SOLUTII ANTICRIZA ECONOMICA

Practic,programele anticriza din Europa de Est sunt concentrate pe controlul cheltuielilor.Scaderea salariilor reale ,facand exporturile mai competitive este o reteta monetarista,la fel ca existenta unor dobanzi mari care restrictioneaza creditarea.Este o aplicare a modelului Polak,folosit de FMI,care trateaza un dezechilibru extern prin scaderea creditului intern,care duce la scaderea ofertei monetare,scaderea inflatiei,scaderea importurilor si atingerea unui echilibru extern.Cu alte cuvinte,austeritate fiscala pe seama cresterii economice.

Reducerea fondului de  salarii,ca solutie anticriza,poate reduce preferinta pentru lichiditate,ceea ce duce la scaderea ratei dobanzii si la facilitarea investitiilor,dar numai daca este insotita de o reducere a preturilor.Daca insa reducerea fondului de salarii este insotita de cresterea asteptarilor inflationiste,atunci cresterea preferintei pentru lichiditate va depasi reducerea numerarului in circulatie si nu va fi buna pentru investitii.

Concedierile care se fac in timpul crizei sunt in parte consecinta angajarilor excedentare facute inainte de criza.Firmele au facut angajari dincolo de nivelul care le maximiza profiturile pentru ca au confundat cresterea nominala a cifrei de afaceri cu un semnal pentru extinderea productiei.

1Solutii anticriza aplicate in statele importante ale lumii

Caracteristicile programului anticriza din SUA

2       valoarea totala este de $825 miliarde, din care o treime reprezinta reduceri de taxe iar doua treimi cheltuieli guvernamentale. Programul se intinde pe o perioada de doi ani;

3       fiecare american ce castiga mai putin de $200.000 pe an va primi o reducere de taxe in valoare de $500 iar familiile beneficiaza de reduceri in valoare de $1000. Aceste reduceri de taxe (in valoare totala de $275Mld) vor impulsiona consumul, care genereaza doua treimi din PIB;

4       $119Mld vor merge catre cele 50 de state componente ale SUA, in special pentru a acoperi cheltuielile legate de sistemul de sanatate si cele administrative (statele componente ale SUA nu pot avea deficit);

5       pentru Educatie sunt alocati $117Mld

6       se vor aloca $106Mld celor mai loviti de criza (someri, securitate sociala);

7       -in infrastructura se vor investi $90Mld, in sectorul energetic $54Mld iar in cercetare $16Mld;

8       -Obama spera ca acest program va duce la crearea a peste 3 milioane de locuri de munca in urmatorii doi ani.

Germania
Deficit: 3,3% din PIB in 2009

 Reducerea subventiilor pentru parinti

 Desfiintarea a 10.000 de posturi din sectorul bugetar pe o perioada de patru ani

 Cresterea taxelor pe energia nucleara

 Amanarea reconstructiei Palatului Stadtschloss din centrul Berlinului

 A fost initiata varianta germana a programului “rabla”, fiecare cumparator primind €2500 pentru cumpararea unei masini noi daca isi caseaza masina mai veche de noua ani.

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca –premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

 impozitul pe salariu (primul nivel de impozitare) va scadea de la 15% la 14%

 contributiile la asigurarile sociale vor scadea cu o suma totala de €9Mld, acesti bani fiind impartiti in mod egal intre angajat si angajator

Grecia
Deficit 13,6% din PIB in 2009. tinte: 8,1% in 2010, 7,6% in 2011, 2,6% in 2012

 Reduceri drastice de cheltuieli si majorarea impozitului pe venit, in schimbul unui pachet de salvare in valoare de 110 miliarde de euro (de la UE si FMI)

 Inasprirea masurilor pentru combaterea evaziunii fiscale, precum si a coruptiei din cadrul Fiscului si a serviciilor vamale

 Modificarea sistemului de pensionare anticipata si cresterea varstei medii de pensionare la 63,5 ani (de la 61,4 ani)

 Anularea bonusurilor pentru bugetari, inghetarea salariilor acestora, precum si a pensiilor pe o perioada de cel putin trei ani

 Majorarea TVA la 23% (de la 19%)

 Cresterea cu 10% a taxelor la alcool, tutun si combustibil

Italia
Deficit: 5,3% din PIB in 2009. tinta: sub 2,7% pana in 2012

 Reducerea salariilor bugetarilor si suspendarea angajarilor (va fi angajata o singura persoana in locul a cinci care pleaca)

 Reducerea cu peste 13 miliarde de euro a fon­durilor acordate autoritatilor regionale si locale

 Scaderi treptate ale salariului cu pana la 10% pentru bugetarii cu salarii mari, inclusiv ministri si parlamentari

 Amanarea cu sase luni a pensionarii persoanelor care ating varsta necesara in 2011

 Desfiintarea administratiilor de provincii cu mai putin de 220.000 de locuitori

Spania
Deficit: 11,2%  din PIB in 2009. tinta: 9,3% in 2010, 6,5% in 2011

 Scaderea cu 5% a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, incepand din aceasta luna

 Inghetarea salariilor in 2011

 Reducerea investitiilor publice cu peste 6%

 Anularea ajutorului de 2.500 de euro acordat familiilor la nasterea unui copil

Marea Britanie
Deficit: 11% din PIB in 2009

 Cheltuielile Departamentului pentru afaceri si inovatie vor fi reduse cu 836 mil. lire sterline

 Reducerea costurilor cu calatoriile la nivel guvernamental

 Reducerea agentiilor din sectorul public

2Solutiile anticriza propuse si aplicate in Romania

Romania a semnat un acord de imprumut cu FMI(ca principal creditor,alaturi de Comisia Europeana,Banca Mondiala,BERD)in 2009 si multi cred ca acest acord tine loc de program anticriza.Daca anticriza inseamna doar finantarea deficitelor(bugetar si de cont curent)pe timpul crizei,atunci probabil au dreptate.Daca anticriza inseamna mai mult,adica reluarea cresterii economice pe baze sustenabile,programul convenit cu FMI este util,dar nu suficient.

Trei directii au fost vehiculate in Romania ca solutii alternative pentru iesirea din criza,dar,din pacate,niciuna dintre ele nu merita pe deplin sperantele cu care au fost investite.Aceste trei optiuni ar fi:reluarea creditarii si stimularea consumului;cresterea investitiilor publice in infrastructura;apelul sporit la fondurile structurale..Aceste solutii nu pot scoate Romania din criza din simplul motiv ca o economie care a esuat dupa perceptele consensului de la Washington nu poate fi reparata dupa aceleasi percepte.

Solutia unei cresteri economice sanatoase in Romania este cresterea ocuparii fortei de munca.Cresterea ocuparii nu inseamna  atingerea ocuparii depline-suntem foarte departe de acest nivel,4 din 10 romani activi nu lucreaza.Nivelul ocuparii este usor sub 60% in prezent.Daca reusim sa facem 1 din acesti 4 romani sa se angajeze ar fi un impact urias(1 milion din 4 milioane)si ar fi in spiritul tintei Agendei Lisabona de atingere a unui nivel al ocuparii de 70%.Nu inseamna un nivel de echilibru,ci o noua fluctuatie,mai jos de ocuparea deplina si mai sus de nivelul minim al ocuparii.Dar asta inseamna mai multi oameni care produc valoare adaugata,care platesc taxe,care consuma si economisesc.

Biroul International pentru Munca a incadrat in categoria masurilor pentru stimularea angajarilor ca solutie anticriza investitiile publice in infrastuctura,insotite de conditionalitati de crestere a ocuparii;angajarile publice infiintarea unor programe noi sau extinderea programelor existente de stimulare a angajarilor;accesul la creditare pentru intreprinderile mici si mijlocii;imbunatatirea accesului la licitatii publice pentru intreprinderile mici si mijlocii;reducerea taxelor si cresterea subventiilor pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Toate acestea nu inseamna ca nu trebuie reduse cheltuielile publice acolo unde ele se risipesc,dar numai pentru a le redirectiona catre alternative mai eficiente.Nu inseamna ca nu trebuie stimulate investitiile,atat publice cat si private,dar e nevoie sa fie stimulate cu precadere cele care creaza mai multe locuri de munca.

Solutiile anticriza aplicate de la 1 iulie 2010

1       majorarea TVA de la 19% pana la 24%

2       taierea salariilor angajatilor in sectorul bugetar cu 25%

3       largirea bazei de impozitare si majorarea unor impozite

Sintagma 'largirea bazei de impozitare' ascunde in spatele ei taxarea in plus a unor venituri care, pana in prezent, au fost fie scutite de biruri, fie acestea s-au aplicatpreferential.

Principalele modificari sunt urmatoarele:

 persoanele care obtin venituri din activitati independente (profesii liberale, drepturi de autor) vor achita contributii sociale similare cu cele platite pentru salarii, de 16,5%;

 cota de cheltuieli forfetare se reduce de la 40% la 20% in cazul drepturilor de proprietate intelectuala si de la 50% la 25% pentru lucrarile de arta monumentala;

 dobanzile la depozitele la termen, dar si la vedere/conturi curente vor fi impozitate cu 16%;

 impozit de 16% pe tichetele de masa, vacanta si cresa;

 castigurile din vanzarea actiunilor se impoziteaza cu 16%, indiferent de durata detinerii;

 unificarea cotei de impunere la castigurile din jocuri de noroc la 25%;

 cota unica de 16% se va aplica si asupra platilor compensatorii primite de persoanele care isi pierd locul de munca in urma concedierilor colective.

'Vor scadea veniturile populatiei si, in consecinta, se va reduce puterea de cumparare, fapt care se va traduce pentru economie prin scaderea consumului.'