Management bancar - dobanda si managementul dobanzii - factorii care determina nivelul ratei dobanzii

I Teorie asupra dobanzii

Teorie asupra fondului de imprumut

A   Oferta de fonduri de imprumut

B   Cererea de fonduri de imprumut

C   Schimbari in cererea si oferta de imprumuturi

Inflatia si nivelul ratei dobanzii

Rata dobanzii si ciclul intreprinderii

II Factorii care determina nivelul ratei dobanzii

III Determinarea nivelului ratei active de baza

IV Managementul ratei dobanzii

Metode de gestionare a ratei dobanzii

Factorii ce influenteaza marimea venitului net din dobanzi pe termen scurt

A   Fluctuatiile ratei dobanzii

B   Diferentele dintre dobanzile incasate de banca si cele modificate de banca

C   Variatia in volumul A-P

V Metoda discrepantei(GAP)

Consideratii teoretice

Managementul ratei dobanzii prin metoda GAP

Managementul GAP- ului

A   Strategii pentru micsorarea GAP- ului la zero

VI Metoda discrepantei duratei (DGAP)

1 Consideratii teoretice

2 Managementul ratei dobanzii prin metoda DGAP

I Teorie asupra dobanzii

Persoanele juridice si fizice acorda o atentie deosebita miscarilor nivelului ratei dobanzii. Unii privesc schimbarile ratei dobanzii ca pe un semnal privind directia spre care se indreapta economia, fie spre o crestere agregata, fie spre recesiune.

Nu de putine ori informatiile au caracter contradictoriu. Daca toti am sti ce s-ar intampla, atunci nu ar mai exista riscul ratei dobanzii. Ratele scad atunci cand oferta de fonduri de imprumut creste fata de cererea de imprumuturi si cresc cand situatia este inversa. Nivelul ratei dobanzii variaza direct proportional cu evolutia ratei inflatiei si a ciclului de afaceri. Ratele dobanzii sunt mai mari daca riscul de inflatie e mai mare dar si cu cat titlul de valoare are un grad de lichiditate scazut .

Teorie asupra fondului de imprumut

Conform teoriei, participantii pe piata sunt persoane fizice, juridice, guvernul si investitorii straini. Teoria defineste fondul de imprumut ca fiind totalitatea disponibilitatilor pe care le ofera cei care dau cu imprumut si nevoia de creditare a solicitantilor. Nivelul ratei dobanzii e determinat de punctul de intersectie i (punctul de echilibru) al cererii si ofertei fondurilor de imprumut.(fig.1)

Cererea de credit este determinata de nevoia de bani a tuturor participantilor. Oferta reprezinta disponibilitatea celor care dau cu imprumut. Curba cererii de fonduri are o evolutie descrescatoare deoarece solicitantii prefera sume mari de fonduri imprumutate la un nivel scazut al ratei dobanzii.

Curba ofertei de fonduri are o evolutie crescatoare indicand ca cei care ofera fonduri sunt dispusi sa ofere la un nivel ridicat al ratei dobanzii. Volumul ofertei si al cererii de fonduri imprumutate este determinat de o serie de factori care implica comportamentul participantilor pe o piata astfel.

A   Oferta de fonduri de imprumut

Persoanele fizice pot avea exces de venituri fata de cheltuieli pentru bunurile de consum sau isi pot reduce sumele de bani in cash prin transferul acestora in active financiare cu grad ridicat de lichiditate sau vor sa-si investeasca stocul de bogatie in active financiare fie ca vor sa economiseasca in prezent pentru cheltuieli viitoare cu sanatatea.

Oferta de fonduri imprumutate ale persoanelor fizice este determinata de nivelul ratei de recuperare a investitiei in active financiare fata de castigurile prognozate din investitiile reale si gradul de risc pe care il comporta investitiile financiare.

Oferta de fonduri imprumutate ale persoanelor fizice variaza cu castigurile prognozate, nevoile pentru cheltuieli viitoare.

Persoanele juridice au exces de cash pe care il investesc in vederea fructificarii. Factorul determinant al ofertei de fonduri a persoanelor juridice este marimea castigului prognozat ajustat cu riscul pe care il comporta investitiile financiare fata de investitiile reale.

Micsorarea ofertei de fonduri se realizeaza prin vanzarea titlurilor de valori de stat, iar marirea se realizeaza prin rascumpararea titlurilor. Investitorii straini vad in titlurile de valori ale unui tari alternativele la titlurile de valori proprii interne.

B   Cererea de fonduri de imprumut

Persoanele fizice imprumuta pentru a-si cumpara bunuri, locuinte, iar apelarea la credite este . . .. de marimea avansului si a ratelor lunare.

Persoanele juridice imprumuta pentru a-si finanta nevoia de stocuri sau pentru investitii. Valoarea creditului pe care il pot imprumuta depinde de cash - flow - ul intern generat de activitatea intreprinderii (daca este mare ei vor imprumuta mai putin).

Guvernul este clientul semnificativ. Statul face apel pentru stabilirea dezechilibrelor bugetare temporare, pentru acoperirea deficitului bugetar. Investitorii straini cauta cele mai ieftine fonduri puse la dispozitie.

C   Schimbari in cererea si oferta de imprumuturi

Nivelul dobanzii este determinat de punctul de echilibru intre cererea si oferta de fonduri de imprumut. Problema care se pune este aceea de a determina cauzele care provoaca schimbarile in cererea si oferta de fonduri de imprumut. Examinand cererea si oferta din fig.1 se constata ca orice schimbare in nivelul ratei dobanzii determina o miscare de-a lungul curbelor cererii si ofertei.

Schimbarile in nivelul ratei dobanzii antreneaza schimbari in valoarea cererii si ofertei. Orice factor care afecteaza oferta de fonduri imprumutate va determina o deplasare a curbei ofertei.

Sa consideram situatia cand statul isi creste cheltuielile pentru investitii in infrastructura oraselor. Aceasta crestere va fi finantata prin emisiuni de titluri de stat pe termen lung. Impactul acestui imprumut asupra valorii fondurilor imprumutate poate fi evidentiata printr-o crestere a cererii de fondurilor de imprumut de la Q la Qin figura 2, si deci o deplasare a curbei fondurilor imprumutate de la C in C(in conditiile in care comportamentul celorlalti participanti ramane constant).

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

. ..Si indicarea punctului de echilibru al ratei dobanzii de la i la i.

Sa presupunem o alta situatie 8fig.3) cand datorita riscului de tara investitorii straini au o retinere in achizitionarea titlurilor de valoare . Aceasta va determina o diminuare a ofertei fondurilor de imprumut de la q la qsi o deplasare a curbei ofertei de fonduri de imprumut de la Q la Q; cu investitori mai putini titlurile pot fi vandute numai la un nivel al ratei dobanzii mai mare.

Figura 3 Investitorii straini reduc oferta de fonduri de imprumut

Acest exemplu demonstreaza utilitatea aplicarii teoriei fondurilor de imprumut in previziunea (explicarea tendintelor in evolutia ratei dobanzii prin schimbarile in cererea fonduri de imprumut fata de oferta de fonduri de imprumut). Aplicarea teoriei impune o analiza atenta a comportamentului celorlalti participanti pe piata.

Inflatia si nivelul ratei dobanzii

Schimbarile in nivelul ratei dobanzii sunt consecinta inflatiei actuale sau a inflatiei prognozate. Exista o relatie dinamica intre nivelul ratei dobanzii si nivelul ratei inflatiei. Ratele dobanzii scad atunci cand nivelul ratei inflatiei este mic. Daca rata inflatiei creste, bancile vor avea retineri in acordarea creditelor deoarece castigurile viitoare din dobanda vor scadea.

Cererea de fonduri de imprumut creste in aceasta situatie iar oferta scade si ratele dobanzii pe piata vor creste (figura 4).

Figura 4 Rata dobanzii in conditiile cresterii ratei inflatiei

A Relatia lui Irwing - Fischer

Fischer a publicat relatia dintre rata dobanzii nominala(de piata) si rata dobanzii reale

i = r + p, unde i = rata dobanzii nominale

r = rata dobanzii reale

p= premium de inflatie

r = castigul investitorului pentru a-si compensa consumul amanat

p= castigul necesar compensarii investitorilor pentru pierderea puterii de cumparare datorata cresterii inflatiei .

Daca rata reala ex-ante este constanta, atunci schimbarile in nivelul ratei inflatiei vor determina schimbari in nivelul "i". Din relatia lui Fischer rezulta ca rata i dobanzii nominale (de piata) se va modifica in aceeasi directie cu acelasi procent al ratei inflatiei.

B Relatia lui Munndell - Tobbin

Relatia lui Fischer a provocat critici aduse de unii economisti, dintre care cele mai recente au fost ale lui Munndell si Tobbin care sustin ca schimbarile in nivelul ratei inflatiei modifica nivelul ratei dobanzii reale ex-ante in directia opusa. Daca rata inflatiei creste, rata dobanzii nominale descreste, si invers. Cresterea ratei inflatiei diminueaza valoarea reala a investitiei.

Pentru a contracara diminuarea valorii investitiei, investitorii vor trebui sa economiseasca mai mult. Cresterea economiilor in conditiile cresterii ratei inflatiei micsoreaza castigul pentru compensarea consumului amanat. Inflatia scazuta produce efectul opus deoarece valoarea reala a investitiei creste si economiile scad. Munndell si Tobbin sustin ca rata dobanzii nominale pe piata se schimba in aceeasi directie cu rata inflatiei dar nu cu acelasi procent, ci unul mai mic.

C Relatia lui Darly-Feldstein

Michel Darly si Feldstein au extins relatia luand in calcul si efectul impozitului pe venitul din dobanzi. Ei sustin ca bancile sunt preocupate de ratele reale ale dobanzii dupa ce au fost impozitate si nu de rata dobanzii reale r din relatia nr.1. Dupa cei doi autori, tinand cont de impozit, relatia lui Fisher devine:

r= i(1-t)-p

r= rata reala ex-ante dupa impozit

p= premium de inflatie

t = rata impozitului

de unde :

i =               relatia nr.3

diferenta dintre relatia 1 si 3 consta in aceea ca luarea in considerare a impozitului are ca efect multiplicator al premiumului inflatiei. Daca rata impozitului este mai mica ca 100% atunci factorul de impozit  va fi mai mare ca 1, de unde rezulta ca dobanda nominala de piata se modifica mai mult decat se modifica inflatia .

Aceasta ipoteza este fragila pentru ca impozitul se aplica pe venitul aferent ratei dobanzii nominale si creste  odata cu inflatia. Teoria aceasta este favorabila pentru investitori.

Cele trei teorii propun trei relatii diferite intre dobanda pietei si inflatia asteptata. Rata reala ex-post dupa ce rata inflatiei actuale este cunoscuta se calculeaza scazand rata inflatiei prezente din rata dobanzii nominale:

r = i - p                         relatia nr.4

Inflatia actuala poate fi mai mica sau mai mare decat dobanda nominala, si rata reala ex-post poate fi pozitiva sau negativa. Ratele reale ex-post vor fi negative atunci cand participantii subestimeaza inflatia prezenta. Daca se ia in calcul si impozitul rezulta ca rata reala ex-post ar trebui sa fie egala cu rata dobanzii de piata dupa impozitare. In general, rata dobanzii urca si scade in functie de rata inflatiei chiar daca procentul schimbarilor in rate variaza substantial.

Rata dobanzii si ciclul intreprinderii

Rata dobanzii are tendinta sa creasca atunci cand cheltuielile cresc si sa scada cand cheltuielile scad. Economia unei tari este evaluata in functie de evolutia PIB. PIB-ul creste cand productia creste, cresc exporturile si scade atunci cand cheltuielile cu productia scad, investitiile se reduc, se reduc exporturile.

Reducerea cheltuielilor conduce la scaderea ratei dobanzii. Grafic, economia in conditiile inflatiei constante are o valoare ciclica, figura nr.5.

In perioada de crestere economica, cresc cheltuielile consumatorilor si intreprinderilor. Aceste cresteri determina o presiune asupra preturilor deoarece productia ramane in urma fata de cererea de servicii si bunuri. Aceste cresteri determina o presiune asupra preturilor, ratele dobanzii cresc deoarece cererea pentru fonduri imprumutate depaseste oferta de fonduri imprumutate.

In punctul de maxim al PIB, cheltuielile au tendinta de a se stabiliza. Pentru a contracara inflatia se impune restrangerea creditului din economie, ceea ce atrage presiuni asupra ratei dobanzii. In perioada de declin economic, scad cheltuielile si deci si cererea de fonduri imprumutate ceea ce atrage scaderea ratei dobanzii.

In punctul de minim al PIB-ului se impune stimularea productiei si a cheltuielilor, reducerea somajului, ca urmare a restrangerii consumului productiei si investitiilor. Perioada de crestere este mai lunga decat perioada de descrestere economica.

II    Factorii care determina nivelul ratei dobanzii

Fiecare banca isi calculeaza o rata activa de baza a dobanzii, rata in jurul careia graviteaza ratele diferitelor categorii de credite.

a)        Nivelul ratei dobanzii de pe piata monetara

b)        Nivelul prognozat al inflatiei

c)        Politica monetara a BNR

d)        Costul de achizitie a resurselor

e)        Rata de recuperare a investitiilor

a)Nivelul ratei dobanzii de pe piata monetara

Constituie pentru banci costul dobanzii aferente resurselor pe care acestea le achizitioneaza fie pentru a depasi probleme de lichiditate fie pentru a-si asigura resursele pentru investitii .

b)Nivelul prognozat al inflatiei

Exista o relatie directa intre nivelul ratei dobanzii si nivelul inflatiei. Ratele scad atunci cand inflatia scade si cresc cand inflatia creste. Inflatia este prezenta in orice economie, dar difera in functie de intensitatea preturilor. Bancile trebuie sa ia in considerare inflatia pentru:

a-si proteja capitalul

a proteja deponentii.

c)Politica monetara a BNR

Statul intervine in economie pentru asigurarea controlului lichiditatii in economie in scopul de a asigura stabilitatea monedei nationale. Pentru atingerea acestui scop BNR elaboreaza politica monetara, valutara si de credit in cadrul politicii generale a statului. Pentru stabilizarea procesului inflationist, BNR a intervenit printr-o serie de instrumente de politica monetara:

taxa scontului

dobanda de refinantare

rata rezervei minime obligatorii

dobanda practicata la licitatii

atragerea de depozite de la societati bancare de catre BNR.

Utilizarea instrumentelor au vizat:

reducerea lichiditatii din economie si stoparea inflatiei.

d)Costul de achizitie a resurselor

Cuprinde atat costurile cu dobanda pe care o banca o bonifica cat si alte costuri: de operare, de asigurare a resurselor, de marketing, privitoare la rezerve. Costurile de achizitie sunt specifice fiecarei categorii de resurse.

e)Rata de recuperare a investitiilor

La stabilizarea nivelului return on equity ROE, managerii trebuie sa ia in considerare rata dobanzii la depozitele la termen pentru ca nivelul ROE sa se situeze deasupra inflatiei si dobanzilor practicate de banci.

III  Determinarea nivelului ratei active de baza

Pentru perioada urmatoare, banca X are posibilitatea de a-si majora activul prin cresterea plasamentelor in credite cu 80 mld. u.m. Estimarea are la baza oportunitatile de creditare oferite in economie. Aceasta majorare este posibila datorita faptului ca rata solvabilitatii (Cooke) inregistrata de banca este de 27%. Banca nu trebuie sa-si mareasca capitalul in vederea sustinerii cresterii activului. Pentru fiecare suta de miliarde activ ajustate in functie de risc, banca trebuie sa dispuna de un capital de 8 miliarde.

Se estimeaza ca rata P a dobanzii ramane neschimbata ca urmare a faptului ca nivelul inflatiei ramane neschimbat pentru perioada urmatoare. Pentru anul in curs banca si-a propus sa atinga un ROE de 75 procente care sa permita obtinerea unei rate de recuperare a capitalului mai mare decat . . . ..

Pentru sustinerea celor 80 miliarde, banca va imprumuta 50 miliarde de pe piata interbancara cu o dobanda de 50% pe an, iar 30 miliarde le va sustine din provizioanele constituite pentru riscul de credit.

Din experienta, s-a constatat ca soldul mediu al provizioanelor este de 10% din provizioanele constituite de banca, sold pe care banca il fructifica prin plasamente pe termen scurt. Datorita situatiei economice, nivelul provizioanelor variaza intre 16-20% din creditele acordate.

Pentru determinarea ratei A de baza, banca utilizeaza metoda costului marginal al resurselor totale.( curs 2).

Calcularea costului marginal al resurselor este redat in tabelul urmator.