Finante
Ordonatorii de crediteOrdonatorii de credite Repartitia si utilizarea creditelor bugetare (suma aprobata prin buget reprezentand limita maxima pana la care se pot efectua cheltuielile bugetare) este in competenta si raspunderea ordonatorilor de credite. Definitie :
Ordonatorii de credite raspund, potrivit legii, de[1]: a) angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate; b) realizarea veniturilor; c) angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; d) integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc; e) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare; f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice; g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora; h) organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale. Ordonatorii de credite pot fi:
conducatorii
autoritatilor publice, ministrii si conducatorii
celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;
la Camera Deputatilor si la Senat, ordonatorii principali de credite
sunt secretarii generali ai acestora. La nivel local, ordonatorii
principali de credite sunt presedintii consiliilor judetene
sau primarii, in functie de buget. - Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului fondurilor speciale
conducatorii institutiilor de stat
care au in subordine institutii de stat cu personalitate juridica
(Directia de Sanatate, Directia de Finante
Publice, Inspectorate Scolare, Directia de Munca si
Solidaritate Sociala); de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite, din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat si din bugetele fondurilor speciale
conducatorii institutiilor de stat
care nu au in subordine institutii de stat cu personalitate
juridica (scoli, gradinite, etc); conducatorii institutiilor de stat care nu au in subordine unitati cu personalitate juridica, acestia fiind raspunzatori numai de folosirea creditelor repartizate; Ordonatorii principali de credite: v Repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, pe unitati ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora, cuprinse in bugetele respective. v Aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu. Ordonatorii secundari de credite: v Aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii si a celor din bugetele proprii si a celor din bugetul fondurilor speciale; v Repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori de credite tertiari. Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc.
Ordonatorii principali, secundari si tertiari au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor prevederilor legale.
Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite din Legea bugetara anuala, nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui ordonator de credite. Iar cheltuielile aprobate la un capitol al clasei bugetare nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui capitol. Virarile de credite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, care nu contravin legii bugetare anuale, sunt in competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si pentru bugetele unitatilor subordonate si se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul al III-lea al anului fiscal. TEST DE EVALUARE 1. Care sunt atributiile ordonatorilor de credite ? Raspuns: o angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate; o realizarea veniturilor; o angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; o integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc; o organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare; o organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice; o organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora; o organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale. 2. Exemplificati 5 ordonatori principali de credite. |
Exercitii
Exemplu rezolvat:
1. Se aproba de catre ordonatorul de credite ierarhic superior:
a. bugetele institutiilor finantate partial;
b. bugetele institutiilor publice autonome;
c. bugetul trezoreriei statului;
d. bugetele fondurilor speciale;
e. bugetele institutiilor finantate integral.
Rezolvare O O O O
2. Ordonatorii secundari si tertiari de credite sunt:
a. conducatorii institutiilor publice autonome;
b. conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica;
c. secretarii generali;
d. ministrii;
e. conducatorii institutiilor publice fara personalitate juridica.
Rezolvare O O O O
De rezolvat:
3. Ordonatorii principali de credite sunt:
a. conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice, conducatorii institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
b. ministrii, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii institutiilor publice finantate partial;
c. ministrii, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii institutiilor publice finantate integral;
d. ministrii, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publice autonome;
e. secretarii generali, conducatorii institutiilor publice finantate integral din venituri proprii.
O O O O O
4. Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru:
a. nici una din variantele de mai jos
b. bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice autonome;
c. bugetele institutiilor publice finantate integral;
d. bugetele institutiilor publice finantate partial;
e. bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite;
O O O O O
REZUMATUL TEMEI
Potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, institutiile publice reprezinta "denumirea generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora".
Institutiile publice, conform Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, reprezinta "denumirea generica, incluzand comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora".
Institutiile publice reprezinta toate persoanele juridice infiintate prin acte de putere sau de dispozitie ale autoritatilor publice centrale sau locale in scopul realizarii unor activitati fara caracter comercial sau pentru indeplinirea unui serviciu public nepatrimonial[4]. In sens restrans, institutiile publice desemneaza ansamblul structurilor organizate, create in societate pentru gestionarea banilor publici. Institutiile publice, in sensul birocratic pe care il au in ziua de astazi, reprezinta singurul mod de organizare social-economica a statului care poate face fata provocarilor modernitatii (numarul mare al populatiei, diversitatea si complexitatea nevoilor umane ce se cer satisfacute). Datorita caracterului lor rational, institutiile birocratice sunt instrumente eficiente, caracter manifestat in cele patru dimensiuni principale ale acestora:
pot manevra un numar mare de sarcini;
pun accent pe cuantificare;
opereaza intr-un mod previzibil, standardizat;
pun accent pe controlul asupra celor angrenati in sistemul institutiilor.
Intr-un stat democratic ele au urmatoarele functiuni:
pregatirea si adoptarea de acte normative;
punerea in executare a legilor;
supravegherea punerii in executare a hotararilor luate la nivel politic.
O institutie publica "vinde" bunuri si servicii care asigura facilitati precum: servicii de telecomunicatii, electricitate, aprovizionarea cu gaze si apa, transport (cai ferate, aeriene, navale), transportul public urban, servicii financiare (banci, companii de asigurare). Obiectivul unei institutii publice este servirea interesului public. Sunt situatii in care initiativa particulara nu poate acoperi cerintele societatii si de aceea sunt necesare institutii specifice.
Institutiile publice au detinut pentru multa vreme un rol important in majoritatea tarilor dezvoltate, dar, odata trecerea la economia de piata a avut loc privatizarea unor servicii publice, unele institutii trecand intr-un plan secundar.
Aceste institutii sunt importante pentru ca:
Activitatea lor este dependenta de sectorul guvernamental;
Managementul sectorului public controleaza activitatea organizatiilor cu scop lucrativ.
In cadrul acestor institutii avem in vedere si politicile sociale, industriale si de investitii. In cazul in care controlul guvernamental este prea rigid, institutiile publice isi pierd statutul de entitati independente, astfel ca nu mai sunt rentabile pentru public.
Sunt situatii in care institutiile publice nu pot fi controlate eficient, iar randamentul lor este inferior companiilor private. Este oportun ca atunci sa se puna problema privatizarii unor servicii publice.
Daca managerii din organizatiile private au in vedere, in primul rand, profitul, scopul managementului public este satisfacerea interesului general.
Succesul institutiilor publice depinde si de modul in care Guvernele vor gasi mecanismele de motivare si control adecvate fara a implementa proceduri rigide la nivelul fiecarei entitati publice.
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |
|
|||
Analize pe aceeasi tema | |||
| |||
|
|||
|
|||