Chestionar schengen - cooperare politieneasca

Art. 39 (1-3) stabileste principiul asistentei reciproce intre autoritatile de politie in scopul prevenirii si descoperirii infractiunilor.

O astfel de cooperare intre autoritatile de politie, fara implicarea autoritatilor judiciare, cand exista motive de suspiciune sau apar pericole concrete, se va realiza in principal prin masuri precum cele enumerate in continuare (lista nu este exhaustiva si implementarea este supusa conditiilor stabilite mai jos):

identificarea proprietarilor si soferilor vehiculelor,

investigatii privind permisele de conducere,

localizarea si resedintei si a imprejurimilor,

identificarea abonatilor retelelor de telecomunicatii (telefon, fax si internet), daca aceste informatii sunt accesibile publicului,

obtinerea de informatii de la persoanele ce acorda sprijin politiei in mod voluntar[1],

identificarea persoanelor,

transmiterea de informatii operative politienesti din bazele de date sau dosarele politiei, in conformitate cu prevederile legale relevante ce se aplica protectiei datelor,

pregatirea de planuri si coordonarea masurilor de cautare, precum si initierea de cautari in cazuri urgente (independent de cautarile SIS),

stabilirea originii bunurilor, in particular arme si vehicule (stabilirea canalelor de vanzare),

examinarea probelor (cum ar fi pagubele produse vehiculelor in accidentele cu fuga de la locul faptei, corecturi in documente, etc.).     

Conditii

Solicitarile de asistenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

trebuie sa fie autorizate de legislatia nationala a statului caruia ii sunt adresate;

trebuie sa se incadreze in limitele competentelor autoritatilor in cauza implicate; in cazul in care autoritatea respectiva nu este competenta sa solutioneze solicitarea, aceasta trebuie transmisa autoritatii competente;

competenta nu trebuie sa fie limitata la autoritatile judiciare sau nu necesita aprobarea acestora;

implementarea solicitarii nu trebuie sa implice aplicarea masurilor coercitive;

informatiile scrise pot fi folosite ca probe doar cu consimtamantul dinainte exprimat al autoritatilor judiciare ale statului caruia ii sunt adresate[2].

Articolul 39  (TITLUL III -POLITIA SI SECURITATEA, CAP. 1 - COOPERAREA SERVICIILOR DE POLITIE)

'1. Partile contractante se angajeaza sa ia masuri pentru ca serviciile lor de politie, in conformitate cu legislatia nationala si in cadrul competentelor pe care le au, sa se ajute reciproc in scopul prevenirii si descoperirii infractiunilor, in masura in care legislatia nationala nu prevede ca cererea trebuie sa se faca si sa se transmita prin autoritatile judecatoresti si cu conditia ca cererea sau transpunerea acesteia in practica sa nu presupuna aplicarea unor masuri de constrangere de catre partea contractanta careia i s-a adresat solicitarea. Daca serviciile de politie solicitate nu au competenta de a rezolva solicitarea, ele o vor transmite autoritatilor competente.

2. Informatiile scrise furnizate de partea contractanta solicitata conform alin. 1 nu pot fi folosite de partea contractanta care face solicitarea drept probe ale infractiunii incriminate decat cu acordul autoritatilor judecatoresti competente ale partii contractante solicitate.

3. Solicitarile de asistenta mentionate la alin. 1 si raspunsurile date acestor solicitari se pot comunica intre organele centrale responsabile in cadrul fiecarei parti contractante cu cooperarea internationala pe linie de politie. Daca solicitarea nu se poate face in timp util aplicand procedura de mai sus, organul de politie din cadrul partii contractante care face solicitarea o poate adresa direct  autoritatilor competente ale partii care primeste solicitarea, care pot raspunde direct. In aceste cazuri, organul de politie care face solicitarea va informa cat mai curand posibil organul central responsabil cu cooperarea internationala pe linie de politie din cadrul partii contractante care a primit solicitarea cu privirea la cererea de asistenta pe care a adresat-o direct.

4. In zonele de frontiera, cooperarea se poate perfecta prin contacte intre ministerele competente ale partilor contractante.

5. Dispozitiile prezentului articol nu exclud alte acorduri bilaterale mai amanuntite, prezente sau viitoare, intre partile contractante care au frontiera comuna. Partile contractante se vor informa reciproc cu privire la astfel de acorduri.'

Ca regula, cererile de asistenta si raspunsurile la acestea trebuie schimbate intre autoritatile centrale responsabile cu cooperarea politieneasca internationala.

In caz de urgenta, cererile de asistenta pot fi adresate direct autoritatilor competente ale statului implicat, care pot raspunde direct. 

In astfel de cazuri, autoritatea solicitanta trebuie sa notifice imediat autoritatea centrala a statului caruia ii este adresata solicitarea cu privire la aceasta cerere directa. Este recomandat ca propria autoritate centrala sa fie notificata concomitent

In cazul in care transmiterea cererii de asistenta prin intermediul unei autoritati centrale intarzie atat de mult transmiterea catre autoritatile locale incat pericliteaza succesul actiunii preventive sau al investigatiei.

Urmarirea poate fi efectuata doar peste frontiere terestre.

Doar ofiteri autorizati de catre fiecare stat pot exercita urmarirea.

Conditii referitoare la tipul infractiunii: fiecare stat are posibilitatea de a alege intre doua optiuni pentru tipurile de infractiuni care permit exercitarea urmaririi: fie lista restrictiva a infractiunilor prevazute la art. 41 (4) lit. a, fie infractiunile care atrag extradarea.

Trebuie analizate fisele nationale pentru a se afla care a fost optiunea aleasa de fiecare stat in parte. Cu toate acestea, urmatoarele conditii se aplica in toate statele:

persoana in cauza sa fi fost prinsa in flagrant comitand sau participand la comiterea uneia din infractiuni;

urmarirea este de asemenea autorizata in cazul in care persoana implicata se afla in stare de arest preventiv sau executa o pedeapsa cu inchisoarea.

Conditii pentru urmarirea de urgenta:

nu a fost posibila anuntarea anterioara a autoritatilor carora le-a fost adresata solicitarea, datorita respectivei cauzei urgente; 

sau autoritatile au fost anuntate, dar nu au putut sa preia personal urmarirea in timp util;

ofiterii care efectueaza urmarirea consulta autoritatile statului caruia i-a fost adresata solicitarea cel mai tarziu pana in momentul trecerii frontierei;

urmarirea inceteaza la prima solicitare a statului caruia i-a fost adresata solicitarea.

Pe parcursul urmaririi:

Este obligatorie informarea autoritatilor statului pe al carui teritoriu urmarirea se desfasoara, cel mai tarziu pana in momentul trecerii frontierei. Acest lucru trebuie facut prin contactarea:

fie a primei unitati de politie din statul in cauza,

fie una dintre autoritatile de legatura desemnate de statul in cauza.

Ofiterul trebuie sa actioneze in conformitate cu legislatia nationala a statului in care actioneaza si trebuie sa urmeze instructiunile autoritatilor locale competente.

Au prioritate in circulatia pe drumurile publice pe parcursul urmaririi ofiterii care efectueaza urmarirea conform legislatiei nationale a statului pe al carui teritoriu continua urmarirea.

La solicitarea autoritatilor locale, urmarirea trebuie sa inceteze.

Ofiterul trebuie sa aiba asupra sa legitimatia sau insigna de serviciu si sa fie usor de identificat (uniforma, banderola, autovehicul, etc.)

Ofiterul poate avea armamentul de serviciu; utilizarea acestuia este interzisa cu exceptia cazului de legitima aparare conform legislatiei nationale a statului solicitant.

Este interzisa patrunderea in locuinte sau in locuri neaccesibile publicului.

Dupa ce urmarirea s-a incheiat:

Dupa fiecare urmarire, indiferent de rezultat, ofiterii implicati trebuie sa se prezinte in fata autoritatilor locale competente pentru a intocmi un raport; daca acestea doresc, ofiterii trebuie sa ramana la dispozitia lor si sa furnizeze asistenta, la cerere, pentru viitoarele investigatii si proceduri judiciare.

Daca o persoana este arestata si nu este cetatean al statului unde s-a facut arestarea, trebuie eliberata dupa un interval de sase ore de la arestare daca nu este emis nici un mandat de arestare in vederea extradarii (intervalul orar intre miezul noptii si 09.00 nu se ia in considerare).

Persoanele arestate pot fi perchezitionate in vederea prezentarii in fata autoritatilor locale. Ei pot fi incatusati, iar obiectele personale confiscate.

SIS reprezinta un sistem informatic comun ce contine date cu privire la persoane si obiecte (vehicule, arme, bancnote, documente de identitate in alb sau completate) folosite in scopuri investigative. Faciliteaza schimbul de informatii importante, prin intermediul calculatorului, cu privire la persoane si obiecte (ex. motivul alertei si actiunea ce trebuie intreprinsa).

SIS este compus din:

sistemul informatic central (C.SIS), localizat in Strasbourg si

sistemele informatice nationale (N.SIS) ale Partilor Contractante, conectate la C.SIS, care permit autoritatilor nationale competente sa efectueze cautari in C.SIS.

Sistemul poate fi consultat de catre autoritatile autorizate:

cand efectueaza controale la frontierele externe;

pe parcursul controalelor efectuate de catre autoritatile de politie si cele vamale in interiorul teritoriului, in conformitate cu legislatia nationala;

cu ocazia verificarilor cererilor de viza si emiterii permiselor de sedere.

In vederea simplificarii activitatii ofiterilor din teren, fiecare Parte Contractanta are un Birou SIRENE (Supplement d’Information Requis a l’Entree NationalE / Supplementary Information REquest at the National Entry)[4] pentru schimbul unor informatii suplimentare. Birourile SIRENE actioneaza ca un punct intermediar pentru orice transfer de informatii, in afara informatiilor transmise intre C.SIS si N.SIS, solicitate de autoritatile de politie pentru solutionarea oricaror chestiuni legate de SIS. Aceste informatii sunt schimbate prin telefon, fax si e-mail. Acest sistem permite Birourilor SIRENE sa schimbe informatii, asigurand conformitatea si cu legislatia nationala in ceea ce priveste motivul alertei si actiunea ce trebuie intreprinsa, aspecte ce nu pot fi stabilite doar din continutul informatiei succinte din SIS sau, in cazul unei cautari, sa stabileasca in mod sigur identitatea persoanei in cauza.

Numirea si schimbul de ofiteri de legatura ad hoc

La solicitarea autoritatilor de politie autorizate din fiecare stat Schengen, ofiteri de legatura pot fi trimisi intr-un alt stat Schengen cand primesc un raport sau informatii referitoare la un pericol real si iminent. Sarcinile ofiterilor de legatura sunt de a oferi consiliere si asistenta.

Ofiterii de legatura  nu vor fi imputerniciti sa aplice orice masura de politie independent. Ei vor furniza informatii si vor executa sarcinile pe baza instructiunilor date de catre statul Schengen din care provin si de catre statul in care sunt detasati. Autoritatea de politie din statul Schengen in care sunt detasati este obligata sa asigure protectia ofiterilor de legatura.

Autoritatea de politie din statul Schengen in care isi desfasoara activitatea ofiterii de legatura va stabili activitatile acestora si conditiile in care for fi executate. Ofiterii de legatura sunt obligati sa urmeze instructiunile date de catre autoritatile competente.

Articolul 47 CAAS

'1. Partile contractante pot incheia acorduri bilaterale privind detasarea, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, de ofiteri de legatura apartinand unei parti contractante pe langa autoritatile de politie ale altei parti contractante.

2. Detasarea ofiterilor de legatura pe o perioada determinata sau nedeterminata are ca scop sa avanseze si sa accelereze cooperarea intre partile contractante, in special prin acordarea de asistenta:

(a) sub forma schimbului de informatii pentru combaterea criminalitatii, atat prin prevenire cat si prin aplicarea legii;

(b) la realizarea cererilor de asistenta reciproca pe linie de activitati politienesti si judiciare in probleme penale;

(c) in legatura cu sarcinile autoritatilor responsabile cu supravegherea frontierelor externe.

3. Ofiterii de legatura au misiunea de a acorda consultanta si asistenta. Ei nu sunt imputerniciti sa intreprinda actiuni politienesti independente. Ei furnizeaza informatii si isi indeplinesc atributiile conform instructiunilor primite de la partea contractanta care i-a detasat si de la partea contractanta pe langa care sunt detasati. Ei vor raporta zilnic sefului departamentului de politie pe langa care sunt detasati.

4. Partile contractante pot cadea de acord, in cadru bilateral sau multilateral, ca ofiterii de legatura apartinand unei parti contractante detasati in terte state sa reprezinte si interesele uneia sau mai multor parti contractante. Conform acestor acorduri, ofiterii detasati in state terte furnizeaza informatii altor parti contractante cand li se cere acest lucru sau din proprie initiativa si, in limita mandatului lor, indeplinesc sarcini in beneficiul acestor parti. Partile contractante se vor informa reciproc cu privire la intentiile de detasare de ofiteri de legatura in state terte.'

LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004 (*actualizata*) privind cooperarea judiciara internationala in materie penala ART. 187^10
  Raspunderea agentilor straini 

 (1) In timpul operatiunilor si activitatilor mentionate la art. 187^8 si 187^9, agentii straini care desfasoara urmarirea pe teritoriul Romaniei sunt asimilati persoanelor care au aceeasi calitate in statul roman in privinta infractiunilor comise impotriva lor sau de catre ei.

(2) In cazul in care pe timpul desfasurarii operatiunilor prevazute la art. 187^8 agentii straini produc un prejudiciu, statul ai carui agenti sunt raspunde pentru acest prejudiciu, in conformitate cu legea romana.

(3) Statul ai carui agenti au cauzat prejudicii unei persoane pe teritoriul Romaniei restituie statului roman totalitatea sumelor pe care le-a platit victimelor sau altor persoane indreptatite in numele acestora.

(4) Fara a aduce atingere exercitarii drepturilor fata de terti si cu exceptia dispozitiei din alin. (3), statul roman nu va solicita in cazul prevazut la alin. (2) restituirea contravalorii prejudiciilor pe care le-a suferit din cauza unui alt stat.
----- ----- -----
  Art. 187^10 a fost introdus de pct. 134 al art. I din LEGEA nr. 224 din 1 iunie 2006 , publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 534 din 21 iunie 2006.

OUG nr. 103/2006 privind unele masuri pentru facilitarea cooperarii politienesti internationale

Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala este o structura relativ recenta - iunie 2005 - a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, preluand insa intreaga experienta si istorie a celor doi piloni de baza ai sai, Punctul National Focal si Biroul National INTERPOL

OUG nr. 103/2006 privind unele masuri pentru facilitarea cooperarii politienesti internationale

ART. 4 - 'Pentru activitatile specifice de cooperare si asistenta politieneasca internationala prevazute la art. 1 alin. (1) se desemneaza ca autoritate centrala transmitatoare Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, denumit in continuare CCPI, structura subordonata MIRA, fara personalitate juridica.'

Structurile Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala:

Punctul National Focal:

• Serviciul Operational,
• Unitatea Nationala EUROPOL,
• Serviciul SIRENE

Biroul National INTERPOL:

• Serviciul Urmarire Internationala si Extradari,
• Serviciul Documentare Operativa
• Serviciul Identificare Judiciara

Infrastructura complementara si de sprijin, compusa din:

• Serviciul Analiza - Sinteza,
• Serviciul Dispecerat, Documente Clasificate si Secretariat,

Compartimentele:

• Informatica si Tehnologia Comunicatiilor,
• Unitatea de Implementare a Proiectelor,
• Juridic,
• Traduceri,

Administrativ

Ofiterii din cele 24 SM Schengen: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Viitoare SM SCH: Bulgaria, Cipru, Elvetia, Liechtenstein, Romania

In octombrie 2004, Elvetia a semnat un acord de asociere la spatiul Schengen. Acest act nu a intrat in vigoare decat in luna ianuarie 2008, ca urmare a eliminarii rezervelor parlamentare a unor state membre.

Elvetia va demara procesul de evaluare Schengen in martie 2008, ceea ce va permite o aderare direct la SISone4all (sistemul actual care include vechile state membre si 9 dintre cele noi) si eliminarea controalelor la frontierele sale interne din toamna anului 2008.

Acordul de asociere al Elvetiei la spatiul Schengen este pe deplin compatibil cu legislatia romana. Mai mult, acest acord este prevazut expres in lista acordurilor si tratatelor care sunt aplicabile pe teritoriul Romaniei de la data aderarii la UE (1 ianuarie 2007). Ca urmare, Romania a adoptat in 2007 un Memorandum intern privind abtinerea de la declaratii parlamentare asupra Acordului de asociere al Elvetiei la spatiul Schengen. Romania a fost de acord astfel cu asocierea Confederatiei Elvetiene la acest spatiu.

Romania sprijina aderarea Elvetiei la spatiul Schengen si eliminarea controalelor la frontierele interne ale acestui stat. Prin Actul de aderare la UE, Romania s-a obligat sa fie de acord cu aderarea Elvetiei la spatiul Schengen. Experienta dobandita de Elvetia in cadrul procesului de evaluare va fi utila si tarii noastre din perspectiva demararii vizitelor de evaluare in Romania in 2009. De altfel, Romania a primit aprobarea Secretariatului General al Consiliului UE si Elvetiei de a participa la vizitele de evaluare care se vor desfasura in aceasta tara incepand cu martie 2008.

Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.

Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor membre care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii.
Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitata in timp din motive de ordine publica sau securitate nationala, decizie ce este luata la nivelul fiecarui stat membru Schengen.

Odata cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor implicate prin faptul ca, din acest moment, se lasa „cale libera” infractorilor.

Astfel, se impune o cooperarea transfrontaliera, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera (in cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care sa aiba ca scop protectia propriilor cetateni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistenta operativa reciproca si schimbul direct de informatii intre fortele de politie precum si supravegherea si urmarirea transfrontaliera a infractorilor reprezinta mijloace de lupta impotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale. In acelasi timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care sa asigure cetatenilor statelor membre protectia datelor cu caracter personal impotriva oricarei incalcari a drepturilor fundamentale.

La data de 25 ianuarie 2008,  in marja reuniunii Consiliului informal Justitie si Afaceri Interne ce a avut la Brdo, Slovenia, in prezenta comisarului european pentru justitie si afaceri interne, Franco Frattini si a ministrului de interne sloven, Dragutin Mate, domnul Cristian David, ministrul internelor si reformei administrative si omologul sau bulgar, domnul Rumen Petkov, au semnat Declaratia Comuna de pregatire pentru aderarea la Spatiul Schengen.

Astfel, partea bulgara si partea romana au stabilit luna martie 2011 ca obiectiv strategic comun pentru a deveni state membre ale spatiului Schengen.