Formarea somajului

Formarea somajului reprezinta un proces complex care cuprinde doua laturi:

pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei;

cresterea ofertei de munca in conditiile in care cererea de munca nu se modifica in mod corespunzator.

Nivelul si evolutia somajului se afla in legatura cu fazele ciclului economic, dimensiunile mai mari intalnindu-se in fazele descendente, de recesiune si stagnare ale ciclului.

In tarile dezvoltate, la sfarsitul anilor '70 si inceputul anilor '80 ai seco­lului XX, s-au inregistrat rate inalte ale somajului in raport cu cele existente in anii '50 si '60. La inceputul anilor '80, ocuparea fortei de munca a fost in declin, in multe intre­prinderi avand loc substituirea fortei de munca inalt calificate si costisitoare cu facto­rul de productie capital.

Nivelul somajului difera de la o tara la alta, fiind influentat de cresterea eco­nomica, in primul rand. Slaba crestere economica sau insuficienta acesteia determina reducerea numarului de angajari in activitatea economica. Intre evolutia productiei si dinamica ocuparii exista decalaje; scaderea productiei determina eliminarea ocuparii intr-o masura mai mica, deoarece unele locuri de munca nu pot fi desfiintate, indife­rent de gradul de utilizare a capacitatilor de productie. Rationa­mentul este valabil si in situatia inversa. Cresterea productiei nu genereaza locuri de munca in aceeasi proportie, deoarece se poate realiza pe seama sporirii randamentului factorilor de productie Michel Didier apreciaza ca in Franta, 10 locuri de munca in plus in indus­trie, determina o scadere a somajului cu cel putin 6 pana la 7 unitati[1].

O contributie importanta la cresterea somajului are restructurarea economica determinata de schimbarile din tehnologie si tehnicile de productie, din structura de ramura teritoriala a productiei, din evolutia trebuintelor umane. Schimbarile care acompaniaza cresterea economica modifica structura cererii de forta de munca. Ele sunt determinate de sporirea concurentei internationale. Pe masura ce distributia geo­grafica a productiei mondiale se schimba, la fel se intampla cu structura productiei si a fortei de munca din diferite tari. Forta de munca se adapteaza la astfel de modificari prin schimbarea locurilor de munca, calificarilor si localizarii. Somajul structural creste atunci cand viteza de schimbare a structurii cererii depaseste viteza de adaptare la schimbari a fortei de munca.

Dupa anul 2000 o serie de imprejurari determina continuarea si intensificarea restructurarii economice din diferite tari. Astfel de imprejurari sunt:

continuarea tranzitiei tarilor din estul Europei la economia de piata;

cresterea ofertei de produse agricole datorita revolutiei "verzi" in tarile mai putin dezvoltate si subventionarii puternice din Uniunea Europeana;

cresterea puternica a pretului titeiului indusa de OPEC;

revolutia comunicatiilor, care a condus la descentralizarea industriei, cu compo­nente produse in diferite tari si asamblate in altele;

cresterea industriilor informationale, care necesita forta de munca inalt califi­cata si mobila din punct de vedere geografic;

globalizarea concurentei;

schimbari in organizarea firmelor:

privatizarea unor sectoare industriale mari, in trecut aflate in proprietatea sta­tului;

declinul angajarii in productie;

cresterea puternica a angajarilor in serviciu.

Formarea somajului va fi stimulata si de cresterea ofertei de munca, prin intra­rea pe piata muncii a noi generatii de ofertanti in conditiile in care cererea de munca nu se adapteaza acestei oferte.

De regula, persoanele tinere si lipsite de experienta pe piata muncii au rate ale somajului mai ridicate. In anii '80, somajul in randul tinerilor a devenit o problema mai mare, deoarece proaspetii absolventi gaseau dificil un loc de munca in tarile dez­voltate; cand somajul era in crestere chiar si lucratorii cu experienta erau dati afara.

Somajul in randul tinerilor poate avea consecinte negative pe termen lung pentru unii indivizi. Cei care la debutul lor pe piata muncii si in tinerete nu au putut sa dobandeasca experienta, mai tarziu in viata, vor fi nevoiti sa accepte slujbe temporare, prost platite si cu o siguranta scazuta pentru viitor.