Finante
Evaziunea fiscala licitaEvaziunea fiscala licita Evaziunea fiscala licita reprezinta sustragerea unei parti din materia impozabila, fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Ea presupune exploatarea cadrului normativ existent, in sensul valorificarii inteligente a inconsecventelor, contradictiilor sau echivocitatii unor prevederi legale, in scopul evitarii obligatiilor legale catre stat. Exista cazuri in care evitarea platii obligatiilor fiscale poate conduce la concluzia ca si aceasta forma a evaziunii fiscale atrage culpa subiectului economic implicat. Cu toate acestea, acestuia nu i se aplica sistemul de penalitati care insoteste frauda fiscala, avand in vedere faptul ca acesta nu a incalcat nici o lege, ci practic a profitat de legislatia existenta (sau de lipsa ei), "recurgand la o combinatie neprevazuta de legiuitor si, in consecinta, tolerata prin scapare din vedere". Singurul "vinovat" de producerea evaziunii fiscale legale fiind, deci, legiuitorul. Evitarea obligatiilor fiscale, in limitele legii, necesita, de obicei, asistenta din partea unor contabili sau avocati specializati in domeniul fiscal. Aceste costuri de evitare sunt suportate si justificabile doar pentru contribuabilii cu venituri mari, in timp ce contribuabilii cu venituri modeste apeleaza, atunci cand se sustrag impozitului, la frauda fiscala, deoarece nu presupune costurile unei consultante specializate. Frecventa acesteia este mai accentuata in perioadele cand se modifica sau se introduc legi noi, precum si atunci cand statul utilizeaza, in mod intentionat, impozitul in scopul promovarii unor politici stimulatoare fata de anumite categorii socio-profesionale sau in anumite domenii de activitate. In practica, faptele de evaziune fiscala licita, bazate pe interpretarea favorabila a legii, sunt foarte diversificate, in functie de inventivitatea contribuabilului si larghetea legii. Evaziunea fiscala licita este favorizata de: - acordarea unor facilitati fiscale sub forma unor exonerari, scutiri partiale, reduceri, deduceri, etc.; - acordarea unor scutiri delimitate temporar, in cazul infiintarii de noi societati comerciale; - scoaterea de sub incidenta impozitului a veniturilor aferente depozitelor bancare si a celor provenite din plasamente in obligatiuni emise de stat; - nereglementarea cheltuielilor generale ale societatilor comerciale, aceasta creand tentatia supra -evaluarii, prin cresterea, nejustificata economic, a acestora; - impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice, pe baza unor norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decat media, sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva; - exploatarea unor lacune ale legii, etc. In Romania, evaziunea fiscala licita s-a realizat, adesea, pe baza:
Este necesar existenta unei informari permanente a conducerii bancii despre rezultatele procesului de analiza a calitatii creditelor, astfel incat cele cu probleme sa fie detectate si corectate din timp. Procesul de analiza a calitatii portofoliului de credite constituie o actiune care se repeta, parcurgand mai multe momente, dintre care se detaseaza doua: momentul care precde acordarea creditului si care include, in pricipal, analiza financiara a clientului, respectiv analiza interna, la care se aduc in completare si aspecte nefinanciare etapa acordarii si postacordarii creditului, care presupune o atenta supraveghere a clientului beneficiar de imprumut, a modului in care se ramburseaza ratele de credit si dobanzile Analiza se concentreaza, in principal, asupra eventualelor modificari ale calitatii portofoliului de credite, fata de momentul acordarii imprumuturilor si conditiile initiale stabilite de banca pentru derularea acestora, datorita unor factori imprevizibili. Analiza si clasificarea portofoliului de credite se fac avand in vedere si evaluarea performantelor financiare ale imprumutatului, precum si serviciul datoriei acestuia, respectiv a capacitatii sale de a-si onora datoriile la scadenta. Stabilirea performantei financiare a solicitantilor de credite are la baza un sistem de analiza si clasificare a acestora in cinci categorii, dupa cum urmeaza : - categoria "A" - performantele financiare prezente si prognozate, sunt foarte bune si permit achitarea la scadenta a dobanzii si a ratei de credit; - categoria "B" - performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar acest nivel nu se poate mentine intr-o perspectiva mai indelungata; - categoria "C" - performantele sunt satisfacatoare, dar au o evidenta tendinta de inrautatire; - categoria "D" - performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta ciclicitate la intervale scurte de timp; - categoria "E" - performantele financiare arata pierderi si exista perspective clare ca nu pot fi platite nici ratele de credit, nici dobanzile. Evaluarea performantei financiare a unei entitati economice nebancare, care conduce la incadrarea acesteia intr-una din cele cinci categorii de performanta financiara, se efectueaza cu ajutorul ratingurilor de credite. Imbinand analiza factorilor cantitativi cu cei calitativi, ratingul de credite reprezinta un calificativ exprimat numeric, utilizat atat la nivel individual (pentru fiecare solicitant de credite), cat si pentru evaluarea calitatii portofoliului de imprumuturi al unei unitati bancare teritoriale sau al unei banci. Nivelul cel mai bun al ratingului de credit este 1, iar cel mai slab 5, nivelul acceptabil fiind de pana la 3 Sistemul de rating de credite al institutiilor de credit este de tip bi-dimensional, deoarece coroboreaza rezultatele analizei criteriilor cantitative (cuantificabile) cu cele calitativ - facilitatilor fiscale acordate de guvern: esalonari, amanari sau scutiri la plata impozitelor si taxelor, a majorarilor si penalitatilor aferente acestora. Astfel, au fost avantajati contribuabilii rau-platnici in defavoarea celor care au inteles sa-si onoreze obligatiile fiscale in termenele legale. Un exemplu reprezentativ si bine cunoscut, in Romania, de utilizare a facilitatilor fiscale pentru sustragerea de la impozitare il reprezinta procedeul infiintari de societati in lant de catre acelasi patron sau grup de asociati, dupa ce o societate a acestora iesea din perioada de scutire de la plata impozitului pe profit. In acest sens, s-a ajuns ca, profitandu-se de unele lacune ale Legii nr. 12/1991, privind impozitul pe profit, sa nu se plateasca, de catre respectivii contribuabili, impozit pe profit perioade lungi de timp, ceea ce dupa unii autori reprezinta valoarea a inca unuia sau a doua bugete anuale. Lacuna era prezenta in art.7 al legii, conform caruia "in cazul in care unitatile platitoare de impozit pe profit . isi inceteaza activitatea intr-un interval de timp mai mic decat cel pentru care sunt scutite de plata impozitului, de la data expirarii perioadei pentru care se aplica scutirea de impozit, acestea au obligatia de a vira la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupa caz, impozitul pe profit calculat pentru intreaga perioada de scutire". Astfel, desi societatea comerciala isi inceta activitatea inaintea expirarii perioadei mentionate, prin preluarea ei de catre o alta societate nou-infiintata, societatea era radiata de la Registrul Comertului dupa expirarea respectivei perioade. In felul acesta, dispozitiile art.7, mai sus mentionat, deveneau inoperabile. omisiuni in reglementarea unor impozite si taxe De exemplu, persoanele fizice autorizate in productia de bauturi alcoolice, in perioada 1993-1995, au fost omise din categoria subiectilor impozabili, combustibilul M si unele derivate ale motorinei nu au fost supuse accizarii, etc. O alta sursa importanta de evaziune fiscala licita, la indemana persoanelor fizice, a constituit-o neimpozitarea, pana in 2004, a unor venituri realizate de acestea (veniturile realizate din vanzarile imobiliare, castigurile de capital, veniturile ocazionale). Prin urmare evaziunea fiscala licita va actiona ori de cate ori prin legile fiscale sunt lasate posibilitati de optiune, de exceptie de la regula, de omisiune, de interpretare in mai multe modalitati a legii, acolo unde exista exprimate facilitati fiscale, in anumite cazuri definite de lege, evaziunea licita fiind favorizata de existenta unei legislatii paralele pentru o firma, care isi poate, astfel, reorganiza activitatea in asa fel incat sa profite de pe urma acesteia. Aceasta forma a evaziunii fiscale poate fi evitata prin corectarea si imbunatatirea cadrului juridic prin care a devenit posibila, insa, de multe ori, existenta unor interese politice, economice si sociale, determina tolerarea tacita a unor situatii evazioniste.
|