Rolul creditarii - functia creditului de intensificare - probleme de baza ale creditarii in Romania

O modalitate prin care banca realizeaza venituri este de a plasa sau de a depozita banii depozitati. Bancii i se plateste dobanda pentru sumele date cu imprumut; rata dobanzii perceputa pentru imprumuturi fiind mai mare decat rata platita la depozitarea banilor. Diferenta dintre aceste doua rate ale dobanzii se numeste marja si constituie o sursa pentru venitul bancii. Venitul bancii va avea deci aceeasi valoare cu procentul marjei imprumuturilor acordate.

In mod normal, in orice tara, rata minima a dobanzii de creditare influenteaza cererea de moneda si cursul de schimb. Prin urmare rata dobanzii de creditare, sub forma taxei de scont este un instrument important de politica monetara in cadrul unei economii de piata.

Creditul are ca surse de formare atat capitalul propriu al bancii cat si capitalurile disponibile ale altor intreprinzatori care sunt mobilizate la banci si pot fi utilizate in procesul creditarii.

Privit din acest punct de vedere creditul are un rol important, lui revenindu-i mai multe functii:

a)Functia creditului de redistribuire a capitalurilor intre diferite ramuri ale economiei; bancile prin operatiunile pe care le fac, controleaza importante surse pe care apoi le redistribuie in economie, diverselor ramuri sub forma creditului bancar.

Indreptarea capitalurilor in diferitele ramuri se realizeaza usor deoarece factorul determinant in favoarea lor il constituie obtinerea unei rate mai ridicate a rentabilitatii. Procesul de redistribuire ar fi greu de realizat daca s-ar incerca sa se realizeze la nivelul capitalurilor individuale, tocmai de aceea trebuie apreciata aceasta functie a creditului bancar, ce usureaza si grabeste realizarea capitalurilor in diferitele ramuri si favorizeaza procesul de egalizare a ratei profitului in ramurile in care au fost redistribuite capitalurile.

b)Functia creditului de intensificare si accelerare a procesului de concentrare a capitalurilor:

Aceasta functie se realizeaza prin sporirea capitalurilor individuale pe calea absorbirii sau contopirii unor capitaluri cu altele. Astfel concurenta il impinge pe posesor sa aleaga o cale care sa previna riscurile suplimentare in conditiile in care pentru a stavilii procesul de absorbtie a capitalului mai mic de catre cel mai mare, si micii detinatori au posibilitatea de a se asocia pentru a face fata concurentei.

In cadrul acestui proces marii capitalisti reusesc sa-si intareasca forta lor financiara, sa-si sporeasca productia, sa-si perfectioneze tehnologia de fabricatie, fara a neglija reducerea cheltuielilor de fabricatie si deci maximizarea profitului.

Aceasta functie se amplifica cu aparitia si dezvoltarea societatilor pe actiuni, care se plaseaza in economie prin intermediul bancilor si al burselor.

c)Functia de economisire a cheltuielilor de circulatie:

Emisiunea de moneda implica in orice situatie cheltuieli sociale, apreciate in toate sistemele, drept neproductive. Creditul a facut insa posibila economisirea de moneda si a stocurilor de acoperire necesar bancilor de emisiune pe mai multe cai si anume: prin compensarea reciproca a creantelor, prin sporirea vitezei de circulatie a banilor, prin gasirea unor instrumente de plata mai adecvate.

Odata cu aparitia actiunilor, obligatiunilor, cecurilor, cambiilor, biletelor la ordin s-a usurat mult procesul de acordare a creditelor bancare ceea ce a stimulat interesul pentru operatiunile de bursa.

In perioada relativ scurta parcursa in etapa de tranzitie spre economia de piata au fost aduse o serie de modificari si in sistemul de creditare din tara noastra, in sensul luarii unor masuri care sa aproprie sistemul de creditare de la noi de sistemul de creditare din tarile cu o economie de piata dezvoltata, fara sa se aiba pretentia ca acest proces poate fi considerat incheiat si ca acum am avea un sistem de creditare perfect adaptat economiei de piata. Asemenea masuri au fost luate incepand cu 1.01.1991 cand s-a pus in aplicare reforma bancara.

Printre elementele de tranzitie spre economia de piata in sistemul nostru de creditare se inscriu urmatoarele:

1. Reconsiderarea modului de stabilire a necesitatilor de credite si de corelare a lor.

Necesitatile de credite se stabilesc de fiecare agent economic in parte, in functie de situatia economico-financiara actuala si previzionata in perspectiva. Aceste necesitati apar pe categorii de credite si vizeaza atat activitatea curenta de productie si circulatie a marfurilor, cat si activitatea de investitii.

Programarea creditului este realizata de catre banci pe baza programelor intocmite de agentii economici, dar spre deosebire de situatia dinainte, bancile teritoriale programeaza creditele si in functie de masa monetara stabilita pe componentele sale, dupa criteriul rotatiei. O asemenea circulatie a creditelor pe categorii cu indicatorii masei monetare izvoraste din necesitatea asigurarii si realizarii lichiditatii bancare, acest lucru presupunand existenta unei concordante intre caracterul si durata de folosire a creditelor si caracterul resurselor de creditare. O asemenea masura de corelare a creditelor cu masa monetara existenta la nivelul fiecarei banci teritoriale apare ca rationala, avand in vedere ca, in ultima instanta, creditarea o face fiecare banca teritoriala si nu centralele bancilor.

Corelarea creditului cu resursele de creditare se realizeaza cu ajutorul instrumentului intitulat "Programul trimestrial de credite", care in forma simplificata se prezinta astfel:

Credite

a.) credite in valuta

b.) credite interne pentru agentii economici privind:

activitatea de productie si circulatie a marfurilor

activitatea de investitii

c.) active interbancare, (plasamentele bancii respective in alte banci)

Resurse de creditare

a.) resurse externe

b.) resurse interne :

ale agentilor economici din depuneri la vedere

ale agentilor economici din depuneri la termen

Document online: Nerespectarea obligatiilor contractuale Eseu: Cauzele inflatiei in tara noastra

ale C.E.C.-ului

din contributia pentru pensia suplimentara

din fondul de somaj

ale societatilor de asigurari

capitalul propriu al bancilor, fondul de rezerva si fondul de risc

alte pasive proprii

c.) pasive interbancare, (imprumuturi de la alte banci sau credite de refinantare de la B.N.R.)

2. Introducerea anumitor conditii ce trebuie indeplinite de agentii economici creditati

Aceste conditii reprezinta anumite pretentii ale bancilor privind:

-calitatea juridica a acestora

-calitatea activitatii economice desfasurate

Prima pretentie viteza:

-inregistrarea agentului economic in registrul de comert, la camerele de comert si industrie de la fiecare comert

-deschiderea de conturi la banca la care este solicitat creditul

-posedarea de capital social in vederea desfasurarii activitatii economice in limitele minime stabilite

-posedarea autorizatiei de functionare (desfasurarea unei activitati legale)

Cea de-a doua pretentie vizeaza:

-desfasurarea unei activitati eficiente, urmarite prin prisma unor indicatori de bonitate pe care banca ii stabileste pentru fiecare agent economic, printre care mai semnificativi sunt:

a.      coeficientul lichiditatii patrimoniale totale (KLPT) calculat dupa relatia:

D-disponibilitati in contul din casa

SI-sume de incasat de la clienti si de la alti debitori

TC-titluri de credit detinute

AAC-alte active circulante; stocuri de materiale, productie neterminata, produse finite, etc.

OTS-obligatii pe termen scurt catre:furnizori, bugetul statului, creditori, salariati.

b.      coeficientul lichiditatii patrimoniale reduse (KLPR) calculat astfel:

ACT-active circulante totale

ACAD-active provenind dintr-o activitate defectuasa

AISL-active mai indepartate de starea lichida

c.       coeficientul solvabilitatii patrimoniale KLP calculat astfel:

CS-capitalul social

CTML-active procurate din credite pe termen mediu si lung

TP-total pasiv

d.      rata profitului calculat ca raport intre profitul net si capitalul social

Unele banci calculeaza coeficientul solvabilitatii ca un raport intre active totale si datorii totale.

De obicei se calculeaza si alti indicatori cum ar fi:

indicatori de acoperire, exprimand masura in care firma poate sa-si acopere obligatiile curente din fondurile obtinute din propria activitate (ratele de capital si dobanzile), acestia fiind considerati ca indicatori ai sanatatii financiare a firmei.

Astfel:

-Capacitatea de a acoperi ratele de capital:

, in care:

CARC-capacitatea de a acoperi ratele de capital

PN-profitul net

A-amortismentul

DV-dividende platite

RC-ratele de capital

DB-dobanzi

-Capacitatea de acoperire a dobanzilor:

CAD-capacitatea de acoperire a dobanzilor

PB-profitul brut

DB-dobanzi platite

indicatori ai activitatii, exprimand eficienta utilizarii activelor firmei, sub forma:

, in care:

RAC-randamentul activelor circulante

CAN-active circulante nete (active curente-pasive curente)

PPD-perioada de plata a debitelor

F-furnizori

C-creditori

CHD-cheltuieli directe

PS-perioada de stoc

SPN-stocuri de productie neterminata

CPS-costul produselor din stoc

PSPF-perioada de stocare a produselor finite

SPF-stocuri de produse finite

PIC-perioada de incasare a creantelor

D-debitori

V-vanzari

Formula "Scor Z", aplicata pe plan mondial:

Z=1,2*X₁+1,4*X₂+3,3*X₃+0,6*X₄+1,0*X₅

Interpretarea acestei relatii este urmatoarea:

-un punctaj mai mic de 1,8 arata ca firma este in prag de faliment.

-un punctaj de peste 2,7 arata un grad bun de solvabilitate.

Nu toate bancile folosesc aceste tipuri de indicatori in acordarea unui credit, majoritatea uzand de modalitati mult mai simple de apreciere a gradului de rentabilitate a afacerii clientului solicitator de credit. De obicei doar Banca Romana de Comert Exterior calculeaza acesti indicatori suplimentari.