Recomandarile presedintelui Eurochambres, cristoph Leitl pentru raportul Lisabona

Problemele cu care se confrunta Europa si economiile sale sunt semnificative. Avem de infruntat o concurenta economica tot mai dura, intr-o lume tot mai globalizata.

Pe langa provocarile lansate de Statele Unite si Japonia, economiile in curs de dezvoltare - in special China si India - progreseaza rapid. In acelasi timp, in Europa, procese precum: imbatranirea populatiei, reglementarile inflexibile si costurile ridicate sunt insotite de niveluri scazute ale cresterii economice, productivitatii si crearii de locuri de munca.

Europa nu a fost capabila sa contracareze aceste provocari in ultimii 5 ani. Limitate fiind de procedurile de luare a deciziilor si de lipsa de angajament din partea liderilor politici, progresele in directia atingerii obiectivelor Lisabona sunt inca nesemnificative. Drept urmare, pierdem in mod constant din competitivitate, bunastare economica si locuri de munca. Liderii europeni trebuie sa remedieze aceasta situatie, care nu mai poate fi sustinuta, punand economia inaintea tuturor prioritatilor in urmatorii 5 ani. Camerele de comert le solicita acestora crearea a 10.000.000 de noi locuri de munca pana in anul 2010. O structura economica sanatoasa constituie preconditia mentinerii valabilitatii modelelor sociale si a standardelor de mediu europene.

In ciuda lipsei unor rezultate vizibile, mediul de afaceri ramane angajat fata de obiectivele Strategiei Lisabona. Nu exista nici o alternativa. Strategia Lisabona poate da rezultate daca ne dorim acest lucru. Firesc, ca antreprenori si cetateni, ne asteptam ca aceasta sa se intample. Camerele de Comert europene ofera intregul sprijin pentru ca Europa sa devina din nou lider economic. Avand un mediu care sprijina companiile, care asigura piete de munca flexibile si adaptabile si care incurajeaza investitiile, noi credem ca economia europeana va reinflori. Aceasta necesita insa o adevarata ambitie si angajare pentru a excela in tot ceea ce facem.

Liderii europeni trebuie sa tina cont de aceasta posibilitate de a face din economia Europei o prioritate absoluta si de a da un nou start procesului Lisabona.

SASE RECOMANDARI CHEIE

Repunerea Strategiei Lisabona in echilibru - preocuparile economice trebuie sa devina o prioritate.

Imbunatatirea procesului decizional si cresterea responsabilitatii statelor membre.

Reglementarea pe baze economice - reglementari mai putine si mai eficiente.

Crearea unui mediu antreprenorial flexibil, inovator si stimulativ.

Consolidarea Pietei Interne.

Comunicarea si explicarea Strategiei Lisabona tuturor cetatenilor si oamenilor de afaceri europeni.

Strategia Lisabona este fundamentala pentru competitivitatea viitoare a Uniunii Europene si pentru capacitatea sa de a genera bunastare, de a crea noi locuri de munca si de a imbunatati modelele europene sociale si de mediu. Progresul realizat pana in prezent a fost prea lent, termenele limita pentru deciziile guvernelor nu au fost indeplinite si nici cetatenii, nici oamenii de afaceri nu au simtit un efect real. In conditiile in care multe state membre UE manifesta inca reticenta fata de aplicarea unor reforme structurale, atingerea obiectivelor Lisabona la termenul limita stabilit pentru 2010, pare a fi din ce in ce mai dificila.

Cu toate acestea, mediul de afaceri european ramane totusi angajat pe linia Strategiei Lisabona. Nu exista o alta alternativa, iar succesul sau este esential pentru prosperitatea europeana si utilizarea fortei de munca. Liderii politici europeni trebuie sa actioneze acum pentru accelerarea dramatica a reformelor, punand revigorarea economica inaintea oricarei alte prioritati. Iata care sunt caile:

1. Repunerea Strategiei Lisabona in echilibru - preocuparile economice trebuie sa devina o prioritate

Mediul de afaceri sprijina abordarea celui de-al treilea pilon al dezvoltarii europene sustenabile. Totusi, abordarea este in prezent puternic dezechilibrata. Daca despre legislatia privind mediul si modelul social european se poate spune cu certitudine ca sunt invingatori mondiali, economia europeana nu poate fi cu siguranta descrisa ca un lider mondial.

Cei trei piloni trebuie reechilibrati in favoarea economiei pentru a permite ca afacerile europene, sistemele sociale si legislatia de mediu sa ramana sustenabile pe termen lung. Camerele de comert europene considera ca elementul competitivitatii trebuie sa fie elementul central al tuturor politicilor europene si ca Strategia Lisabona trebuie sa se concentreze mai mult asupra obiectivelor sale economice. Revigorarea economiei ar trebui sa fie singura prioritate majora pentru liderii europeni. Realizarea acestei prioritati va avea un impact profund asupra crearii locurilor de munca, a increderii consumatorilor europeni si asupra bunastarii sociale si a mediului.

Comisia Europeana poate si trebuie sa joace un rol esential in coordonarea eforturilor sporite ale statelor membre, iar competitivitatea trebuie sa se regaseasca solid in perspectivele financiare ale perioadei 2007-2013. Membrii Consiliului European trebuie sa-si stabileasca obiective nationale si europene cuantificabile pentru dezvoltarea economica pentru fiecare dintre anii care urmeaza pana in 2010.

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

2. Imbunatatirea procesului decizional si cresterea responsabilitatii statelor membre

Metoda deschisa de coordonare nu a motivat suficient actiunile statelor membre. Ar trebui introdus un nivel mai inalt de responsabilitate dar si de presiune, pentru ca aceasta metoda sa dea rezultatele scontate. Statele membre ar trebui sa prezinte repere anuale cuantificabile, iar in fiecare an sa fie introduse 'Planuri de Actiune Lisabona', la care statele membre sa se angajeze, atat la nivel national, cat si european. Acestea trebuie sa contina planuri detaliate si sa faca parte din programele guvernamentale regulate.

Procesul politicilor europene ar trebui eficientizat prin intarirea activitatii Consiliului Competitivitatii, prin limitarea componentei sale la un numar cat mai mic de ministri care detin agenda competitivitatii si prin introducerea de proceduri care sa evite eventuale efecte negative asupra agendei competitivitatii datorate deciziilor altor consilii. Parlamentul European ar trebui sa creeze un comitet permanent, capabil sa trateze problemele competitivitatii din perspectiva Lisabona intr-un mod eficient si coordonat.

3. Reglementarea pe baze economice - prevederi mai putine si mai eficiente

Toate propunerile legislative noi ar trebui verificate prin prisma competitivitatii si a efectelor asupra IMM-urilor, pe baza unor intrebari de control simple: - Cum va influenta aceasta propunere legislativa afacerile europene, inclusiv IMM-urile? Vor deveni acestea mai competitive, in comparatie cu concurentii lor din afara Uniunii Europene?

Trebuie sa existe posibilitatea de a valida faptul ca legislatia este proportionala si coerenta, prin luarea deciziilor la nivelul adecvat, consultand toti actorii importanti, inclusiv IMM-urile, (nu doar un cerc restrans de parteneri de sociali de negociere) si promovand cai alternative de reglementare mai putin greoaie, precum auto-reglementarea. Guvernele statelor membre trebuie sa reduca si sa simplifice legislatia actuala si sa ia masuri concrete in acest sens, legate prin obiective masurabile si repere temporare.

Institutiile europene trebuie sa dezvolte in comun un sistem corelat de evaluare a impactului, care sa tina cont de orice schimbare majora introdusa de Parlament sau de Consiliu. De asemenea, in fiecare an ar trebui realizate evaluari 'ex post' ale impactului legislatiei de baza din anii precedenti. O astfel de schema ar trebui condusa de catre mediul de afaceri si realizata de evaluatori independenti.

4. Crearea unui mediu antreprenorial - flexibil, inovator si stimulativ, prin:

a. Crearea unui antreprenoriat atractiv

Spiritul antreprenorial trebuie reevaluat pozitiv, promovat in mod activ si incurajat in intreaga societate. Povara reglementarilor si taxelor ar trebui micsorata, iar rata de risc-castig trebuie reechilibrata. Reforma legii falimentului trebuie finalizata, comportamentul antreprenorial trebuie incorporat in sistemele educationale, iar accesul la finantare trebuie garantat pentru incurajarea initierii si dezvoltarii afacerilor, ca si pentru procesul de inovare.

b. Incurajarea inovarii - cheia competitivitatii in Europa

Nivelul mediu al investitiilor publice si private in Europa pentru cercetare - dezvoltare si inovare este considerabil mai scazut decat cel al competitorilor japonezi si americani. Inovarea trebuie sa fie incurajata, in special pentru IMM. Nivelul investitiilor publice si private trebuie sa creasca, conditiile cadru tehnice si financiare pentru investitiile dedicate inovarii trebuie imbunatatite, iar accesul la capital si protectia necostisitoare a proprietatii intelectuale trebuie garantate. De asemenea, investitiile in infrastructura noastra de cercetare ar trebui sa se bazeze pe o mai buna coordonare a eforturilor dintre statele membre, cu evitarea duplicarii eforturilor, concentrandu-ne in directia cercetarii aplicate si conducand catre centre internationale de excelenta.

c. Modernizarea si investirea in sistemele educative

Pentru stimularea inovatiei, a economiei bazate pe cunoastere si asigurarea fortei de munca necesara mediului de afaceri, sistemele noastre educative si profesionale necesita un proces de modernizare, de promovare a procesului de instruire continua si de crestere a interactiunii dintre mediul de afaceri, scoli si universitati. Stiinta este, in general, subevaluata, iar conditiile pentru cercetatori si oamenii de stiinta nu sunt competitive.

d. Reforma pietelor de munca europene

Pietele de munca inflexibile afecteaza competitivitatea europeana, determinand o crestere slaba, un nivel scazut al utilizarii fortei de munca si emigrarea cercetatorilor si a oamenilor de stiinta. Este absolut esential ca reformele propuse prin raportul Kok, 'locuri de munca, locuri de munca, locuri de munca', sa fie complet implementate si fara nici o intarziere.

5. Consolidarea Pietei Interne

Piata Interna reprezinta centrul prosperitatii noastre, care trebuie valorificata si consolidata. In ciuda cresterii tendintei de indisciplina in randul statelor membre si a incetinirii procesului de integrare a pietelor, membrii UE trebuie sa ia masuri pentru armonizarea corecta si rapida a legislatiei aferente. Comisia Europeana trebuie sa sustina mai riguros regulile Pietei Interne, intervenind mai rapid si penalizand mai serios.

In timp ce doar cateva acte legislative (ex: cele privind crearea unei piete interne pentru servicii) sunt absolut necesare pentru a finaliza Piata Interna si procesul de integrare al pietei, alocarea resurselor pentru asigurarea aplicarii mai consistente si mai rapide a legislatiei actuale ar putea avea un impact favorabil mai mare.

6. Comunicarea si explicarea Strategiei Lisabona tuturor cetatenilor si oamenilor de afaceri ai Europei

Strategia Lisabona, necesitatea si importanta ei nu sunt nici cunoscute, nici intelese de populatia europeana. O strategie de comunicare europeana trebuie sa fie implementata paralel cu activitatile nationale. Aceasta ar trebui sa implice toti actorii socio-economici importanti, sa permita o buna intelegere a Strategiei Lisabona si sa explice necesitatea clara pentru reformele structurale urgente.

Teste autoevaluare:

1. Cate recomandari cheie au fost formulate?

2. Care  sunt statele fondatoare ?

3. Numiți un alt proiect de uniune europeana formulat in sec al-IX-lea.

4. In ce consta strategia de la Lisabona ?