Finante
Finantele intreprinderii - testFINANTELE INTREPRINDERII TRUE/FALSE : 1. Stabiliti daca este adevarata urmatoarea afirmatie: Situatia neta reprezinta averea neta a unei intreprinderi. 2. Este adevarat ca profitul net se determina ca suma intre profitul brut si impozit pe profit. 3. Este adevarata sau falsa afirmatia: Prima parte a tabloului de finantare explica variatia fondului de rulment net global pe baza elementelor din partea de jos a bilantului functional. Aceasta parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment net global in realizarea echilibrului functional intre elementele ciclice ale bilantului si al echilibrului intre elementele monetare (incasari si plati). 4. Diagnosticul riscului urmareste masurarea capacitatii intreprinderii de a-si onora la scadenta obligatiile fata de terti. 5. Unul din obiectivele diagnosticului financiar este masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii. 6. Pentru a realiza diagnosticul financiar se utilizeaza informatii din bilant, cont de profit si pierdere, situatia variatiei capitalurilor proprii si din tabloul de trezorerie. 7. Aprecierea conditiilor de echilibru economic si financiar pentru a evalua gradul de risc al unei intreprinderi reprezinta un obiectiv al diagnosticului financiar. 8. Diagnosticul rentabilitatii capitalurilor se realizeaza prin intermediul urmatoarelor doua categorii de rate: ratele de rentabilitate economica si de dobanda. 9. Bugetele specifice sunt, de fapt, bugete de executie a politicii generale a intreprinderii. 10. In procesul bugetar sunt antrenate toate compartimentele functionale. 11. Aprecierea performantei intreprinderii in fiecare faza a perioadei bugetare se realizeaza prin compararea previziunilor cifrate din diferitele bugete ale intreprinderii. 12. Operatiunile de elaborare a bugetelor anuale incep cu 4 luni inaintea anului de plan. 13. Bugetul de investitii este un buget cu periodicitate mai mare de un an. 14. In privinta modelelor de gestiune a soldurilor de trezorerie putem spune ca: Cu cat soldul de cash este mai mic, cu atat costurile de brokeraj si administrative sunt mai mari si costurile de oportunitate sunt mai mici. 15. In privinta modelelor de gestiune a soldurilor de trezorerie putem spune ca: In vederea optimizarii soldului de trezorerie, costurilde de brokeraj si administrative si costurile de oportunitate inregistreaza evolutii contradictorii. 16. Pentru a fi acceptate, proiectele de investitii si de finantare trebuie sa aiba RIR mai mare decat rata dobanzii pe piata (d). 17. Regula RIR pentru proiectele de finantare este: RIR<d. 18. Regula VAN este aceeasi atat pentru proiectele de finantare, cat si pentru cele de investitii. 19. Un proiect de investitii va fi intotdeuna acceptat daca are VAN>0. 20. Posturile bilantiere din activ sunt prezentate in functie de gradul crescator de lichiditate 21.Posturile bilantiere din pasiv sunt prezentate in functie de gradul descrescator de neexigibilitate. 22. Valoarea averii actionarilor se determina cu ajutorul indicatorului situatia bruta. 23. Valoarea averii actionarilor se determina cu ajutorul indicatorului situatia neta. 24. Echilibrul financiar la nivelul unei intreprinderi este dat de indicatorul trezoreria neta 25. Capacitatea de autofinantare este indicatorul sintetic care exprima posibilitatea inreprinderii de a-si finanta activitatea de exploatare viitoare din surse externe. 26. Capacitatea de autofinantare este indicatorul sintetic care exprima posibilitatea inreprinderii de a-si finanta activitatea de exploatare viitoare din surse proprii. 27. Pragul de rentabilitate reprezinta acel nivel al cifrei de afaceri care asigura acoperirea cheltuielilor fara a se obtine profit. 28. Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei. 29. Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie inferioara ratei inflatiei. 30. Rentabilitatea financiara trebuie sa fie mai mare decat rata dobanzii. 31. Riscul economic este dependent de variatia cifrei de afaceri si de pozitia ei fata de pragul de rentabilitate. 32. Rentabilitatea financiara este influentata de diferenta dintre rentabilitatea economica si rata dobanzii si de gradul de indatorare. 33. Analiza statica patrimoniala a riscului de faliment utilizeaza urmatoarele instrumente operationale: fondul de rulment, solvabilitatea si exigibilitatea. 34. Analiza statica patrimoniala a riscului de faliment utilizeaza urmatoarele instrumente operationale: fondul de rulment, solvabilitatea si lichiditatea. 35. In sens larg, trezoreria este formata din active si pasive de trezorerie. 36. Marimea optima a stocurilor este cea care minimizeaza cheltuielile totale cu formarea stocurilor si maximizeaza rentabilitatea activitatii de exploatare. 37. Creditele-clienti si avansuri catre furnizori reprezinta o nevoie de finantare. 38. Valoarea substantiala este data de ansamblul bunurilor care participa la activitatea curenta a unei intreprinderi, ea reprezinta deci valoarea insumata a componentelor sale tangibile, a aparatului sau de productie: fonduri fixe, terenuri, materii prime, materiale, semi fabricate, obiecte de inventar si titluri de participare la capitalul altor intreprinderi. 39. Valoarea de randament este calculata pe baza beneficiului mediu anterior sau celui viitor (estimat) al intreprinderii, evidentiindu-se capacitatea acesteia de a produce profit, si nu valoarea in sine a aparatului productiv. 40. Goodwill-ul reprezinta acea fractiune a valorii totale a intreprinderii asigurata de ansamblul componentelor sale intangibile specifice (reputatia tehnica si comerciala, componenta personalului si a conduciaitorilor, calitatea sa manageriala etc.). 41. Valoarea matematica contabila reprezinta suma dintre ansamblul bunurilor materiale si financiare aflate in proprietatea intreprinderii si ansamblul datoriilor sale. 42. Valoarea bursiera se defineste ca rezultat al raportului dintre beneficiul pe actiune (BPA) si coeficientul de capitalizare bursiera (PER), multiplicat cu numarul de actiuni emise sau, altfel spus, este data de produsul intre cursul de bursa al unei actiuni si numarul de actiuni emise de intreprindere. 43. Valoarea de reconstituire exprima totalitatea capitalurilor ce trebuie investite, pentru crearea, in conditii normale, a unei intreprinderi identice cu cea considerata. 44. Valoarea de asigurare se otine prin corectarea valorii de reconstituire cu un coeficient de uzura. 45. Valoarea venala reprezinta pretul mediu probabil ce poate fi obtinut prin vanzarea unei intreprinderi in activitate, in starea sa actuala. 46. Valoarea de lichidare este data de suma valorilor obtinute prin vanzarea fortata separat, a diferitelor bunuri care constituie patrimoniul intreprinderii. 47. Valoarea potentiala (dinamica) nu ia in considerare acele cheltuielil financiare cum ar fi cele pentru cercetare, lansare de noi produse, perfectionarea personalului. 48. Obligatiunea este un titlu reprezentand cantitatea de participare la capitalul unei societati conferind detinatorului sau calitatea de asociat. 49. Sursele interne se refera la imprumuturi, emisiunea de actiuni sau obligatiuni. MULTIPLE CHOICE : (1) 1. Se cunosc urmatoarele informatii: capital social exercitiul N-1 160.000 u.m., capital social exercitiul N 140.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N-1 100.000 u.m., capacitatea de autofinantare exercitiul N 21.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N 115.000 u.m., profit net exercitiul N-1 18.000 u.m., din care 40% se distribuie sub forma de dividende, profit net exercitiul N 20.000 u.m., din care 60% se distribuie sub forma de dividende, credite bancare pe termen lung contractate in exercitiul N 50.000 u.m., credite bancare pe termen scurt contractate in exercitiul N 4.000 u.m. Stiind ca in cursul exercitiului N s-a vandut o imobilizare corporala la pretul de vanzare de 2.000 u.m., costul de achizitie fiind 8.000 u.m., amortizata in valoare de 7.000 u.m., in tabloul de finantare - partea I utilizarile si resursele vor avea urmatoarele valori: a. 50.200 u.m. si 73.000 u.m.; b. 77.000 u.m. si 50.200 u.m.; c. 93.000 u.m. si 30.200 u.m.; d. 73.000 u.m. si 55.000 u.m.; e. 79.000 u.m. si 55.000 u.m.. 2. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea: iulie 900.000 u.m.; august 1.000.000 u.m.; septembrie 1.200.000 u.m.; octombrie 1.600.000 u.m.; noiembrie 1.800.000 u.m.; decembrie 2.000.000 u.m.. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii . Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 va fi: a. 1.400.000 u.m.; b. 2.180.000 u.m.; c. 1.200.000 u.m.; d. 1.450.000 u.m.; e. 1.380.000 u.m. 3. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra cheltuielilor variabile (MCV%): cifra de afaceri 1.200 mil. u.m., cheltuieli fixe 96 mil., cheltuieli variabile 924 mil um, cota de impozit pe profit 25%. a. PN = 135 mil. u.m. si MCV = 23%; b. PN = 180 mil. u.m. si MCV = 23%; c. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 23%; d. PN = 824 mil. u.m. si MCV = 31,3% e. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 15% 4. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie 1.200.000 u.m., octombrie 1.000.000 u.m., noiembrie1.400.000 u.m., decembrie 600.000 u.m. Creditul furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N este : a. 1.700.000 u.m.; b. 2.000.000 u.m.; c. 1.300.000 u.m.; d. 1.500.000 u.m.; e. 2.100.000 u.m. 5. O societate comerciala doreste sa realizeze 12.000 bucati din produsul C, consumul specific fiind 0,7 tone, iar pretul de aprovizionare 3.000 u.m./tona.
Pe baza informatiilor prezentate intervalul mediu de abatere si stocul de siguranta au urmatoarele valori: a. 45 zile si 3.150.000 u.m.; b. 10,3 zile si 721.000 u.m.; c. 10,3 zile si 1.030.000 u.m.; d. 34,7 zile si 2.429.000 u.m.; e. 45 zile si 721.000 u.m. 6. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea: iulie 1.800 u.m., august 2.000 u.m., septembrie 2.400 u.m., octombrie 3.200 u.m., noiembrie 3.600 u.m., decembrie 4.000 u.m. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii. Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 va fi: a. 2.800 u.m.; b. 2.360 u.m; c. 2.400 u.m.; d. 2.900 u.m.; e. 2.760 u.m. 7. Dispuneti de urmatoarele informatii: valoarea vanzarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul I exercitiul N+1 = 240.000 u.m., uniform repartizata in cadrul semestrului, frecventa medie a incasarilor 30% in luna vanzarii, 35% in luna urmatoare vanzarii, 25% peste 60 zile de la data vanzarii si diferenta peste trei luni de la data vanzarii. Valoarea incasarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul al II-lea exercitiul N a fost de 10.800 u.m., uniform repartizata in timp. Incasarile in lunile ianuarie si martie din vanzarile semestrului I, exercitiul N+1 (inclusiv TVA) vor fi: a. 18.600 u.m. si 19.800 u.m.; b. 12.000 u.m. si 36.000 u.m.; c. 26.000 u.m. si 38.000 u.m.; d. 12.600 u.m. si 19.800 u.m.; e. 18.600 u.m. si 20.000 u.m. 8. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 180.000 u.m. uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 150.000 u.m. uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 19%, atunci incasarile in lunile iulie si septembrie vor fi: a. 29.750 u.m. si 35.700 u.m.; b. 64.450 u.m. si 35.700 u.m.; c. 180.000 u.m. si 150.000 u.m.; d. 34.200 u.m. si 28.500 u.m.; e. 30.000 u.m. si 25.000 u.m. 9. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 40.500 tone, pretul unitar de aprovizionare este de 3.000 u.m.. Costul de depozitare este de 0,6 u.m. anual pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 2.000 u.m. Stocul optim si numarul de aprovizionari au urmatoarele valori: a. 300 tone si 2,66 aprovizionari; b. 300 tone si 135 aprovizionari; c. 450 tone si 90 aprovizionari; d. 450 tone si 4 aprovizionari; e. 90 tone si 4 aprovizionari. 10. Pe baza informatiilor prezentate stabiliti intervalul mediu dintre aprovizionari succesive si stocul curent:
Necesarul anual de aprovizionat este de 15.000 u.m.. a. 45 zile si 1.875 u.m.; b. 20 zile si 833,33 u.m.; c. 29 zile si 1.208,3 u.m.; d. 45 zile si 360.000 u.m.; e. 20 zile si 1.875 u.m. 11. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: cifra de afaceri 40.000 u.m., activele circulante nete 12.000 u.m.. Care este marimea activelor circulante nete pentru anul urmator, daca se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 25%? a. 16.200 u.m.; b. 15.000 u.m.; c. 12.000 u.m.; d. 14.600 u.m.; e. 40.000 u.m.. 12. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie 600.000 u.m., octombrie 550.000 u.m., noiembrie 700.000 u.m., decembrie 300.000 u.m.. Creditul furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N este : a. 350.000 u.m.; b. 1.000.000 u.m.; c. 150.000 u.m.; d. 750.000 u.m.; e. 1.050.000 u.m 13. Previziunea vanzarilor (inclusiv TVA) la SC COM SA pentrul trimestrul I al exercitiului N+1 este urmatoarea: ianuarie 40.000 u.m., februarie 50.000 u.m., martie 60.000 u.m. Incasarile se realizeaza astfel: 40% in luna urmatoare vanzarii si 60% peste 60 de zile de la data vanzarii. Stabiliti varianta corecta a incasarilor pe luna martie a exercitiului N+1. a. 0 u.m. b. 16.000 u.m. c. 44.000 u.m. d. 60.000 u.m. e. 28.000 u.m. 14. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 540.000 u.m. uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 450.000 u.m. uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 19%, atunci incasarile in lunile iulie si septembrie vor fi: a. 89.250 u.m. si 107.100 u.m b. 193.350 u.m. si 107.100 u.m c. 340.000 u.m. si 450.000 u.m d. 102.600 u.m. si 85.500 u.m e. 150.000 u.m. si 75.000 u.m 15. Se cunosc urmatoarele informatii: vanzarile aferente semestrului I exercitiului N+1 cresc cu 6% fata de vanzarile aferente semestrului al II-lea exercitiului N. Incasarile se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii si 60% dupa 30 zile de la data vanzarii; vanzarile (inclusiv TVA) aferente semestrului I exercitiului N+1 vor fi 254.400 u.m. uniform repartizate; vanzarile (inclusiv TVA) aferente semestrului al II-lea exercitiul N au fost uniform repartizate. Incasarile la inceputul si sfarsitul trimestrului I exercitiul N+1 vor fi: a. 42.400 u.m si 42.400 u.m; b. 40.960 u.m si 42.400 u.m; c. 16.960 u.m si 42.400 u.m; d. 25.440 u.m si 16.960 u.m; e. 59.360 u.m si 84.800 u.m 16. Se cunosc: - capital social = 87.000 mii lei; - capitalurile proprii = 210.230 mii. lei; - creditele si datoriile pe termen scurt = 76.885 mii lei; - creditele pe termen mediu si lung = 28.700 mii lei; - active imobilizate nete = 68. 430 mii lei; - active circulante = 140.975 mii lei; Atunci valoarea fondului de rulment net va fi: a. 17.160 mii lei; b. 45.975 mii lei; c. 86.415 mii lei; d. 41.025 mii lei; e. 170.500 mii lei.
17. Cantitatile aprovizionate si intervalele dintre doua aprovizionari succesive sunt urmatoarele:
Stiind ca necesarul anual de aprovizionat este de 72.000 u.m., stocul curent va fi: a. 11.360 u.m b. 45.633,8 u.m c. 24.600 u.m d. 11.720 u.m e. 28.800 u.m MULTIPLE CHOICE : 1. Functia de crestere a rentabilitatii produselor proprii pe baza analizei costurilor este indeplinita de: a. compartimentul de control financiar intern; b. compartimentul de previziune financiara; c. compartimentul preturi si tarife; d. conducerea executiva a intreprinderii; e. compartimentul de analiza economico-financiara. 2. Responsabilitatea deciziilor privind modalitatea de finantare a activelor unei intreprinderi apartine: a. compartimentului financiar-contabil; b. directorului tehnic; c. managementului societatii; d. actionarilor sau asociatilor; e. conducerii sindicatului salariatilor din intreprindere. 3. Sarcinile gestiunii financiare la nivel de intreprindere se subscriu urmatoarelor obiective: A. gestiunii riscurilor la care este supusa intreprinderea; B. reducerea costurilor de productie; C. realizarea dialogului eficient cu salariatii intreprinderii; D. maximizarea valorii intreprinderii; E. analiza si maximizarea performantelor intreprinderii. a. A+B+D; b. C+D+F; c. C+D+E; d. A+D+E; e. B+C+D 4. Obiectul gestiunii financiare pe termen scurt este: a. asigurarea cantitatii optime de stocuri necesare desfasurarii normale a activitatii; b. asigurarea echilibrului intre trezorerie si capitalurile proprii; c. asigurarea echilibrului intre activele circulante (inclusiv cele de trezorerie) si sursele de finantare a acestora; d. obtinerea echilibrului intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment; e. fluidizarea resurselor financiare pe termen scurt ale intreprinderii 5. Situatia neta poate fi redata prin notiuni echivalente, cum ar fi: A) capitaluri proprii; B) fond de rulment; C) activ circulant net; D) activ net contabil; E) activ circulat. a) B+D; b) A+C; c) A+D; d) D+E; e) B+E. 6. Capitalurile proprii se pot calcula dupa formula: a) Capital social + Rezerve ± Rezultat curent ± Rezultat reportat - Datorii pe termen lung; b) Capital social + Prime de capital ± Rezerve din reevaluare + Rezerve Rezultat reportat ± rezultatul exercitiului - repartizarea profitului; c) Capital social + Prime privind rambursarea obligatiunilor + Prime de capital ± Rezerve din reevaluare ± Rezerve ± Rezultatul reportat ± Rezultatul exercitiului - Repartizarea profitului; d) Rezerve ± Rezultat reportat ± Rezultatul exercitiului + Alte fonduri-Imprumuturi pe termen lung; e) Active pe termen lung + Rezerve ± Rezultatul reportat ± Rezultatul exercitiului + Alte fonduri - Imprumuturi pe termen lung. 7. Situatia neta negativa apare atunci cand: a) capitalurile proprii sunt mai mici decat capitalurile imprumutate; b) capitalurile imprumutate sunt mai mici decat capitalurile proprii; c) capitalurile proprii sunt mai mici decat zero; d) capitalurile proprii sunt mai mici decat datoriile pe termen lung; e) activul este mai mic decat datoriile scadente pe termen scurt. 8. Functia de finantare se refera la: a) volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii; b) volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor imprumutate; c) volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii si imprumutate; d) modificarile din cadrul capitalurilor proprii si al activelor pe termen lung; e) volumul si structura activelor circulante si de trezorerie. 9. Investitiile neproductive sunt: a) investitii care nu aduc profit pe termen scurt, dar pot fi profitabile pe termen lung; b) investitii care aduc profit numai pe termen lung; c) investitii facute cu scopul de a beneficia de oportunitatile pe care le ofera piata financiara; d) investitiile realizate fara un studiu de fezabilitate a proiectului; e) investitiile realizate de agentii economici. 10. In cadrul bilantului, activele si pasivele sunt structurate si ordonate astfel: a) activele in functie de lichiditate, iar pasivele in functie de termenul de scadenta; b) activele in functie de exigibilitate, iar pasivele in functie de lichiditate; c) activele si pasivele se grupeaza in functie de modalitatea de utilizare a resurselor; d) activele se impart in proprii si imprumutate, iar pasivele in datorii pe termen lung si scurt; e) in functie de cerintele conducerii intreprinderii. 11. Fondul de rulment este un surplus de resurse pe termen lung folosit la: a) realizarea investitiilor pe termen lung; b) plata datoriilor scadente; c) reinnoirea stocurilor, creantelor, lichiditatilor; d ) acoperirea pierderilor din anii precedenti; e) plata dividendelor. 12. Fondul de rulment negativ arata: a) neutilizarea tuturor capitalurilor disponibile; b) un procent mai mare al capitalurilor imprumutate fata de capitalurile proprii; c) active circulante mai mici decat pasivele curente; d) active imobilizate mai mari decat activele curente; e) trezoreria neta negativa. 13. Regula generala a echilibrului financiar al unei intreprinderi prevede ca: a. o parte din nevoile stabile (activele imobilizate) sa fie finantate din pasivele curente; b. nevoia de fond de rulment sa fie mai mica decat trezoreria neta ; c. resursele pe termen lung sa fie folosite numai la finantarea activelor pe termen lung ; d. o parte din capitalurile permanente sa acopere nevoile ciclice reinnoibile permanent in cadrul ciclului de exploatare ; e. trezoreria neta sa fie tot timpul pozitiva. 14. Rata de lichiditate curenta mai mare decat unu indica : a. existenta unui fond de rulment pozitiv ; b. existenta unui fond de rulment negativ ; c. active circulante mai mici decat activele imobilizate ; d. active circulante mai mari decat activele imobilizate ; e. datorii pe termen scurt mai mari decat activele circulante. 15. Fondul de rulment propriu se calculeaza dupa relatia : A. capitaluri proprii - active imobilizate ; B. capitaluri permanente - active imobilizate nete ; C. fond de rulment net - datorii financiare ; D. activ circulant - datorii pe termen scurt - datorii financiare ; E. activ circulant - datorii pe termen scurt. Alegeti raspunsul corect :
16. Fondul de rulment net (permanent) se calculeaza dupa relatia : A. capitaluri proprii - active imobilizate ; B. capitaluri permanente - active imobilizate nete ; C. fond de rulment propriu + datorii financiare ; D. activ circulant - datorii pe termen scurt - datorii financiare ; E. activ circulant - datorii pe termen scurt. Alegeti raspunsul corect :
17. Excedentul brut al exploatarii (EBE) este indicatorul care exprima: a. acumularea bruta din activitatea de exploatare (inclusiv amortizarile si provizioanele); b. totalitatea amortizarilor si provizioanelor din activitatea de exploatare; c. capacitatea de autofinantare a intreprinderii; d. profitul din exploatare e. pierdere inregistrata. 18. Valoarea adaugata se calculeaza astfel: a. productia exercitiului - consumul de la terti - impozitul pe profit; b. productia stocata + productia imobilizata - marja (adaosul) comercial (a); c. productia exercitiului - marja comerciala - consumul de la terti; d. EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli de exploatare; e. productia stocata + productia vanduta + productia imobilizata + adaosul comercial - consumul de la terti 19. Prin intermediul analizei pragului de rentabilitate, se pot obtine urmatoarele informatii: A. cu cat va creste cifra de afaceri in exercitiul financiar viitor; B. cifra de afaceri pentru care rezultatul intreprinderii este nul; C. ce cifra de afaceri este necesara pentru a obtine un profit dorit; D. cu cat se reduc cheltuielile variabile la o crestere a cifrei de afaceri cu un anumit procent; E. care sunt modalitatile de reducere a cheltuielilor fixe. a. A+B+C; b. A+D+E c. B+C; d. C+D+E; e. C+D. 20. Care dintre urmatoarele tipuri de cheltuieli pot fi considerate ca fiind cheltuieli fixe: A. salariile personalului administrativ; B. cheltuielile cu energia electrica folosita in procesul de productie; C. cheltuielile de telefon si telecomunicatii; D. materialele auxiliare necesare in procesul de productie; E. cheltuielile cu chiria cladirii in care se desfasoara activitatea de productie a. B+C+E b. A+C+E; c. A+C; d. A+C+D+E; e. A+D. 21. Marja asupra cheltuielilor variabile este: A) diferenta dintre cifra de afaceri si cheltuielile directe; B) suma dintre cheltuielile variabile si profitul net; C) diferenta dintre cifra de afaceri si cheltuielile variabile; D) diferenta dintre profit si cheltuielile variabile; E) suma dintre profit si cheltuielile fixe. Alegeti varianta corecta de raspuns: a. C+E b. B+C c. C d. A+E e. B 22. Se considera urmatoarele elemente din bilantul contabil : 1. stocuri ; 2. capital ; 3. prime de capital si rezerve ; 4. imobilizari corporale ; 5. creante ; 6. datorii de exploatare ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an ; 7. provizioane pentru riscuri si cheltuieli ; 8. casa si conturi la banci ; 9. imobilizari necorporale ; 10. datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an ; 11. imobilizari financiare (titluri de participare) ; 12. investitii financiare pe termen scurt (titluri de plasament) ; 13. cheltuieli in avans ; 14. venituri in avans. Precizati expresiile corecte pentru indicatorii FR, respectiv, NFR :
NFR = 1+5+8+12+13-6-14 NFR = 1+5-6
NFR = 2+3+7+10-4-9-11 NFR = 6-1-5 23. Unul dintre urmatorii factori nu poate influenta variatia capitalurilor proprii ale intreprinderii, in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate :
b. relatiile cu creditorii ; e. conversia rezultatelor realizate in strainatate.
regasita in contul de profit si pierderi ; 24. Cresterea situatiei nete a unei intreprinderi la sfarsitul exercitiului financiar fata de inceputul acestuia ( SN >0) poate avea ca explicatie : a. contractarea de noi imprumuturi in conditiile mentinerii aceleiasi valori a activului total ; b. rambursarea unor datorii in conditiile mentinerii aceleiasi valori a activului total ; c. inregistrarea unei pierderi in exercitiul financiar curent, celelalte elemente de capitaluri proprii ramanand nemodificate ; d. cresterea absoluta a activului total in exercitiul curent a fost devansata de cresterea absoluta a datoriilor totale ; e. diminuarea, in cursul exercitiului financiar, a activului total, in conditiile contractarii unor noi imprumuturi. 25. Regula de realizare a echilibrului financiar conform careia nevoile durabile trebuie finantate din surse durabile este respectata daca :
26. Care dintre urmatorii indicatori este rezultatul sintetic al echilibrului financiar al unei intreprinderi : a. situatia neta b. fondul de rulmet propriu c. fondul de rulment imprumutat d. nevoia de fond de rulment e. trezoreria neta 27. Care dintre urmatoarele categorii de venituri inregistrate in contul de profit si pierdere nu are si o expresie monetara : a. venituri din vanzari de produse si marfuri ; b. venituri din subventii de exploatare aferente CA ; c. venituri din subventii pentru investitii ; d. venituri din donatii ; e. venituri din imobilizari financiare cedate. 28. Se considera urmatoarele categorii de stakeholderi (persoane cu un anumit interes in activitatea intreprinderii) : actionarii ; salariatii ; creditorii ; statul ; concurentii. Care dintre acestia sunt remunerati prin intermediul valorii adaugate obtinute de intreprindere : a. b. c. d. e. 29. Care dintre urmatoarele formule reprezinta expresia remunerarii capitalurilor investite in intreprindere de catre actionari, respectiv creditori: a. EBIT - Dobanzi b. EBITDA - Impozit c. EBT - Impozit d. EBE - Amortizari - Dobanzi e. EBIT - Impozit 30. Una dintre urmatoarele marje de acumulare determinate la nivelul contului de profit si pierdere exprima castigul din exploatare brut, ce are echivalent si in trezoreria intreprinderii : a. Productia exercitiului ; b. Valoarea adaugata ; c. EBITDA ; d. EBIT; e. Rezultatul exploatarii. 31. Se considera urmatoarele solduri intermediare de gestiune : valoarea adaugata ; excedentul brut din exploatare ; rezultatul exploatarii; rezultatul curent ; rezultatul net. Care dintre aceste marje sta la baza determinarii CAF prin metoda : A. deductiva B. aditionala a. A 2 ; B 5 b. A 1 ; B 3 c. A 4 ; B 2 d. A 3 ; B 4 e. A 5 ; B 1 32. Utilizarea celor doua metode de determinare a CAF (deductiva si aditionala) poate duce la rezultate diferite pentru CAF :
33. Se considera urmatoarele informatii determinate pe baza contului de profit si pierdere : excedentul brut din exploatare ; rezultatul net ; venituri incasabile ; venituri calculate ; cheltuieli platibile ; cheltuieli calculate. Care dintre urmatoarele formule sunt cele corecte pentru determinarea CAF prin:
a. A: 1 + 3+ 4; B: 2 + 5 + 6 b. A: 1 + 3 - 5; B: 2 + 4 - 6 c. A: 2 + 4 - 6; B: 1 + 5 - 3 d. A: 2 + 4 + 6; B: 1 + 3 + 5 e. A: 1 + 3 - 5 B: 2 + 6 - 4 34. Una dintre urmatoarele informatii nu poate fi obtinuta prin analiza cheltuielilor variabile si fixe:
35. Utilizand modelul de analiza a cheltuielilor variabile si fixe, pragul de rentabilitate se poate determina astfel :
36. Unul dintre urmatoarele tipuri de analiza nu se poate realiza pe baza contului de profit si pierdere :
37. In cadrul unui exercitiu financiar se inregistreaza un cash-flow pozitiv daca : Care dintre aceste variante nu este corecta ?
38. Cash-flow-ul de gestiune calculat prin metoda directa nu tine cont de :
39. Pentru calcularea cash-flow-ului de gestiune prin metoda indirecta nu este necesara informatia privind :
40. Fata de o situatie initiala, cash-flow-ul de finantare inregistreaza o crestere in cazul in care : Care dintre aceste variante nu este corecta?
41. In elaborarea tabloului de finantare "utilizatori-resurse", modificarile posturilor din activul si pasivul bilanturilor contabile se inscriu in cadrul utilizarilor sau resurselor astfel: 1. daca un post de activ inregistreaza o crestere, aceasta crestere se inscrie la utilizari; 2. daca un post de pasiv creste, aceasta crestere se inscrie la resurse; 3. daca un post de activ scade, aceasta scadere se inscrie la utilizari; 4. daca un post de pasiv scade, aceasta scadere se inscrie la utilizari; 5. daca un post de pasiv creste, aceasta crestere se inscrie la utilizari ; 6. daca un post de activ scade, aceasta scadere se inscrie la resurse; 7. daca un post de activ creste, aceasta crestere se inscrie la resurse; 8. daca un post de pasiv scade, aceasta scadere se inscrie la resurse. 42. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Tabloul de finantare nu este corecta ?
43. Despre diagnosticul rentabilitatii capitalurilor se poate afirma ca :
44. Despre marja asupra cheltuielilor directe se poate spune :
45. Profitul inainte de dobanzi si de impozit este acoperitor pentru :
46. Care afirmatie nu este adevarata despre ratele de marja ?
47. Rata excedentului brut de exploatare reprezinta :
48. Care afirmatie nu este adevarata despre ratele de rentabilitate financiara :
49. Rata de rentabilitate ROI (return on investment) se determina :
50. Rata rentabilitatii economice poate fi majorata prin :
51. Rata rentabilitatii financiare scade daca:
52. Influenta indatorarii asupra rentabilitatii financiare (efectul de levier) este determinata :
53. Despre riscul financiar se fac urmatoarele afirmatii :
54. Privind activitatea de previziune a vanzarilor se fac urmatoarele afirmatii : marimea cifrei de afaceri previzionata se stabileste de catre managerul financiar al intreprinderii ; marimea cifrei de afaceri pentru anul urmator se estimeaza si in functie de previziunile privind starea economiei nationale ; informatiile obtinute din analiza cotei de piata a intreprinderii, analiza pietei produselor intreprinderii sunt utilizate in previziunea cifrei de afaceri ; analiza trendului vanzarilor intreprinderii din ultimii ani este utilizata in estimarea cifrei de afaceri a anului viitor ; in activitatea de planificare financiara firma nu este interesata de previzionarea cifrei de afaceri. Afirmatiile corecte sunt : 55. Care dintre urmatoarele afirmatii privind analiza pragului de rentabilitate este falsa :
MULTIPLE CHOICE : (3) 1. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N: Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de constituire 3.000; credite bancare curente 2.600. Sa se determine nivelul disponibilitatilor in cont la sfarsitul exercitiului N: a. 19.700; d. 13.100; b. 54.100; e. 15.700. c. 12.100; 2. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N: Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de constituire 3.000; credite bancare curente 2.600, conturi la banci 13.100. Sa se determine situatia neta la sfarsitul exercitiului N: a. 39.500 d. 45.500; b. 35.700; e. 56.600. c. 41.700; 3. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N: Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de constituire 3.000; credite bancare curente 2.600, conturi la banci 13.100. Sa se determine fondul de rulment la sfarsitul exercitiului N: a. 17.000; d. 23.800; b. 8.900; e. 9.700. c. 3.700; 4. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N: Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de constituire 3.000; credite bancare curente 2.600, conturi la banci 13.100. Sa se determine fondul de rulment propriu la sfarsitul exercitiului N: a. -100; d. 2.900; b. 700; e. 3.700. c. -3.900; 5. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N: Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de constituire 3.000; credite bancare curente 2.600. Sa se determine fondul de rulment imprumutat (strain) la sfarsitul exercitiului N: a. 24.700; d. 3.300; b. 0; e. 20.900. c. 27.700; 6. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N: Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de constituire 3.000; credite bancare curente 2.600, conturi la banci 13.100. Sa se determine nevoia de fond de rulment la sfarsitul exercitiului N: a. 6.500; d. 5.300; b. 17.000; e. 9.300. c. 4.300; 7. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N: Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de constituire 3.000; credite bancare curente 2.600, conturi la banci 13.100. Sa se determine trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N: a. 14.300; d. 10.500; b. 12.700; e. 12.200. c. 16.500; 8. Pentru o firma raportul activ/capitaluri proprii=150 %. Sa se determine valoarea raportului datorii totale/capitaluri proprii: a. 75%; d. 50 %; b. 100 %; e. nu se poate determina. c. 200 %; 9. Pentru o firma raportul activ/capitaluri proprii=150 %. Daca valoarea activului este de 15.000 si imobilizarile nete sunt in suma de 7.500, sa se determine valoarea fondului de rulment propriu: a. 10.000; d. 5.000; b. 7.500; e. 2.500. c. 22.500; 10. Bilantul unei firme pune in evidenta valoarea activului total in suma de 100.000. Acesta este finantat astfel: 25% din capitaluri proprii, 45% din datorii financiare si restul din datorii de exploatare. stiind ca intreprinderea doreste sa mentina un nivel al disponibilitatilor de 10% din activ si ca imobilizarile nete au in exercitiul respectiv valoarea de 32.000, sa se determine fondul de rulment: a. 28.000; d. 45.000; b. 38.000; e. 10.000. c. 25.000; 11. Bilantul unei firme pune in evidenta valoarea activului total in suma de 100.000. Acesta este finantat astfel: 25% din capitaluri proprii, 45% din datorii financiare si restul din datorii de exploatare. stiind ca intreprinderea doreste sa mentina un nivel al disponibilitatilor de 10% din activ si ca imobilizarile nete au in exercitiul respectiv valoarea de 32.000, sa se determine nevoia de fond de rulment: a. 28.000; d. 13.000; b. 38.000; e. 58.000. c. 68.000; 12. Bilantul unei firme pune in evidenta valoarea activului total in suma de 100.000. Acesta este finantat astfel: 25% din capitaluri proprii, 45% din datorii financiare si restul din datorii de exploatare. stiind ca intreprinderea doreste sa mentina un nivel al disponibilitatilor de 10% din activ si ca imobilizarile nete au in exercitiul respectiv valoarea de 32.000, sa se determine trezoreria neta: a. 25.000; d. 20.000; b. 28.000; e. 10.000. c. 30.000; 13. Din bilantul de la sfarsitul exercitiului se poate constata ca activul total al unei firme a crescut cu 6.000, in timp ce datoriile financiare au crescut cu 1.000 si datoriile pe termen scurt au scazut cu 3.000. Determinati modificarea absoluta a capitalurilor proprii (CPR): a. 2.000; d. 8.000; b. 4.000; e. -4.000. c. -8.000; 14. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere: CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe = 27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile = 6.700; impozit pe profit = 5.475. Sa se determine valoarea adaugata: a. 24.100; d. 52.800; b. 51.600; e. 42.300. c. 60.100; 15. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere: CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe = 27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile = 6.700; impozit pe profit = 5.475. Sa se determine excedentul brut din exploatare: a. 52.800; d. 24.100; b. 49.500; e. 34.700. c. 42.300; 16. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere: CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe = 27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile = 6.700; impozit pe profit = 5.475. Sa se determine rezultatul exploatarii: a. 24.100; d. 28.600; b. 27.400; e. 21.900. c. 26.200; 17. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere: CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe = 27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile = 6.700; impozit pe profit = 5.475. Sa se determine rezultatul curent: a. 21.900; d. 28.600; b. 24.100; e. 24.700. c. 20.700; 18. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere: CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe = 27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile = 6.700; impozit pe profit = 5.475. Sa se determine rezultatul net: a. 18.075; d. 26.025; b. 16.425; e. 15.525. c. 21.450; 19. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere: CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe = 27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile = 6.700; impozit pe profit = 5.475. Sa se determine capacitatea de autofinantare: a. 24.925; d. 23.725; b. 28.750; e. 25.375. c. 22.825; 20. O firma prezinta urmatoarea situatie simplificata a contului de profit si pierdere: Cifra de afaceri 20.000; cheltuieli de exploatare platibile 12.500; cheltuieli cu amortizari 1.500; cheltuieli financiare (dobanzi platite) 1.800; cheltuieli cu impozitul pe profit 1.400. Sa se determine castigul brut din exploatare (EBITDA): a. 6.000; d. 20.000; b. 12.500; e. 7.500. c. 11.000; 21. O firma prezinta urmatoarea situatie simplificata a contului de profit si pierdere: Cifra de afaceri 20.000; cheltuieli de exploatare platibile 12.500; cheltuieli cu amortizari 1.500; cheltuieli financiare (dobanzi platite) 1.800; cheltuieli cu impozitul pe profit 1.400. Sa se determine rezultatul brut (EBT): a. 6.000; d. 2.800; b. 4.200; e. 20.000. c. 7.500; 22. O firma prezinta urmatoarea situatie simplificata a contului de profit si pierdere: Cifra de afaceri 20.000; cheltuieli de exploatare platibile 12.500; cheltuieli cu amortizari 1.500; cheltuieli financiare (dobanzi platite) 1.800; cheltuieli cu impozitul pe profit 1.400. Sa se determine rezultatul net (RN) a. 2.800; d. 7.500; b. 4.200; e. 17.200. c. 6.000; 23. O firma prezinta urmatoarea situatie simplificata a contului de profit si pierdere: Cifra de afaceri 20.000; cheltuieli de exploatare platibile 12.500; cheltuieli cu amortizari 1.500; cheltuieli financiare (dobanzi platite) 1.800; cheltuieli cu impozitul pe profit 1.400. Sa se determine capacitatea de autofinantare (CAF): a. 2.800; d. 4.300; b. 1.500; e. 4.200. c. 6.000; 24. O firma realizeaza o cifra de afaceri anuala de 10.000 cu o pondere a cheltuielilor variabile de 60% si cheltuieli cu amortizarea de 1.200. Intreprinderea isi propune cresterea cifrei de afaceri cu 20%. Pentru aceasta este necesara o investitie suplimentara, finantata din imprumuturi, care va determina cresterea cheltuielilor cu amortizarile cu 100 si plati anuale de dobanzi de 300. Avand in vedere aceste informatii, sa se determine pragul de rentabilitate dupa realizarea investitiei: a. 2.000; d. 3.000; b. 2.667; e. 4.000. c. 16.667; 25. O firma realizeaza o cifra de afaceri anuala de 10.000 cu o pondere a cheltuielilor variabile de 60% si cheltuieli cu amortizarea de 1.200. Intreprinderea isi propune cresterea cifrei de afaceri cu 20%. Pentru aceasta este necesara o investitie suplimentara, finantata din imprumuturi, care va determina cresterea cheltuielilor cu amortizarile cu 100 si plati anuale de dobanzi de 300. Avand in vedere aceste informatii, sa se determine modificarea rezultatului (%): a. 12,5%; d. 22,2%; b. 28,6%; e. 16,4%. c. 14,3% 26. O firma realizeaza o cifra de afaceri anuala de 10.000 cu o pondere a cheltuielilor variabile de 60% si cheltuieli cu amortizarea de 1.200. Intreprinderea isi propune cresterea cifrei de afaceri cu 20%. Pentru aceasta este necesara o investitie suplimentara, finantata din imprumuturi, care va determina cresterea cheltuielilor cu amortizarile cu 100 si plati anuale de dobanzi de 300. Avand in vedere aceste informatii, sa se determine profitul realizat in situatia in care, in urma realizarii investitiei, activitatea firmei se eficientizeaza (se elimina pierderile de materii prime), astfel incat ponderea cheltuielilor variabile se reduce la 50%: a. 4.400; d. 1.600; b. 3.200; e. 1.200. c. 4.800; 27. O firma realizeaza o cifra de afaceri anuala de 10.000 cu o pondere a cheltuielilor variabile de 60% si cheltuieli cu amortizarea de 1.200. intreprinderea isi propune cresterea cifrei de afaceri cu 20%. Pentru aceasta este necesara o investitie suplimentara, finantata din imprumuturi, care va determina cresterea cheltuielilor cu amortizarile cu 100 si plati anuale de dobanzi de 300. Avand in vedere aceste informatii, sa se determine cifra de afaceri necesara (in conditiile realizarii investitiei si a unei ponderi a cheltuielilor variabile de 60%), daca se doreste obtinerea unui profit de 5.000: a. 11.000; d. 15.500; b. 13.000; e. 16.500. c. 8.667; 28. La o societate comerciala capitalul social este de 15.000.000 lei, primele de emisiune 1.000.000 lei, rezervele 2.000.000 lei, subventiile pentru investitii 200.000 lei, numarul de actiuni 6.000 bucati. Se decide cresterea capitalului social prin incorporarea unei parti din rezervele existente in valoare de 2.000.000 lei pentru care se emit 2.000 de actiuni. In aceasta situatie care este valoarea matematica contabila veche si noua, marimea teoretica a DA-ului si formula contabila: a. 3 000 lei 2 250 lei 750 lei b. 2 250 lei 2 250 lei 0 lei c. 2 500 lei 2 250 lei 250 lei d. 2 500 lei 3 000 lei 500 lei e. 3 000 lei 3 000 lei 0 lei 29. Situatia inainte de dubla marire a capitalului se prezinta astfel: capital social 18.000.000 lei impartit in 9.000 actiuni; rezerve 9.000.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire astfel: - in faza I: noi aporturi in numerar pentru care se emit 3.000 actiuni a 1.200 lei/actiune pret de emisiune; - in faza II: incorporarea de rezerve in suma de 5.000.000 pentru care se emit 5.000 actiuni. Marimile distincte ale D.S.-ului si D.A.-ului sunt: a. D.S. = 200 si D.A. = 250; b. D.S. = 723 si D.A. = 300; c. D.S. = 750 si D.A. = 450; d. D.S. = 200 si D.A. = 100; e. D.S. = 450 si D.A. = 750. 30. Situatia inainte de dubla marire a capitalului se prezinta astfel: capital social 10.000.000 lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire astfel: - in faza I: noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 actiuni a 1.200 lei/actiune pret de emisiune; - in faza II: incorporarea de rezerve in suma de 1.000.000 pentru care se emit 5.000 actiuni. Marimile distincte ale D.S.-ului si D.A.-ului sunt: a. D.S. = 723 si D.A. = 300. b. D.S. = 200 si D.A. = 400; c. D.S. = 200 si D.A. = 0; d. D.S. = 723 si D.A. = 100; e. D.S. = 200 si D.A. = 300;
|