documentul de politica, strategie si performanta pe urmatorii trei ani.

In vederea intelegerii mecanismului de fundamentare a indicatorilor bugetari prin metoda evaluarii directe, se poate folosi urmatorul exemplu: se considera n-1 si n-2 anii bugetari premergatori elaborarii bugetului pe anul n. Determinare nivelului cheltuielilor bugetare pe baza evolutiei PIB se realizeaza astfel:

sau

unde: CB=cheltuieli bugetare; VB=venituri bugetare; PIB=produsul intern brut.

Datorita dezavantajelor metodelor clasice de fundamentare a indicatorilor bugetari, ce se bazeaza pe un volum limitat de informatii si nu vizeaza eficienta actiunilor, s-au elaborat noi metode care sa puna accent pe eficienta utilizarii banului public.

Metodele moderne de fundamentare a cheltuielilor vizeaza: conceperea si aplicarea unei politici tarifare pentru acele servicii publice la care se presteaza; sa se asigure functionarea continua a serviciilor, eventualele intreruperi putand fi cauzate doar de situatii de forta majora; sa fie un serviciu public real, sa se manifeste efectiv si concret, sa fie cuantificabil pentru ase efectua o masurare rapida si corecta, sa fie mobil, posibil de adaptat la solicitarea consumatorului final, sa se asigure un cost cat mai scazut, fara insa a afecta eficienta lui economica.

Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, obiective, se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin autoritatilor administratiei publice locale, cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul colectivitatilor locale respective.

Primaria municipiului Iasi procedeaza la cuantficari, determinari de dimensiune ale cheltuielilor privind activitatea proprie si cea bugetara, potrivit cu metodologia existenta, elaborata in numele Guvernului de Ministerul Finantelor Publice si completata pe latura specifica de activitate de Consiliul Local. In actiunea de fundamentare a indicatorilor financiari se au in vedere mai multe repere.

Un prim reper este dat de identificarea si individualizarea indicatorilor fizici specifici pe categorii de contribuabili si pe categorii de venituri, pe categorii de ordonatori de credite si categorii de cheltuieli. Faptic, indicatorii fizici reprezentativi sunt stabiliti, fixati in sensul sustinerii unei metodologii comune, folosite in cuantificarea mijloacelor banesti de repartizat in bugetul local. In administratia publica locala, indicatori fizici specifici sunt: numar kW energie electrica pentru iluminat public, tarif – lei/kW, numar om-zile deplasare pe un an, in unitati ale administratiei publice, in tara sau in strainatate, numar masini aflate in dotarea unitatii administratiei publice, cheltuiala medie anuala pe un autovehicul din dotarea unitatii administratiei publice cu retributii si combustibil, numar abonati la cantinele restaurant ale unitatii administratiei publice, cheltuiala medie anuala pe un abonat la cantinele restaurant ale unitatilor administratiei publice locale, cu retributiile, regia si alte cheltuieli.

Nivelul, situatia indicatorilor din anul de baza continuitatea activitatii si actiunilor prin institutii cu o anumita organizare si functionare, potrivit cu derularea in timp a actiunii de fundamentare. Este folosita efectiv la determinarea a doua categorii de limite asupra executiei indicatorilor financiari si anume, executia certa si executia preliminara. Intr-o mai mare masura, determinarea previzionala a cheltuielilor impune folosirea tuturor reperelor pentru fundamentarea acestora.

Normele si normativele financiare in dimensionarea cheltuielilor bugetare cu caracter general si obligatoriu cu dimensiuni fixe sau limite variabile intr-un anumit interval de timp. Cadrul general si specific vizeaza categorii de acte normative cu caracter direct sau indirect, ca de exemplu actele normative de organizare a institutiei (Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala).

In cadrul activitatii proprii a unei primarii, actiunea de fundamentare a indicatorilor vizeaza calcule potrivit cu subdiviziunile clasificatiei bugetare, folosind anumite formule, relatii de lucru, evidentiind specificul activitatilor sau actiunilor, a locului de unde vin principalele venituri si locul de consum a cheltuielilor ca destinatie. Potrivit metodologiei bugetare si a Consiliului local, a fundamentarii indicatorilor financiari, forma finala este sintetizata in bugetul local.

Metodologia prezenta in fundamentarea cheltuielilor la institutiilor publice are repere comune cu cea bugetara, elaborata de Ministerul Finantelor publice si completata in sensul obiectivului de activitate cu specificul activitatilor la nivel de capitol si subcapitol de cheltuieli.

Cheltuielile din administratia publica se dimensioneaza pornind de la executia anului precedent si tinand seama de obiectivele din anul de executie. Folosind executia bugetara din anul precedent, se pot lua in calcul si unele cheltuieli nejustificabile din perioada anterioara. Nivelul cheltuielilor efectuate in perioada precedenta, constituie un criteriu in fundamentarea prioritatilor, dar nu inseamna ca trebuie sa transpuna si cheltuieli nejustificate. Cheltuielile bugetare destinate administratiei publice se stabilesc in principal pe baza normelor si normativelor financiare, contribuind la simplificarea muncii in etapa de elaborare a bugetului. Prin folosirea normelor de cheltuieli, se asigura o legatura organica intre planul de activitate si nivelul fondurilor si se exercita controlul utilizarii acestora.

In planificarea de perspectiva, foarte importanta este determinarea cheltuielilor medii pe un indicator de activitate sau determinarea normativelor financiare, cu ajutorul carora sa se poata stabili nivelul total al cheltuielilor prevazute pe un an. Dimensionarea reala a cheltuielilor este foarte importanta, deoarece are influenta hotaratoare asupra evolutiei social-economice a comunitatii locale. Pe baza analizei evolutiei anterioare a resurselor si cheltuielilor, se poate stabili modificarea viitoare a acestora, desi in perioada cu schimbari esentiale fata de trecut, aceste calcule nu sunt edificatoare. Alaturi de indicatorii de fundamentare prevazuti prin normele metodologice, in elaborarea propunerilor de cheltuieli mai pot fi folosite norme si normative cantitative si valorice. Normele de cheltuieli prezinta volumul maxim de mijloace banesti sau materiale care se pot consuma pe o unitate de calcul-indicator.

Normele de cheltuieli folosite in planificarea financiara pot fi clasificate dupa mai multe criterii. Din punct de vedere al caracterului se intalnesc norme obligatorii si norme indicative sau orientative. Normele obligatorii sunt stabilite prin acte normative, fara a putea fi modificate de ordonatorii de credite. Normele indicative, facultative sau orientative reprezinta medii ale consumurilor de materiale, ale cheltuielilor efectuate de unitatile bugetare de acelasi fel. Acestea pot fi materiale, , financiare sau combinate. Normele indicative combinate se calculeaza prin doua procedee – pe baza de medii valorice (determinarea normei prin raportarea creditelor bugetare consumate de o unitate la numarul mediu al indicatorilor realizati) si prin insumarea normelor individuale financiare (pentru fiecare articol si alineat de cheltuieli in parte). Planul tip de cheltuieli cuprinde aceleasi date ca si norma combinata, doar ca se refera la cheltuieli totale ale unei institutii. Planul tip de cheltuieli cuprinde aceleasi date ca si norma combinata, doar ca se refera la cheltuieli totale ale unei institutii si nu un singur indicator.

In practica si teorie s-a acordat atentie metodei normative in dimensionarea cheltuielilor pentru care nu sunt stabilite norme obligatorii. Datorita varietatii institutiilor in teritoriu, folosirea metodei normative creeaza dificultati, ca urmare este folosita metoda stabilirii cheltuielilor in functie de conditiile specifice fiecarei institutii pe baza executiei din anul precedent si a influentei diferitelor modificari pentru perioada urmatoare.

Determinarea indicatorilor financiari privind cheltuielile pe baza unor criterii stabilite prin norme metodologice sau decurgand din practica planificarii financiare nu prezinta suficiente elemente de fundamentare stiintifica, impunandu-se noi modalitati de actiune, precum calculele statistico-matematice.

In planificarea de perspectiva se pot folosi, dupa caz, metode statistico-matematice precum: metoda ritmurilor (ratelor) medii de crestere, metoda mediilor glisante, metoda lanturilor Markov, extrapolarea cu ajutorul unei functii de tendinta sau regresie, determinarea intuitiva a creditelor bugetare in anul de plan, in raport cu evolutia seriilor statistice din darile de seama pe o perioada anterioara.

Folosirea, dupa caz, a acestor metode depinde de configuratia evolutiva a cheltuielilor medii totale sau de structura, de evolutie a factorilor care le conditioneaza, de indicatorii concreti care trebuie determinati. In cele mai multe situatii, pentru a avea garantia ca datele pronosticate vor fi bune, trebuie folosite mai multe metode, iar rezultatele trebuie comparate prin prisma unor indicatori precum abaterea medie patratica, coeficientul de corelatie sau coeficientul de inegalitate al lui Theil. Functia evolutiei seriilor statistice cu privire la creditele bugetare se poate obtine cu ajutorul metodei celor mai mici patrate, prin mai multe etape de calcul. O prima etapa presupune trasarea graficului datelor privind evolutia creditelor bugetare pe o perioada anterioara, cu o functie corespunzatoare (liniara, parabolica, hiperbolica etc). Prin alegerea ajustarilor corespunzatoare tendintei fenomenului constatat, se obtin parametrii functiei de ajustare, astfel incat suma patratelor acestor erori sa fie minima.

Pentru determinarea valorilor parametrilor care minimalizeaza erorile, se rezolva sistemul derivatelor partiale, iar datele sunt sistematizate intr-un tabel cu coloanele sumelor necesare calcularii parametrilor. In final, se extrapoleaza valoarea functiei pentru unul din anii situati in afara perioadei analizate pe baza functiei de ajustare. Aplicarea in practica a acestei metode presupune luarea in considerare a unei perioade de timp de cel putin 5 ani si avand ca exprimare cifrica date privind marimea articolelor bugetare pentru fiecare an.

In repartizarea cheltuielilor actioneaza si principiul specificitatii locale, conform caruia administratiile teritoriale nu se pot ocupa decat de cheltuielile ce vizeaza propria comunitate.

Avand in vedere existenta autonomiei locale elaborarea bugetelor se face pornind de la politica bugetara promovata de executivul si legislativul unitatii administrativ-teritoriale. Problema centrala a intregului management o constituie punerea in concordanta a cerintelor de resurse financiare cu posibilitatea m de asigurare a acestora

In final , autoritatile locale trebuie sa elaboreze un buget de functionare in echilibru in care nu trebuie subestimate cheltuielile si nici supraestimate veniturile .

Cheltuielile bugetare reprezinta un consum de mijloace materiale, de munca sau banesti pentru realizarea activitatii si pentru satisfacerea trebuintelor unitatilor administrativ teritoriale, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local.

Proiectarea si adoptarea bugetelor locale

• In perioada 15 mai - 1 iunie, directiile generale ale finantelor publice si de la nivel judetean centralizeaza proiectele de bugete locale primite si care cuprind propunerile de cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si propunerile de transferuri cu destinatie speciala, si depun la Ministerul Finantelor Publice situatia acestora pe ansamblul judetelor, pentru corelarea cu proiectul bugetului de stat. Proiectele de buget pe ansamblul judetelor se prezinta Ministerului Finantelor Publice insotite de situatia unitatilor administrativ-teritoriale componente la care se propun cote, sume defalcate si transferuri precum si de note de fundamentare a necesitatii, oportunitatii, eficientei si eficacitatii acestora.

• Ministerul Finantelor Publice examineaza propunerile de sume defalcate si de transferuri cu destinatie speciala cuprinse in proiectele de bugete locale pe ansamblul fiecarui judet si, avand situatia generala a veniturilor si cheltuielilor previzionate pentru bugetul de stat, stabileste, cu acordul Guvernului, limitele acestor sume, precum si criteriile de repartizare a acestora pe unitati administrativ-teritoriale. Ministerul Finantelor Publice are obligatia ca pana la data de 1 iulie sa comunice directiilor generale ale finantelor publice si ale controlului financiar de stat limitele maxime pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile cu destinatie speciala, precum si criteriile de repartizare a acestora. In plus judetele primesc o nota de fundamentare a deciziei luate de minister.

• Directiile generale ale finantelor publice si transmit limitele sumelor defalcate si transferurilor cu destinatie speciala consiliilor judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, urmand ca acestea sa informeze ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale asupra limitelor in discutie.

• Pana la data de 20 iulie, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale elaboreaza si depun la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat noile propuneri pentru proiectele de bugete locale, intocmite cu luarea in considerare a limitelor maxime de sume defalcate si transferuri cu destinatie speciala stabilite de Ministerul Finantelor Publice.

• Urmeaza o noua centralizarea a proiectelor de bugete locale pe ansamblul judetelor, centralizare care se realizeaza de catre directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat si se transmite de catre acestea la Ministerul Finantelor Publice pana la data de 1 august a fiecarui an.

• Ministerului Finantelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale cu bugete proprii, a proiectelor bugetelor locale pe ansamblul judetelor si a bugetului propriu, intocmeste proiectul bugetului de stat, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat si proiectele fondurilor speciale, pe care le depune la Guvern, pana la data de 25 septembrie, insotite de proiectele legilor bugetare.

• Guvernul isi insuseste proiectele de bugete mentionate si le depune spre aprobare la Parlament, cel mai tarziu pana la data de 10 octombrie, insotite de un raport privind situatia economico-financiara a tarii si proiectia acesteia pentru anul care urmeaza, precum si de proiectele legilor bugetare.

• Parlamentul aproba bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale. Cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinatie speciala, evidentiate pe judete, se cuprind in anexe la bugetul de stat. Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate prin legea bugetului de stat, o cota de pana la 25% se aloca bugetului propriu al judetelor (limita maxima a acestei cote se stabileste tot prin legea bugetului de stat), diferenta pana la suma totala aprobata pentru fiecare judet revenind comunelor, oraselor si municipiilor din judet.

• Repartizarea efectiva a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe comune, orase si municipii se realizeaza de fiecare consiliul judetean, prin hotarare, cu prioritate acelor unitati adminitrativ-teritoriale care inregistreaza venituri proprii insuficiente, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a directiilor finantelor publice, in functie de criteriile de repartizare aprobate prin legea bugetului de stat.

• In termen de maxim 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat (care are loc la data publicarii ei in Monitorul oficial al Romaniei, Partea I), ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele de bugete locale spre aprobare consiliilor locale, consiliilor judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Proiectul de buget local se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei, dupa care, in termen de 15 zile, este supus aprobarii

consiliului local, judetean. Proiectul bugetului local va fi insotit de raportul primarului, al presedintelui consiliului judetean, dupa caz, precum si de eventualele contestatii depuse de locuitori, in termenul de 15 zile de la publicarea / afisarea proiectului. Consiliul local, judetean se pronunta asupra contestatiilor, dupa care adopta proiectul bugetului local.

• Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor, si se aproba, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferuri de la acest buget, de catre Ministerul Finantelor Publice, in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat. Aprobarea pentru aceste sume se face pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise la Ministerul Finantelor Publice de catre directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat.

Flux privind proiectarea si adoptarea bugetelor locale

Cheltuielile bugetare pot fi clasificate conform clasificatiei economice in:

a) CHELTUIELI CURENTE ce cuprind:

- cheltuieli de personal

- cheltuieli materiale si servicii

b) SUBVENTII

c) TRANSFERURI

d) CHELTUIELI DE CAPITAL.

Pentru fiecare institutie publica sau serviciu public descentralizat finantat din bugetul local se preconizeaza, aproba si executa cheltuielile necesare in aceasta structura

A.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cheltuielile de personal vizeaza plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum ale persoanelor ce desfasoara activitati pe baza de puncte, programe sau obiective a obligatiilor aferente fata de bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat, asigurarile de sanatate, fondul de somaj. De asemenea se adauga drepturile de delegare, detasare si transfer in interesul serviciului.

Cheltuielile de personal se vor stabili tinand seama de dimensionarea la strictul necesar al personalului de specialitate, administrativ si auxiliar finantat de la buget in concordanta cu programele si atributiile pe care le are de realizat fiecare compartiment functional.

Articolul 10-cheltuieli cu salariile cuprinde urmatoarele alineate:

Articolul 10.01 Fond de salarii de baza (FdSb – reprezinta necesarul de fonduri pentru salarizarea angajatilor primariei si se determina pe baza urmatoarelor elemente :

- Numarul mediu de salariati (N);

- Salariul mediu din anul de baza modificat cu influenta majorarilor de salarii previzionate pentru anul de plan (Smb);

Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relatiei:

Articolul 10.03 Indemnizatii de conducere (IC) reprezinta drepturile banesti cuvenite persoanelor care indeplinesc functii de conducere in cadrul primariei si se calculeaza in functie de :

- numarul persoanelor cu functii de conducere (Nc);

- indemnizatia medie de conducere realizata in anul de baza influentata de eventualele modificari prevazute in anul in curs (Imc);

Relatia de calcul:

Indemnizatia de conducere reprezinta 20 – 50% din salariul tarifar de incadrare. Ordonatorul principal de credite stabileste criteriile si procentele:

Lucrare: Scoala geopolitica romaneasca Referat: Organizarea Tribunalul de Prima Instanta

Pentru director si director adjunct – 30-50%

Pentru sef serviciu si sef birou – 20-30%

Articolul 10.04 -Spor de vechime (Spv). Pentru vechimea in munca salariatii beneficiaza de un spor de vechime de pana la 25%, calculat la salariul de baza . Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime sunt in functie de vechimea personalului angajat si de cuantumul sporului de vechime aferent acestuia .

Transele de vechime in munca sunt:

3-5 ani

5-10 ani      →10%

10-15 ani    →15%

15-20 ani    →20%

peste 20 ani →25%

Articolul 10.07 Fond de premiere (Fdp cuprinde premiile cuvenite salariatilor sub forma de gratificatii anuale , determinate in functie de:

- salariile tarifare aferente salariatilor(FdSb);

- cotele de acordare a gratificatiilor (C%);

Relatia de calcul este urmatoarea ;

Articolul10.08 Alte drepturi salariale cuprinde sumele cuvenite consilierilor primariei sub forma de indemnizatii.

Total cheltuieli cu salariile = fondul aferent salariilor de baza + salariile de merit + indemnizatiile de conducere + spor vechime + ore suplimentare + fondul de premii + alte drepturi salariale.

Mod de calcul al salariului de baza:

Functia de executie: referent

Gradul: III

Cod studii: Studii superioare SS

Vechime in munca: 11ani

Biroul personal intocmeste lunar statul de functii pe care il inainteaza spre aprobare Consiliului Local. Pe baza foilor de pontaj sau de prezenta, biroul personal calculeaza orele suplimentare, indemnizatiile de conducere si alte sporuri, aferente fiecarui salariat.

Compartimentul financiar calculeaza retinerile aferente fiecarui salariu si determina salariul net. Tot acest compartiment calculeaza obligatiile de plata ale unitatii. Aceste informatii se transmit compartimentului contabilitate.

Obligatiile de plata ale angajatilor, pe de o parte si ale angajatorului pe de alta parte, se platesc in numerar sau prin ordin de plata la Trezoreria Finantelor Publice.

Acest flux informational poate fi redat in figura urmatoare:

Articolul 11 Contributii pentru asigurarile sociale de stat (CAS) reprezinta contributia institutiei la constituirea fondului pentru asigurari sociale si se determina in functie de:

- cheltuieli cu salariile (Chs);

- cota de CAS de22%

Formula de calcul este :

Articolul 12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj (Cf somaj) reprezinta contributia institutiei la constituirea fondului de somaj si se calculeaza in functie de :- cheltuieli cu salariile (Chs);

- cota de 3% reprezentand contributia la fondul de somaj;

Se utilizeaza urmatoarea formula de calcul:

Articolul 13 Deplasari, detasari, transferuri (D) cuprinde fondurile banesti necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de deplasarile in tara si in strainatate in interesul serviciului . Aceste fonduri se fundamenteaza in functie de :

- numarul de persoane care se deplaseaza (Nr);

- numarul de zile de deplasare (Nzi);

- costul transportului pe o persoana (Ktr);

- costul diurnei pe o persoana (Kd);

- costul cu cazarea pe o persoana (Kcaz);

Relatia de calcul este urmatoarea ;

Articolul 14 Constituirea Fondului initial de asigurari sociale de sanatate (CASS) se formeaza din contributia datorata si varsata de catre angajatori si din contributia datorata si suportata de catre asigurati .Angajatorii au obligatia sa participe la constituirea Fondului initial de asigurari sociale de sanatate in cota de 7% aplicata asupra fondului de salarii si suportata din cheltuieli.

Aceasta contributie se calculeaza pe baza relatiei:

Asiguratii contribuie cu o cota de 7% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de angajatii cu contract de munca pe durata determinata. Aceasta cota se evalueaza potrivit relatiei precedente si se suporta de catre asigurat din veniturile salariale.

A.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale si de servicii:

Cheltuielile materiale si de servicii sunt in principal cheltuieli de intretinere si gospodarire a sediilor si spatiilor unde isi desfasoara activitatea primaria si consiliul judetean, institutiile publice subordonate si alte institutii ale caror cheltuieli de acest tip se finanteaza din bugetul local (iluminat, incalzire, apa canal, salubritate, posta, telefon, telex, furnituri de birou, materiale de curatenie, diverse prestari de servicii, obiecte de inventar, reparatii curente, carti, publicatii) dar si alte cheltuieli specifice (calificare-specializare personal, protocol, protectia muncii, alte cheltuieli autorizate de lege, hrana, reparatii strazi, drumuri, poduri)

Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face in raport cu indicatorii specifici fiecarei actiuni utilizandu-se si de aceasta data formulare intocmite de catre Ministerul Finantelor, dar si orice alte date din baza proprie de date.

Articolul 24 Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire cuprinde fondurile banesti necesare pentru buna functionare a consiliului local reprezentand platile pentru incalzit , iluminat si forta motrica, apa, canal, salubritate, posta, telefon, telex , furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari de servicii necesare consiliului local .

Articolul 24.01 Incalzit cuprinde fondurile banesti necesare achitarii furnizorilor de energie termica, gaze naturale si combustibil, care se evalueaza pe baza devizului intocmit in preturi curente.

Aceste cheltuieli se evalueaza in functie de suprafata totala radianta, cantitatea de agent termic consumat, pretul pentru o gicacalorie si perioada de consum.

Mod de calcul:

Articolul 24.02 Iluminat si forta motrica cuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice.

Cheltuielile cu iluminatul se evalueaza in functie de numarul de kwh consumati pentru iuminat si functionare aparatura, tariful pentru 1 kwh si numarul de luni de consum.

Mod de calcul:

Articolul 24.03 Apa, canal, salubritate cuprinde fondurile banesti necesare pentru plata furnizorilor de apa rece menajera, achitarea taxelor de canalizare si gunoi. Se evalueaza in functie de cantitatea de apa consumata (diferentiat pentru apa calda si rece), tariful pe 1mcub de apa si perioada de consum.

Mod de calcul:

Articolul 24.04 Posta, telefon, telex, radio cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio, si a cheltuielilor pentru corespondenti.

Mod de calcul:

a. cheltuieli cu corespondenta (interna si externa)

b. cheltuieli pentru abonamente radio si tv

c. cheltuieli cu abonamentele telefonice:

Articolul 24.05 Furnituri de birou cuprinde fondurile banesti necesare achizitionarii rechizitelor de birou si se evalueaza conform borderoului :

Mod de calcul:

Articolul 24.06 Materiale pentru curatenie cuprinde fondurile banesti necesare achizitionarii de materiale pentru curatenie, evaluate conform devizului;

Articolul 24.07 Alte materiale si prestari de servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare si dezinsectie, materiale pentru apararea locala antiaeriana si prevenirea incendiilor, materiale si plata lucrarilor pentru intretinere si amenajarea spatiilor verzi, serviciile prestate de gardienii publici si alte cheltuieli de intretinere a masinilor de calcul de birou, de multiplicat, a masinilor de scris, care se evalueaza conform devizului:

Articolul 25 Materiale si prestari de servicii cu caracter functional cuprinde fondurile banesti necesare pentru achizitionarea carburantilor si lubrifiantilor pentru autovehicule, piese de schimb si diverse alte materiale pentru intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor, conform devizului:

Articolul 27 Reparatii curente cuprinde fondurile banesti pentru efectuarea reparatiilor bunurilor fixe din patrimoniul primariei conform devizului pentru reparatii curent

Articolul 30 Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfasurarii unor actiuni pentru calificarea perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor , cheltuielile de protocol, cheltuielile ocazionate de protectia muncii si alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale :

D. Cheltuieli de capital:

Fata de celelalte categorii de cheltuieli , cheltuielile de capital se caracterizeaza prin faptul ca:

-sunt utilizate in scopuri foarte bine determinate :

-conduc la cresterea patrimoniului public al colectivitatii

-favorizeaza dezvoltarea locala ;

-au ca rezultat realizari tehnico-edilitare fara constrangeri in ceea ce priveste rentabilitatea financiara;

-au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare , necesitand sume cu ponderi mari in buget

-au efecte economice si sociale propagate;

- implica financiar perioade ce depasesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul electoral in care s-a luat decizia.

Cheltuielile pentru investitii ale orasului si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala , care se finanteaza din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al primariei care se aproba ca anexa la bugetul local de catre Consiliul Local. obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii, numai daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii , au fost elaborate si aprobate conform dispozitiilor legale.

Primaria stabileste prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand, totodata, utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.

In programul de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii in continuare, precum si obiectivele de investitii noi. In programele de investitii se cuprind intr-o pozitie globala, sub denumirea de ”alte cheltuieli de investitii ” : achizitiile de imobile; dotarile independente; cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate si a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investitii noi; cheltuielile de proiectare si executie privind consolidarile si interventiile pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale ( cutremure, inundatii, alunecari, prabusiri si tasari de teren , incendii, accidente tehnice), precum si alte cheltuieli legate de realizarea investitiilor (lucrari de foraj, cartarea terenului, determinari seismologice, consultanta, asistenta tehnica si alte cheltuieli asimilate investitiilor), potrivit legii.

Pozitia globala se detaliaza prin liste separate de catre primarie, pe baza de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitate, oportunitatea si alti indicatori caracteristici unor asemenea investitii, si se aproba de catre consiliul local, odata cu bugetul local.

Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi a caror finantare este integral sau in completare asigurata din bugetul local precum si cele din imprumuturi interne si externe, contractate direct de catre primarie se aproba de catre consiliul local.

In programul de investitii se vor inscrie cheltuieli pe ani si etape de executie pentru investitiile in continuare si pentru cele noi. In liste se vor inscrie cu prioritate obiectivele de investitii incepute in anii precedenti si neterminate pentru care exista conditii de finantare pana la incheierea exercitiului bugetar al anului 2004 precum si investitii de natura consolidarilor si interventiilor pentru prevenirea sau combaterea efectelor produse de actiuni accidentale. Acestea sunt aprobate insa la pozitia globala ”alte cheltuieli de investitii”.

Sumele care vor fi luate in considerare spre a fi alocate pentru aceasta destinatie se vor stabili dupa luarea in considerare a tuturor posibilitatilor de finantare: surse proprii sau diverse surse atrase.

SUSRSE DE FINANTARE ALE PRIMARIRI MUNICIPIULUI IASI

Pentru a-si desfasura activitatea si a servi cat mai bine interesele locale Primaria are nevoie de fonduri pe care si le procura din diverse surse de finantare .Principala sursa de finantare a acestei institutii o constituie veniturile proprii . Pot fi utilizate urmatoarele surse de finantare:

a. venituri din impozite si taxe locale colectate de la persoane fizice si juridice, a caror structura a fost prezentata in capitolul anterior;

b. venituri cu destinatie speciala , care cuprind :

1. venituri din taxe speciale;

Consiliile Locale pot aproba infiintarea de activitati si servicii publice de interes local finantate din venituri extrabugetare , stabilind in acelasi timp si domeniul de activitate , categoriile de venituri , natura cheltuielilor, sistemul de organizare si functionare a acestor activitati. Pentru aceste activitati si servicii publice Consiliile Locale stabilesc taxe speciale, ce constituie venituri cu destinatie speciala , fiind utilizate in aceleasi scopuri pentru care au fost infiintate.

Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual si trimestrial si trebuie sa acopere cel putin sumele investite si cheltuielile curente de intretinere si functionare a acestor servicii.

2. donatii si sponsorizari de la persoanele fizice si juridice;

Donatiile si sponsorizarile de la persoanele juridice se gasesc sub forma mijloacelor materiale si banesti care participa la finantarea unor actiuni de interes public. Aceste fonduri reprezinta fonduri cu destinatie speciala si vor fi utilizate prin respectarea stricta a destinatiilor stabilite de sponsor.

c. prelevari de la bugetul de stat, ce cuprind cote si sume defalcate din impozitul pe venit alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale ;

d. fondul de rulment ce se constituie din excedentul bugetar (sumele incasate din venituri proprii peste cele aprobate prin bugetele locale) , daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- depasirea incasarilor sa fie realizata pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local si sa se mentina pana la finele anului ;

- sa nu aiba imprumuturi restante, precum si dobanzi si comisioane neachitate , aferente imprumuturilor si datoriilor contractate;

El pastreaza intr-un cont distinct deschis la Trezorerie si poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea golului de casa provenit din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent , precum si pentru acoperirea definitiva a deficitului bugetar rezultat la sfarsitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit si pentru finantarea unor investitii din competenta autoritatilor publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul colectivitatii.

Acest fond de rulment nu poate depasi procentul de 5% din veniturile proprii ale primariei.

e. imprumuturi pe termen mediu si lung, interne si externe contractate de catre bugetul local pentru realizarea de investitii publice de interes local si pentru refinantarea datoriei publice locale, in conditiile respectarii prevederilor legale.

Datoria publica locala angajata reprezinta o obligatie generala ce trebuie rambursata conform acordurilor incheiate, din resursele aflate la dispozitia primariei, cu exceptia transferurilor de la bugetul de stat cu destinatie speciala .

Consiliile Locale pot angaja imprumuturi interne fara garantia Guvernului, cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor.

Imprumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor imprumuturi, constituita din reprezentanti ai Guvernului si Bancii Nationale precum si ai autoritatilor administratiei publice locale, a carei competenta se aproba prin hotarare a Guvernului.

Ratele scadente aferente imprumuturilor contractate, dobanzile si comisioanele datorate de primarie se prevad in bugetul local. Imprumuturile contractate de primarie pot fi garantate de catre autoritatea administratiei publice locale prin orice sursa de venituri cu exceptia transferurilor de la bugetul de stat cu destinatie speciala .

Primariei i se interzice accesul la orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie angajat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii.

In situatia in care, pe parcursul executiei apar goluri temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin imprumuturi fara dobanda, din disponibilitatile contului general al trezoreriei statului, numai dupa utilizarea fondului de rulment. Valoarea totala a imprumuturilor ce poate fi angajat de primarie este limitata astfel:

1. nu va depasi 5% din totalul veniturilor estimate a se incasa pe durata anului fiscal cand se face imprumutul ;

2. primaria nu poate angaja imprumuturi mai mari decat fondurile pe care le poete rambursa pe durata aceluiasi an fiscal;

Rambursarea fondurilor imprumutate se garanteaza cu veniturile estimate a fi incasate in anul fiscal respectiv, in conditiile respectarii garantarii prin venituri, a celorlalte datorii publice locale .

b. Modalitatea tehnica de finantare a primariei de la bugetul de stat:

Finantarea cheltuielilor prevazute in bugetul de stat se efectueaza pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul Finantelor, la cererea ordonatorilor principali de credite.

Creditele bugetare reprezinta sumele aprobate in bugetele locale , in bugetele institutiilor publice de interes local , reprezentand limita maxima pana la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru alta destinatie decat cea aprobata este interzisa prin lege.

Creditele bugetare au ca sursa veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtatoare de dobanzi si sunt utilizate in interesul general al statului sau al colectivitatii locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat si din bugetul local se face in limita creditelor bugetare, potrivit destinatiilor aprobate, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Efectuarea cheltuielilor bugetare priveste operatiunile de angajare si plati de casa, cuprinzand sumele pe care trezoreria teritoriala le elibereaza in numerar sau in contul unitatii administrative pe baza ordinului de plata, a cecului, sau a altor documente legale .

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat si bugetele locale, repartizate pe trimestre, potrivit competentelor acordate prin lege pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite numai dupa deschiderea de credite prin dispozitie bugetara .

Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite procedeaza astfel:

intocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare)

creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru.

cererea se prezinta pana pe 20 din ultima luna a trimestrului, impreuna cu o nota de fundamentare catre Directia Generala a Trezoreriei.

Directia Generala a Trezoreriei dupa analiza si verificarea cererii, aproba deschiderea creditelor, dupa care procedeaza astfel:

exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunica deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite.

exemplarul 2 ramane la directia generala a trezoreriei,

exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirma deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.

Odata cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezinta Ministerului Finantelor o nota justificativa, precum si Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru urmatoarele tipuri de cheltuieli:

• cheltuieli proprii
• cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine
• cheltuielile ordonatorilor de credite tertiari direct subordonati;

Principale elemente pe care trebuie sa le contina o cerere pentru deschiderea de credite sunt:

incadrarea sumelor solicitate in volumul creditelor aprobate si neconsumate pe prima perioada pentru care se solicita creditele respective;

codificarea conturilor corespunzatoare clasificatiei bugetare si planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei;

corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli mentionate in cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, in scopul stabilirii nivelului disponibilitatilor a cheltuielilor preliminare si pe aceasta baza, a determinarii marimii creditelor ce pot fi deschise ;

incadrarea valorii totale a dispozitiilor bugetare pentru repartizarea creditelor in totalul creditului bugetar cat si pe subdiviziunile acestuia .

Dupa primirea si verificarea documentatiei , Directia Generala a Trezoreriei inregistreaza in contabilitatea proprie, in conturile corespunzatoare din afara bilantului creditele repartizate de catre ordonatorii principali de credite.

Directia judeteana de trezorerie procedeaza astfel:

• grupeaza dispozitiile bugetare pe localitati in care isi au sediul institutiile respective.
• intocmesc un borderou in dublu exemplar pentru dispozitiile bugetare aferente fiecarei localitati din judet;
• expediaza trezoreriilor municipale , orasenesti dispozitiile bugetare impreuna cu borderoul pentru institutiile care au deschise conturi la acestea;
• retine dispozitiile bugetare ale institutiilor publice care au deschise conturi la ea;

Trezoreria verifica daca datele din dispozitiile bugetare corespund cu datele din borderou dupa care exemplarul 2 se restituie Directiei judetene a Trezoreriei pentru confirmarea primirii dispozitiei bugetare, iar borderoul se pastreaza impreuna cu exemplarul1.

Creditele deschise se inregistreaza in contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor si a dispozitiilor bugetare, in contul in afara bilantului 01 ”credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati de la bugetul de stat”.

Primaria poate efectua plati de casa numai dupa primirea dispozitiei bugetare de la Ministerul Finantelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli si clasificatie economica, respectiv pentru cheltuieli de personal , cheltuieli materiale, prestari de servicii , investitii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe baza de acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale

c. Modalitatea tehnica de finantare din bugetul local:

Tehnica de finantare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace banesti. In cazul bugetului local angajarea de plati se face numai in limita disponibilitatilor existente in cont. Practic, atat pentru bugetul local cat si pentru consumatorii de fonduri bugetare din bugetul local sunt deschise conturi de disponibil in care se fac incasari si din care sunt angajate plati in limita incasarilor existente.

In cazul bugetului local finantarea este initiata de catre primar, care in calitatea de ordonator principal de credite se adreseaza cu o solicitare de fonduri catre organul financiar local, prin care se solicita banii necesari desfasurarii de actiuni cu referire la activitatea proprie a consiliului local, dar si a ordonatorilor bugetari finantati din bugetul local.

In finantare este implicata si Trezoreria Finantelor Publice, intrucat aici sunt deschise conturi in legatura cu executia de casa a bugetului local finantator atat pentru unitatea administrativ teritoriala, cat si pentru ordonatorii tertiari de credite .

Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare in gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispozitie bugetara ca o anumita suma de bani sa treaca din contul bugetului local in contul OPCB. Acesta este informat de alimentarea contului sau si poate angaja finantarea. In acelasi timp prin dispozitie bugetara de repartizare ordonatorul principal dispune catre Trezorerie ca din contul sau anumite sume sa teaca in conturile ordonatorilor subordonati. Dupa alimentara conturilor acestora ordonatorii subordonati sunt informati de catre Trezorerie , pentru a declansa finantarea proprie .

Acest proces de finantare presupune anumite etape in desfasurarea sa :

• Manifestarea initiativei ordonatorului principal de credite ;
• Intocmirea solicitarii de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresata catre organul financiar ;
• Analiza solicitarii de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de venituri si cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite , in stransa legatura cu subdiviziunile corespondente cu luarea in considerare a disponibilitatilor existente in bugetul local si a prioritatilor de finantat din acesta;
• Intocmirea dispozitiei bugetare (ordin de plata) catre Trezoreria Finantelor Publice cu referire la suma dispusa pentru alimentare din contul bugetului local in contul ordonatorului bugetar de credite ;
• Virarea sumei dispusa de OPC din contul bugetului local in contul OPC;
• Informarea OPC de alimentarea contului sau de la Trezoreria Finantelor Publice;
• Dispozitia data de OPC catre Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta contul de disponibil al  ordonatorilor subordonati;
• Virarea sumelor din contul OPC catre ordonatorilor subordonati;
• Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor tertiari de credite (OTC);
• Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie;

Finantarea institutiei publice e consemnata la acest nivel in evidenta bugetara odata cu comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale si structurale pana la care se pot consuma mijloace banesti. In evidenta institutiei, creditele bugetare aprobate figureaza in debitul unui cont in afara bilantului cu aceeasi denumire.

Cheltuielile institutiei pot fi urmarite in raport cu trei repere:

a. Credite bugetare aprobate ( contul 940)

Creditele bugetare reprezinta sumele aprobate in bugetele locale , in bugetele institutiilor publice de interes local , reprezentand limita maxima pana la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru alta destinatie decat cea aprobata este interzisa prin lege.

Creditele bugetare au ca sursa veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtatoare de dobanzi, si sunt utilizate in interesul general al statului sau al colectivitatii locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat si din bugetul local se face in limita creditelor bugetare , potrivit destinatiilor aprobate, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Creditele acordate pentru cheltuielile unui exercitiu bugetar nu pot fi alocate pentru finantarea cheltuielilor unui alt exercitiu bugetar. In acelasi mod nici cheltuielile bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor unui alt ordonator; de asemenea , nici cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi finantate pentru finantarea cheltuielilor unui alt capitol.

Creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt anulate de drept .

Acoperirea nevoilor suplimentare de finantare survenita pe parcursul unui an bugetar pot fi solutionate astfel:

a. prin virari de credite bugetare, ce presupun trecerea unor sume de bani de la o subdiviziune la alta a clasificatiei bugetare potrivit cu anumite competente. Aceasta operatiune consta in diminuarea creditelor bugetare la subdiviziunile la care s-au inregistrat disponibilitati si suplimentarea corespunzatoare a altor subdiviziuni unde exista cerinta de acoperire a unor cheltuieli.

In mod exceptional creditele bugetare aprobate pot fi modificate intre capitole , pe baza justificarilor corespunzatoare ale ordonatorilor principali de credite, incepand cu trimestrul al III-lea si se aproba de catre Ministerul Finantelor. Virarile de credite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare sunt de competenta fiecarui ordonator principal de credite bugetare ,pentru bugetul propriu si pentru bugetul unitatilor subordonate si se pot efectua inainte de efectuarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul al III-lea al anului financiar.

Alocatiile pentru cheltuieli de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare. Virarile de credite bugetare de la un articol la altul se pot efectua:

a. in cadrul cheltuielilor de personal la nivel de capitol intre articolele 10 ”Cheltuieli cu salariile ”,12 ”Cheltuieli cu pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj”, 11 ”Contributii pentru asigurarile sociale de stat” si 13 ”Detasari , deplasari, transferari” fara a modifica totalul cheltuielilor de personal.

b. de la un articol la altul in cadrul fiecarui capitol intre celelalte articole bugetare, cu exceptia cheltuielilor de personal si de capital , cu aprobarea ordonatorului principal de credite , atat pentru bugetul propriu cat si pentru bugetele ordonatorilor de credite secundari si tertiari privind institutiile ierarhic subordonate.

Trebuie clarificata deosebirea existenta intre virarile de credite si modificarile de alocatii bugetare :

- prin virarea creditelor bugetare de la un articol la altul in cadrul aceluiasi capitol sau de la un alineat la altul , in cadrul aceluiasi articol bugetar se realizeaza o diminuare absoluta a creditelor bugetare la articolul sau alineatul de unde se ia si o majorare corespunzatoare la articolul care primeste anual si in trimestrele III si IV. Aceasta inseamna o renuntare pentru efectuarea unor cheltuieli si concomitent angajarea altor cheltuieli neprevazute initial in buget.

-spre deosebire de virarile de credite , prin modificarea de alocatii bugetare, creditele anuale aprobate nu se modifica, ci doar se schimba repartizarea pe trimestre in sensul ca la un articol sau mai multe se duc credite din trimestrul IV in II sau III , respectiv din trimestrul III in II , in timp ce la alte articole din acelasi capitol se face operatiunea invers.

b. prin fondul de rezerva bugetara , fond prevazut la partea de cheltuieli a bugetelor locale ce reprezinta 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pentru finantarea actiunilor intervenite in cursul anului, precum si pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale. Fondul de rezerva bugetara poate fi majorat, in cursul anului cu pana la 50% din cuantumul initial al acestuia aprobat prin buget, din disponibilitatile de credite bugetare care nu mai sunt necesare pana la sfarsitul anului, cu exceptia disponibilitatilor provenite de la cheltuieli de personal si de capital.

b. Platile nete de casa (contul 700):

Platile de casa cuprind sumele pe care unitatile trezoreriei le elibereaza in numerar sau le vireaza in contul altor unitati pe baza documentelor specifice (cec, ordin de plata, etc )

Primaria poate efectua plati de casa dupa deschiderea sau repartizarea prealabila a creditelor bugetare, iar institutiile publice finantate din bugetul local pot efectua plati dupa primirea sumelor in conturile respective.

Pot apare insa situatii cand ordonatorii de credite recupereaza unele sume din platile executate anterior din diferite motive(plata gresita, calcule eronate, reevaluari stocuri, etc ). Aceste sume se intorc in contul institutiei, contribuind la diminuarea corespunzatoare a volumului platilor de casa reintregind astfel creditele bugetare. Aceasta operatiune poarta denumirea de reconstituire a creditelor bugetare.

Diferenta dintre platile de casa si aceste reconstituiri poarta denumirea de plati nete de casa .

c. Cheltuielile bugetare efective (contul 410):

In afara de platile nete de casa efectuate prin trezorerie , primaria inregistreaza in evidenta ei si cheltuieli efective. In aceasta categorie se incadreaza cheltuieli reprezentand:

• Consumuri de materiale ;
• Combustibili;
• Plati pentru servicii prestate si lucrari executate ;
• Retributia personalului, etc;

Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe baza de documente justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii , primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata salariilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor bugetare, precum si a altor obligatii.

Analiza globala a cheltuielilor institutiei arata faptul ca platile nete de casa s-au realizat in total in proportie de 97.7% , ceea ce reflecta faptul ca o buna parte a creditelor bugetare au ramas neconsumate. Procentul de realizare a cheltuielilor efective este si mai scazut fata de creditele bugetare , de 96.24%. Acest fapt s-a datorat atat procentului redus al cheltuielilor de capital realizate , de 89.08%, cat si imobilizarii de credite bugetare in stocuri de valori materiale, asa cum reflecta procentul de 98.79% al cheltuielilor materiale si de servicii realizate efectiv fata de creditele bugetare. Articolele la care platile nete de casa si cheltuielile efective au fost realizate in procente de 100% sunt cele de subventii si cele de rambursari de credite .

d). EFECTUAREA PLATILOR PRIN TREZORERIE

Ordonatorul de credite principal, primarul, poate dispune plati din creditele bugetare sau repartizate astfel :

-in conturile lor , pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli , cheltuieli materiale si prestari de servicii;

-in conturile institutiilor din subordine pentru cheltuielile aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli;

Platile din credite bugetare deschise se efectueaza din initiativa ordonatorilor de credite care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor bugetare .Platile pot fi dispuse :

-in numerar, prin casieria institutiilor ;

-prin decontarea din cont , in favoarea agentilor economici care au livrat marfuri, alimente, materiale , combustibil, au prestat servicii sau executat lucrari.

In vederea efectuarii platilor prin trezorerie se folosesc urmatoarele forme :

• Cecul pentru eliberarea numerarului;
• Ordinul de plata prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plati din conturile sale in favoarea agentilor economici, bugetului de stat, bugetelor locale, etc;
• Factura de dispozitie de incasare intocmita de furnizori pentru o institutie publica, ca urmare a livrarii marfurilor, combustibilului, energiei electrice, prestari de servicii si executari de lucrari;

Institutiile publice pot beneficia de garantia trezoreriei, in favoarea unitatilor furnizoare care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor . Platile se dispun pe destinatiile si in limita creditelor bugetare deschise si repartizate, prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli pe subdiviziunile clasificatiei bugetare .

Documentele de plati prin trezorerie se in tocmesc si se inregistreaza in conturile deschise ale institutiilor publice, pe capitole de cheltuieli cu desfasurarea pe categorii de cheltuieli aprobate. La documentele de plati ordonatorii de credite au obligatia de a prezenta si documentele cu privire la necesitatea si oportunitatea cheltuielilor propuse.

Organele de trezorerie executa controlul financiar preventiv asupra efectuarii platilor de catre ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate , urmarind :

a). Incadrarea platilor in limita creditelor bugetare deschise si repartizate pe capitole si categorii de cheltuieli. In acest scop se stabileste disponibilul de credite la fiecare document de plata, pe baza contului Credite deschise din bugetul de stat, din care se scad platile inregistrate in contul Cheltuieli din bugetul de stat, rezultatul fiind comparat cu documentele de plati prezentate.

Daca unele bugete nu au acoperire in disponibilul de credite bugetare deschise sau repartizate, documentele respective se restituie ordonatorului de credite.

b). Respectarea utilizarii creditelor bugetare prin plati potrivit destinatiei clasificatiei bugetare. In acest scop se examineaza natura si continutul subdiviziunilor clasificatiei bugetare de la care se suporta platile respective.

c). Respectarea dispozitiilor legale prin care se autorizeaza reefectuarea cheltuielilor .

Pentru aceasta se au in vedere :

1. Actele normative in care sa fie specificata sursa din care este finantata institutia respectiva, ca de exemplu: bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat, mijloace extrabugetare, fonduri speciale;
2. Reglementarile in vigoare prin care institutiile efectueaza unele cheltuieli in legatura cu desfasurarea unor actiuni specifice, procurarea de obiecte de inventar, executarea de investitii, lucrari curente si capitale