Piete internationale de capital - subiecte pt examen

Piete internationale de capital, anul III, MAEI, Sp. AEI
subiecte

TRUE/FALSE

1. Pietele de capital pot fi grupate in functie de anumite criterii si caracteristici, cum ar fi: nivelul de tranzactionare, tipul de hartii de valoare tranzactionate, procedurile de schimb utilizate, localizarea fizica a pietei etc.
F

2. Avantajele finantarii economiei cu ajutorul pietelor de capital pot fi privite cel putin din doua puncte de vedere:
- bancile beneficiaza de o sursa permanenta de fonduri, fara a se solicita plati fixe sau dobanzi;
- intreprinzatorii beneficiaza de scaderea riscului si de capitalul necesar inceperii si derularii unor afaceri.
A

3. Instrumentele tipice emise pe pietele de datorie cu venituri fixe sunt cunoscute sub denumirea de obligatiuni (bonds) si certificate (notes).
A

4. Instrumentele emise pe piata titlurilor de valoare sunt, de regula, denumite actiuni (stocks sau shares).
A


5. Obligatiunile cu warant difera de cele convertibile prin aceea ca prezinta caracteristici de optiune call pentru emitenti, care sa permita fortarea exercitarii warantelor, daca pretul actiunilor obisnuite depaseste o anumita limita stabilita.
F

6. Emisiunile de obligatiuni pot fi:
- publice, daca: a) sunt oferite spre vanzare oricarui investitor si, cumulativ, b) daca prospectul de emisiune garanteaza cotarea la bursa a obligatiunilor;
- plasamente particulare, daca: a) sunt preluate integral de anumiti investitori sau b) nu vor fi cotate la bursa.
A


7. Emitentul unei obligatiuni are doua sarcini:
- sa verse detinatorului o recompensa anuala a carei suma totala este fixata la emisiune;
- sa ramburseze capitalul imprumutat, in conditiile stabilite prin contractul de emisiune.
A

8. Euroobligatiunile se deosebesc de obligatiunile emise pe piata obligatara nationala prin:
- necesitatea unor sindicate de emisiune internationale, prin a caror mijlocire se asigura distribuirea optimala a titlurilor de acest gen pe mapamond;
- adoptarea unui statut fiscal preferential.
A


9. Euroobligatiunile sunt scutite de impozitul pe surse de venit de catre tarile emitente.
A


10. Titlurile de stat se prezinta sub forma de bonuri de tezaur, certificate de trezorerie si alte instrumente cu scadenta de un an sau de pana la un an si sub forma de obligatiuni si alte instrumente cu scadente mai mari de un an.
A


11. Un produs derivat este un contract financiar, intre doua sau mai multe parti, care deriva din valoarea anterioara a unui activ de referinta.
A


12. Pe pietele financiare se tranzactioneaza mai multe tipuri de actiuni derivate ca optiuni, contracte futures, warante s.a., a caror tipologie este in permanenta diversificare.
A


13. Nu exista diferente notabile intre tranzactionarea instrumentelor financiare derivate la bursa si cele tranzactionate pe pietele OTC .
F


14. Detinatorul contractului forward are posibilitatea sa aleaga intre a cumpara sau nu activul de baza, ca in cazul optiunilor.
F


15. Un contract forward are pe toata durata lui o valoare care depinde, cel putin, de timpul si de pretul activului de baza, dar si de momentul incheierii lui. Aceasta valoare se numeste valoare forward.
A

16. Contractele forward nu sunt tranzactionate la bursa si prezinta conditii standardizate, transparente. A


17. Pret forward = Pret la vedere (spot) sau de numerar (cash) - Cost de derulare (cost of carry)
A

18. Principalul avantaj al contractelor forward este acela ca nu fixeaza preturile pentru o data in viitor.



19. Principalul dezavantaj al contractelor forward este ca, daca preturile spot evolueaza intr-un sens sau altul la data scadentei, atunci pentru parti nu exista nici o cale de a iesi din contract.
A

20. Contractul forward este predecesorul contractului futures.
A


21. Exista doua tipuri de active de referinta (suport) pentru care se incheie contracte futures, si anume:
1) contracte cu livrare la termen pentru marfuri (Commodity Futures);
2) contracte cu livrare la termen avand ca suport active financiare (Financial Futures).
A


22. Intermedierea de catre o casa de compensare reflecta faptul ca intre cumparator si vanzator nu se incheie nici un contract; contractele futures se incheie intre acestia si casa de compensare care actioneaza ca o contrapartida pentru ambele parti carora le confera protectie, permitand ca tranzactionarea sa se faca liber.
A


23. Contractele futures sunt "marcate la piata" (marked-to-market), pe o baza saptaminala.
F

24. Principala diferenta dintre contractele forward si contractele futures este ca un contract forward este un acord OTC singular (one-off) intre un comparator si un vanzator, in timp ce un contract futures reprezinta o succesiune de contracte repetate, tranzactionate la o bursa.
A

25. In general, speculatorii:
- cumpara contracte futures - go long - atunci cand estimeaza ca preturile viitoare vor creste;
- vand contracte futures - go short - atunci cand estimeaza ca preturile viitoare vor scadea.
A


26. Optiunile sunt contracte care se incheie intre un vanzator (writer) si un cumparator (holder).
A

27. Prima unei optiuni este formata din doua elemente de baza: valoarea intrinseca si valoarea timp.
A

28. Valoarea timp este suma realizata de detinatorul optiunii daca el si-ar exercita optiunea imediat.
F


29. Valoarea intrinseca reflecta posibilitatea ca o optiune sa castige valoare intrinseca si sa devina "in bani", inainte de expirare.
F

30. Momentul optim de exercitare a unei optiuni este dat de relatia dintre pretul de exercitare (strike) si pretul activului de referinta.
A

31. Optiunea care are un pret de exercitare (strike) la acelasi nivel sau apropiat de pretul activului de referinta este cunoscut ca fiind At-The-Money (ATM).
A

32. O optiune al carei pret de exercitare (strike) este de asa natura incat, daca optiunea ar fi exercitata imediat, s-ar realiza un profit, este cunoscuta ca fiind In-The-Money (ITM).
A

33. Formula put da dreptul, dar prevede si obligatia detinatorului optiunii sa vanda la exercitare activul de baza la pretul de exercitiu.
F


34. Formula call da dreptul dar prevede si obligatia detinatorului optiunii sa cumpere, la exercitare, activul de baza la pretul de exercitiu.
F

35. Situatia in care se gaseste detinatorul unei optiuni se numeste pozitie lunga (long position), in timp ce emitentul se spune ca se gaseste in pozitie scurta (short position). A


36. In functie de termenul de exercitiu, adica de momentul in care detinatorul unei optiuni isi exercita drepturile prevazute in contract, exista: optiuni europene, la care exercitarea se poate face numai la termenul de expirare; optiuni americane, la care exercitarea se poate face oricand, fara a depasi termenul de expirare.
A

37. Optiunile exotice, care sunt optiuni cu o structura mai complicate decat a optiunilor de cumparare (calls) si a optiunilor de vanzare (puts) standard, incorporand elemente sau restrictii speciale. Un tip de optiune exotica este Optiunea Asiatica.
F

38. Optiunile vanilla sunt optiunile pentru care pretul de exercitiu se fixeaza cu anticipatie, mai exact, la momentul emiterii.
A

39. Optiunile exotice sunt optiunile pentru care pretul de exercitiu se stabileste printr-o anumita regula cu ajutorul careia se determina in functie de pretul activului de baza.
A

40. Optiunile exotice sunt foarte numeroase: binare (digitale), compuse, exchange, barrier, chooser (as-you-like-it), asiatice, look-back, twocolor- rainbow, range forwards, ladders, pariziene, rusesti, cliqet etc.
A

41. Piata swapurilor consta din schimbarea unui avantaj bancar, pe care un jucator de pe piata il detine pe o piata, contra unui avantaj echivalent al unui alt jucator de pe piata, pe o piata diferita.
F

42. Schimbul reciproc de plati asociat swapului, si care rezulta din acesta, aduce beneficii ambelor parti implicate.
A


43. Pe piata bursiera, contractul futures reprezinta un acord de vointa pentru a vinde sau a cumpara un activ financiar: a) intr-o anumita cantitate, b) la un pret prestabilit la incheierea contractului si c) cu lichidarea in viitor.
A

44. Contractele futures sunt marcate zilnic pe piata prin intermediul casei de compensatii.
F

45. Operatiunea futures evita operatiunile si costurile pe care le presupune executarea in natura.
F

46. Actuala tendinta in conducerea societatilor pe actiuni (marilor corporatii) este guvernarea corporativa.
A

47. In universul economic al zilelor noastre, corporatia este forma dominanta de organizare a afacerilor.
A

48. Administrarea corporatiei isi are nucleul in bordul director.
A

49. Relatia dintre actionari si Consiliul Director poate fi privita ca una de delegare.
A

50. Pretul pe care il platesc toti membrii pentru avantajele structurii corporative este cistigarea controlului companiei.
F
.

51. Un sistem eficient de conducere corporativa ii reasigura pe investitori ca acele companii le vor folosi banii in scopuri lucrative, garantand faptul ca activitatea economica a firmei va avea success si nu va fi afectata in nici un fel de riscul conducerii unei organizatii.
A

52. In tarile mai dezvoltate, practicile guvernarii corporative au fost impuse pe companii mai mult de catre investitorii guvernamentali.
F

53. In diferite tari, au stat la baza doua modalitati de abordare in stabilirea sistemelor de conducere corporatista: politica acordarii de reduceri si politica rigida (autoritara).
A

54. Un sistem eficient de conducere corporativa ii reasigura pe investitori ca acele companii le vor folosi banii in scopuri de finantare, speculative primordial, garantand faptul ca activitatea economica a firmei va avea success si nu va fi afectata in nici un fel de riscul conducerii unei organizatii.
F
55. Actiunile echitabile intr-o companie cu raspundere limitata nu sunt considerate o forma de proprietate care poate fi transmisa prin cumparare, vanzare sau transfer.
A

56. In aproape toate tarile, actionarii au puterea sa amendeze legile sau alte documente organice, sa adopte rezultatele dezbaterilor, sa aprobe selectarea personalului examinator, a controlului anual, sa hotarasca impartirea dividendelor, sa incuviinteze tranzactiile importante, cum ar fi fuziunile, achizitiile sau preluarile si, dupa cum am mentionat anterior, sa aleaga corpul de control.
A

57. In mod normal, tarile nu recunosc drepturile actionarilor, in ciuda numarului de actiuni detinute, de a participa si de a vota in adunarile generale.
F

58. Setul al II-lea de principii OCDE lanseaza teoria ca "modelul de guvernare corporativa nu ar trebui sa asigure tratamentul echitabil tuturor actionarilor, inclusiv a celor minoritari sau straini".
A

59. Regulile aplicabile in cazul drepturilor de vot ale actionarilor variaza pana la a recunoaste principiile proportiei votului individual.
A

60. Posibilitatea actionarilor de a participa la intrunirile generale pot fi limitate de dificultatile ca si de costuri, alaturi de o multime de legi si cereri legate de concluziile firesti ale dezbaterilor, dovada a puterii actiunilor, a intalnirilor si a mecanismelor de vot prin imputernicire.
A

61. Consiliul Director reprezinta autoritatea ce guverneaza corporatia.
A

62. Rolul presedintelui in asigurarea unei bune guvernari corporative este crucial.
A

63. Consiliul Director trebuie sa includa un echilibru intre directorii executivi si cei fara putere executiva , astfel incat o persoana sau un grup restrans de indivizi sa poata domina puterea de decizie a consiliului.
F

64. Rolul presedintelui in asigurarea unei bune guvernari corporative nu este neaparat crucial.
A

65. Majoritatea directorilor non-executivi ar trebui sa fie dependenti de management si fara constrangerile impuse de afaceri sau alt gen de relationare, care ar putea sa se interfereze cu exercitiul analizei subiective.
F

66. Presedintii Consiliului de Conducere trebuie sa se asigure ca directorii non-executivi receptioneaza in timp util datele relevante filtrate conform nevoilor lor, ca sunt informati pe scurt in mod corespunzator cu privire la problemele ridicate la intrevederi si ca-si aduc o contributie utila in practica.
A

67. Presedintele comisiei de verificare nu trebuie sa fie diferit de presedintele Consiliului Director.
A


68. Comisia de verificare trebuie sa se implice in alegerea si schimbarea oricaror auditori externi.
A

69. O comisie de nominalizare in functie revizuieste saptaminal componenta Consiliului Director pentru a se asigura ca acesta se bucura de amestecul potrivit de experienta si profesionalism.
A

70. Majoritatea companiilor publice au 3 sau 4 directori cu putere executiva.
F
71. Implementarea politicilor Consiliului Director legate de risc si control este de competenta conducerii firmei.
A


72. Conducerea firmei este raspunzatoare pentru forma si modul de implementare a sistemului intern de control si raspunde direct Consiliului Director.
A

73. Managementul la varf si Consiliul Director nu poate cere asigurari obiective si consiliere pe probleme de risc si control.
F


74. Numirea in functie si demiterea comisiei de audit intern necesita ratificarea Comitetului/Consiliului Director.
A

75. Eficienta rolului auditului extern depinde nu numai de initierea activitatii sale, dar si de calitatea resurselor sale in ceea ce priveste oamenii, capacitatile, banii si tehnologia.
A


76. O tendinta recenta in dezvoltarea pietelor bursiere este procesul de internationalizare ce a cuprins principalele burse, dar, indeosebi, bursa irlandeza si, mai ales in ultima perioada, piata bursiera germana.
F

77. O obligatiune externa este una emisa de un debitor pe o piata sau pe piete de capital din afara tarii in care rezida creditorul.F
78. O obligatiune straina este una plasata in numele unui rezident de catre un sindicat intern de institutii financiare pe piata unei singure tari si este denominata in moneda tarii respective.
F


79. O emisiune internationala sau de euroobligatiuni este una plasata pe pietele a cel putin doua tari si este emisa intr-o moneda care trebuie sa fie a vreuneia dintre tarile respective; de obicei, ea este plasata de un sindicat international de institutii financiare din mai multe tari.
F

80. Organismul suprem cu rolul de conducere a bursei este format din membrii plini ai institutiei si poarta denumiri diferite: adunarea generala (in cazul burselor constituite ca societati pe actiuni) sau asociatia bursei (in cazul asociatiilor fara scop lucrativ).
A

81. Organul suprem de decizie, in cazul bursei londoneze (Unlisted Securities Market), este Consiliul Bursei .
A


82. Activitatea curenta a bursei este posibila prin munca unui aparat executiv format din angajati cu functii operative care alcatuiesc impreuna managementul institutiei si grupul de lucratori subiectivi.
F

83. Conducatorul aparatului executiv al bursei este presedintele bursei (sau directorul general al bursei) ales de Adunarea Generala a bursei si aprobat de Consiliul Director.
F
ales de Consiliul Director al bursei si aprobat de Adunarea Generala. A

84. AMEX accepta la cotatie si acele societati care nu au obtinut beneficiile prevazute, dar cu conditia ca aceste societati sa fi avut, in trei ani de existenta, beneficii de cel putin 15 milioane de dolari.
A

85. Londra este orasul in care se negociaza cel mai mare numar de valori internationale prin intermediul sistemului Stock Exchange Automated Quotations (SEAQ) de cotare electronica.
A

86. Ca structura, SEAQ International se aseamana cu o piata en detail, unde tranzactiile se desfasoara intr-un numar mare cu discretie.
F


87. Certificatul de proprietate (voucher) reprezinta un titlu financiar aparte: el da dreptul de obtinere a unor obligatiuni la firmele puse in vanzare de stat.
F


88. La Tokyo Stock Exchange, principala bursa japoneza, calitatea de membru revine exclusiv societatilor financiare autorizate in acest sens de Consiliul Director.

.

89. La Tokyo Stock Exchange, principala bursa japoneza exista trei categorii de membri: membri plini, membri saitori - tipici pentru bursele japoneze - si membri speciali.
A

90. Organul suprem de conducere a bursei este format, in principiu, din totalitatea membrilor plini ai institutiei si poarta diferite denumiri: Adunarea Generala (in cazul burselor constituite ca societati pe actiuni), Asociatia Bursei (in cazul asociatiilor fara scop lucrativ), etc.
A

91. Organul de conducere permanenta a bursei stabileste directiile de baza ale desfasurarii activitatii bursei si poarta diferite denumiri: Consiliul Directorilor (Board of Directors, la NYSE, American Stock Exchange), Comitetul Guvernatorilor (Board of Governors, la Tokyo Stock Exchange), Consiliul Bursei (la Londra).
A

92. In Marea Britanie o societate poate indeplini atat functia de broker, cat si pe cea de jobber (actionand in cont propriu, ca principal).
A

93. Locul central in cadrul firmelor de brokeraj il ocupa brokerul de titluri (stockbroker), numit si responsabil cu contul (account executive).
A

94. In cazul celor mai multe piete continue, rolul central in mecanismul tranzactional revine "creatorului de piata" (market maker).
A

95. Intotdeauna pretul bid este mai mare decat pretul ask, iar diferenta dintre ele - numita spread - este sursa de venituri pentru market maker.
F
96. In septembrie 1990, reprezentantii marilor burse au elaborat un proiect bursier comun, schitand arhitectura unei viitoare Euroburse.
A

97. Obiectivul principal al procesului de automatizare si electronizare a burselor de valori il constituie marirea, in timp si spatiu, a pietei propriu-zise de capital.
A

98. Principala functie a indicelui bursier este de a reflecta evolutia de ansamblu a pietei bursiere.
A

99. Dow Jones Industrial Average este al doilea indice bursier aparut la Bursa din New York in 1896.
F

100. Consiliul Pietelor Financiare supervizeaza ansamblul pietelor si da intermediarilor acordurile necesare pentru ca ei sa intervina pe aceste piete; el se pronunta asupra ofertelor publice.
A

101. Euronext Paris S.A. este o intreprindere de servicii care gestioneaza un ansamblu de burse.
F

102. Capitalizarea bursiera in tarile europene se situeaza pe pozitia a patra, dupa pietele americana , japoneza si asiatica .
F


103. Pe piata financiara belgiana functioneaza trei burse la: Bruxelles, Anvers si Liege (bursa fondurilor publice).
A

104. Buna functionare a pietei de capital belgiene este asigurata de: societatile de bursa, Comisia de bursa, Comisia bancara si intermediari.
A

105. Zürichul are doua piete bursiere:
- prima piata, cu 422 de companii listate (din care 57% straine);
- piata a doua, cu 60 de companii (din care 10% straine).
A

106. Piata elvetiana este controlata de trei mari banci: Union Bank of Switzerland, Swiss Bank Corporation si Credit Suisse si nu exista, practic, societati cu caracter exclusiv bursier.
A

107. Piata elvetiana este concentrata doar in 3 centre importante: Bale, Geneve si Zürich (ce functioneaza inca din secolul al XIX-lea).
A

108. Exista 6 burse franceze: Bordeaux, Lille, Lyon, Marseille, Nancy si Nantes.
F

109. Societatea Burselor Franceze nu dispune de servicii functionale si de buget propriu.
F

110. Bursa din Atena este condusa de un consiliu format dintr-un presedinte si un vicepresedinte alesi din 7 membri, din care 3 alesi de minister, 2 numiti de membrii bursei si ceilalti 2 de societatile cotate, personalul bursei, fondurile mutuale si Banca Greciei.
A

111. Sunt 10 burse in Italia: la Milano, Roma, Genova, Torino, Florenta, Venetia, Trieste, Neapole, Bologna si Palermo.
A

112. Indicele bursier principal in Spania este indicele general al Bursei din Milano, constituit pe cursurile a 75 de societati, apartinand la 9 sectoare: bancar, electricitate, constructii, chimie-petrol, textile, alimentatie, societati de investitii, comunicatii si metalurgie.
A

113. AMEX, denumita si "Big Board", este o asociatie profesionala creata in 1792, care a stabilit regulile de functionare ale primei piete bursiere din lume si care ii controleaza pe membrii ei.
F

MULTIPLE CHOICE

1.
In relatiile economice dintre natiuni, legaturile economice de export cunosc trei procese:
1) procesul de evaluare prin care, cu ajutorul unui etalon monetar international sau cu statut international, se creeaza informatia de pret international pentru bunurile exportate;
2) procesul de repartitie prin care se finanteaza sau se crediteaza importatorul pentru a inlesni miscarea bunurilor de la exportator la importator;
3) procesul de plata prin care, folosindu-se mijloacele de plata internationale, se sting obligatiile determinate de export prin incasarea contravalorii bunurilor exportate de catre exportator. Prin urmare, activitatea financiar-monetara internationala cuprinde actiuni de evaluare, de repartitie si de credit si actiuni de plata ce au loc intre tari.

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
d. nici una



2. Finantele internationale cuprind:

1) pietele financiare internationale;
2) bancile internationale;
3) finantele intreprinderilor internationale;
4) investitiile internationale de portofoliu;
5) investitiile externe directe.

a. 1+2+5
b. 2+3+5
c. 2+3+4
d. 1+2+3+4
e. nici una



3. Piata financiara este alcatuita din urmatoarele componente, avand in vedere tipul activelor financiare care se negociaza si mecanismul prin care acestea sunt introduse in circuitul financiar:
1) piata monetara
2) piata de capital
3) piata investitiilor directe

a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. 1+2+3
e. nici una



4. Pe care piata monetara se efectueaza tranzactii monetare, in moneda nationala, intre rezidentii aceleiasi tari ?

1) nationala
2) internationala
3) globalizata
4) inter-regionala

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. nici una



5. Piata monetara indeplineste functia de compensare a deficitului cu excedentul de lichiditate prin urmatoarele cai:
1) prin creditul acordat intre banci;
2) prin cumpararea, de la diferite banci, a unor hartii de valoare specifice pietei monetare, a caror scadenta este relativ apropiata si care prezinta certitudine in ceea ce priveste transformarea lor in bani lichizi, fara pierderi.;
3)prin efectuarea de investitii straine directe in strainatate.

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 1+2+3
e. nici una



6. Principalele functii ale pietelor de capital sunt:
1) emisiunea si vanzarea pentru prima data de titluri financiare ale emitentilor sau debitorilor catre posesorii de capitaluri financiare care doresc sa cumpere valori mobiliare;
2) negocierea de valori mobiliare, cu conditia ca acestea sa fie vandute si transformate in lichiditati de primii lor posesori si mai inainte de scadenta;
3) cumpararea, de la diferite banci, a unor hartii de valoare specifice pietei monetare, a caror scadenta este relativ apropiata si care prezinta certitudine in ceea ce priveste transformarea lor in bani lichizi, fara pierderi.

a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. 1+2+3
e. nici una



7. Dupa nivelul de tranzactionare, pietele de capital se pot grupa dupa cum urmeaza: .

1) piata primara - este piata in cadrul careia emisiunile de titluri sunt tranzactionate pentru prima data; emitentii de titluri obtin fondurile necesare pentru dezvoltarea afacerilor lor;
. 2) piata secundara - este piata in cadrul careia sunt tranzactionate titlurile ce sunt deja in circulatie. Este piata tranzactionarilor repetate, in functie de cererea si oferta de capital exprimate. Aceasta piata face obiectul activitatilor bursiere si al mecanismelor acestora. Ea mai este denumita si piata bursiera;
. 3) a treia piata - este piata in cadrul careia are loc comercializarea titlurilor din afara bursei, printr-o retea specializata de societati mobiliare;
. 4) a patra piata sau piata tranzactiilor directe
5) a cincea piata sau piata investitiilor straine directe

a. 1+2+4
b. 2+3+4+5
c. 1+2
d. 1+2+3+4
e. nici una



8. In functie de tipul de titluri tranzactionate, exista urmatoarele tipuri de piete de capital:
. 1) piata de actiuni ;
. 2) piata de obligatiuni ;
. 3) piata titlurilor de stat;
4) piata investitiilor straine directe si de portofoliu.

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3+4
d. 1+2+3
e. nici una



9. Dupa procedurile de tranzactionare exista urmatoarele tipuri de piete de capial :

. 1)piata de licitatie
2). piata de negociere
3)piata interbancara

a. 2+3
b. 1+2
c. 1+2+3
d. nici una



10. Dupa locul tranzactionarii exista urmatoarele tipuri de piete de capital:
1). piata organizata ;
.2)piata "Over The Counter" (OTC) ;
3) piata ,,gre-de gre ".

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
d. nici una



11. In functie de dinamica si riscul tranzactiilor exista urmatoarele tipuri de piete de capital:
1). piata la vedere ;
.2) piata anticipata (forward) ;
.3) piata "futures";
.4) piata de optiune (options) .

a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4
d. nici una



12. In functie de intensitatea zilnica a tranzactiilor exista urmatoarele tipuri de piete de capital:

1) piata permanenta ;
.2) piata de apel ;
3) piata derivatelor.

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 1+2+3
e. nici una



13. Dupa modul in care se procura si se tranzactioneaza banii, piete de capital se pot clasifica in:
. 1) piete de datorie ;
. 2) piete de titluri de valoare;
3) piete de investitii straine directe .

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 1+2+3
e. nici una



14. Principalele caracteristici ale pietelor de capital sunt:
1) negociabilitatea - angajarea de imprumuturi banesti si investirea sunt realizate prin utilizarea de instrumente financiare care sunt negociabile ;
2) finantarea nebancara - emitentul de pe pietele de capital nu angajeaza imprumutului banesti direct de la o banca comerciala, ci emite instrumente financiare in scopul vanzarii lor catre investitori;
3) termenul de scadenta - in general, termenul de scadenta - perioada pentru care se acorda sau se angajeaza imprumuturi banesti - este mai mare de un an;
4) instrumente financiare - pe piata de capital, instrumentele de datorie, cum ar fi: obligatiunile, sunt emise cu precizarea termenului de scadenta, a dobanzii care trebuie platita si a termenului de plata.

a. 1+3
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. 1+2+3+4
e. nici una



15. Avantajele finantarii economiei cu ajutorul pietelor de capital pot fi privite cel putin din urmatoarele puncte de vedere:
1) bancile beneficiaza de o sursa permanenta de fonduri, fara a se solicita plati fixe sau dobanzi;
2) intreprinzatorii beneficiaza de scaderea riscului si de capitalul necesar inceperii si derularii unor afaceri;
3) nevoia de finantare a intreprinderilor pe baza emisiunii de actiuni a fost marcata de relatiile rigide dintre banci si grupurile industriale si de apelarea la participatiile guvernului, la credite si la garantii guvernamentale.


a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. 1+2+3
e. nici una



16. Exista urmatoarele contributii importante pe care pietele de capital le pot avea la dezvoltarea economica:
1)eficienta, competitivitatea si solvabilitatea sectorului financiar;
2)mobilizarea economiilor financiare;
3)eficienta de alocare a investitiilor;
4)solvabilitatea sectorului societatilor comerciale;
5)descentralizarea proprietatii si distribuirea avutiei;
6)accesul societatilor noi si in formare la finantarea prin actiuni.

a. 1+2+5+6
b. 2+3+5
c. 2+4+5+6
d. 1+2+3+4+5+6
e. nici una




17. Pietele financiare internationale cuprind urmatoarele componente:
1) ansamblul pietelor financiare ale tarilor care aproba emisiuni de titluri financiare straine;
2) piata eurocapitalului;
3) piata derivatelor

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
d. nici una



18. Participarea pietelor financiare nationale la operatiile internationale depinde de:
_ 1)stabilitatea monedei nationale;
_ 2)sprijinirea pe o economie in crestere, cu un potential comercial si industrial puternic;
_ 3)importante capacitati de finantare disponibile;
_ 4)o larga retea de filiale;
_ 5)intermediari financiari cu o mare experienta;
_ 6)libera convertibilitate si liberul transfer al titlurilor financiare;
7) fiscalitate preferentiala pentru operatiile financiare internationale.

a. 1+3+5+7
b. 2+3+5+6+7
c. 3+4+6+7
d. 1+2+3+4+5+6+7
e. nici una



19. Prin masivul capital financiar antrenat, pietele financiare internationale influenteaza capitalul financiar destinat investitiilor nationale, producand urmatoarele efecte:
1) efectul de structura;
2) efectul dobanzii;
3) efectul masei monetare;
4) efectul de lichiditate.

a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3+4
e. nici una



20. Componentele pietei capitalurilor, dupa categoria instrumentelor financiare, sunt urmatoarele:
1) piata actiunilor;
2) piata obligatiunilor;
3) piata titlurilor de stat;
4) tranzactiile repo si reverse repo;
5) piata produselor derivate;
6) piata instrumentelor financiare sinetice.


a. 1+3+5+6
b. 2+3+4+6
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+4+5+6
e. nici una



21. Regimul juridic aplicabil actiunilor in tara noastra (emisiune, tranzactionare, inregistrare etc.) este definit de urmatoarele acte normative:
1. Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile ulterioare.
2. Legea nr. 525/2002 de aprobare a OUG nr. 28/2002
3. Regulamentul nr. 5/2003 privind oferta publica de valori mobiliare si alte instrumente financiare

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+3
d. 1+2
e. nici una




22. Elemente specifice actiunilor, conform Legii nr. 31/1990, sunt urmatoarele :

1)capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate. Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala (valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 RON);
2) orice actiune platita da dreptul la un vot in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA), daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel;
3) actiunile sunt indivizibile;
4) actiunile trebuie sa fie de o valoare egala; ele acorda posesorilor drepturi egale; pot fi emise, in conditiile actului constitutiv, categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite.

a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+4
e. 1+2+3+4



23. Daca un actionar detine n% din numarul de actiuni ale unei societati, indiferent de pretul sau de calea prin care le-a obtinut, atunci el are:
1) dreptul la vot
2) dreptul la informare
3) dreptul la dividende
4) dreptul asupra activelor
5)dreptul asupra bunurilor societatii

a. 1+3+4+5
b. 1+2+4+5
c. 1+2+3+4
d. 1+2+3+4+5
e. nici una


24. Clasificarea actiunilor este urmatoarea:

1) actiuni nominative
2) actiuni la purtator
3) actiuni ordinare
4) actiuni privilegiate
5) actiuni preferentiale
6)actiuni cumulative

a. 1+2+3+4+5
b. 2+4+6
c. 1+3+4
d. 1+2+3+4+5+6
e. nici una



25. Actiunile nominative pot fi:

1) nominative administrate
2) nominative pure
3) nominative la purtator

a. 1+2+3
b. 1+2
c. 1+3
d. 2+3
e. nici una



26. Actiunile preferentiale pot fi:
1) cumulative;
2) non-cumulative;
3) participante;
4) non-participante;
5)cu dividend variabil;
6) prioritare ;
7) convertibile;
8) revocabile ;
9) certificate de investitii;
10) bonuri de tezaur

a. 1+3+5+7+9
b. 2+4+5+7+9
c. 1+4+5+8+9
d. 1+2+3+4+5+6+7+8+9
e. toate



27. Caracteristicile generale ale obligatiunilor sunt urmatoarele:
1) reprezinta o fractiune dintr-un imprumut;
2) detinatorul are calitatea de creditor (in raport cu emitentul);
3) nu confera drept de vot in adunarile generale ale emitentului;
4) asigura un venit fix, sub forma de cupon;
5) durata de viata este limitata (pana la scadenta obligatiunii).

a. 1+3+5
b. 2+3+5
c. 1+2+4
d. 1+2+3+4+5
e. nici una



28. Obligatiunile se pot clasifica dupa personalizarea lor in :

1) obligatiuni nominale,
2) obligatiuni la purtator,
3) obligatiuni cu dobinda fixa.

a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. toate
e. nici una



29. Dupa trasaturile lor specifice, obligatiunile pot fi :

1) obligatiuni convertibile
2) obligatiuni cu warant
3) obligatiuni hibride

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. toate
e. nic una



30. Investitorii in obligatiuni convertibile beneficiaza de urmatoarele avantaje:
1) venituri fixe garantate, pana la conversie, fata de rentabilitati ale dividendelor;
2) in cazul conversiei, numarul de actiuni este cunoscut si nu exista costuri de brokeraj;
3) clasarea obligatiunilor intr-o categorie superioara fata de titlurile de natura actiunilor, in cazul in care emitentul intra in lichidare.

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. toate



31. Statul, principalul emitent de titluri financiare obligatare, poate emite urmatoarele tipuri de obligatiuni:

1) rente perpetue;
2) obligatiuni amortizabile sau rambursabile (la sfarsit);
3) obligatiuni asimilate trezoreriei;
4) obligatiuni indexate
5) obligatiuni cu warant

a. 1+3+5
b. 1+2+3+4
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+4+5
e. nici una



32. In functie de tipul emitentului, obligatiunile pot fi :

1)obligatiuni de stat,
2)obligatiuni municipale,
3)obligatiuni corporatiste
4)operatiuni inter-statale

a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3
e. toate




33. Din punct de vedere al maturitatii si al clauzelor specificate in prospectul de emisiune exista urmatoarele tipuri de obligatiuni:
1) obligatiuni care au o singura scadenta (term bonds);
2) obligatiuni ce contin clauze si dau dreptul emitentului sa rascumpere integral sau partial obligatiunile anterior datei scadentei (callable bonds);
3) obligatiuni care contin clauze si permit investitorilor sa vanda emitentului obligatiuniledetinute, la anumite date prestabilite (putable bonds);
4) obligatiuni care contin clauze si permit emitentului sa rascumpere inainte de scadenta o parte substantiala din obligatiunile emise in baza unui program prestabilit (sinking-fund provisions);
5) emisiuni de obligatiuni care cuprind pachete de obligatiuni cu maturitati diferite (obligatiuni seriale- serial bonds);
6) obligatiuni convertibile in actiuni sau alte obligatiuni .

a. 1+4+6
b. 2+3+5
c. 1+2+3
d. toate
e. nici una



34. Din punct de vedere al cuponului, se remarca urmatoarele tipuri de obligatiuni:
1) obligatiuni la purtator (bearer bonds)
2) obligatiuni dematerializate (registered bonds)
3) obligatiuni care permit emitentului sa omita sau sa intarzie plata dobanzii in cazul in care veniturile acestuia sunt prea mici (income/deferrable bonds)
4) obligatiuni emise fara cupon (zero-coupon bonds)
5) obligatiuni ale caror plati ale cupoanelor sunt legate de indicele inflatiei (inflation-indexed bonds)
6) obligatiuni ale caror rata a cuponului se actualizeaza in functie de un indice (indexed bonds)
7) obligatiuni ale caror rata a cuponului creste de-a lungul perioadei de viata (step-up notes)
8) obligatiuni cu rata fixa a cuponului (fixed coupon rate)
9) obligatiuni cu rata variabila a cuponului (floating-rate bonds, variable-rate / adjustable-rate bonds)
10) obligatiuni care sunt emise la un pret mult mai mic decat valoarea nominala, dar a carei rata a cuponului este stabilita intentionat la nivel mai mic decat rata curenta din piata (original-issue discount bonds or "OIDs").

a. 1+3+5+7+8+9
b. 1+3+4+6+8+9
c. 2+4+6+8+9+10
d. toate
e. nici una



35. Conform Legii nr. 31/1990 Adunarea detinatorilor de obligatiuni, legal constituita, poate:
1) sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si in justitie, fixandu-le la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sale generale;
2) sa indeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu indeplinirea lor;
3) sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobanzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, in acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond;
4) sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni;
5) sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.

a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 2+4+5
d. toate
e. nici una



36. Obligatiunile municipale, emise dupa Legea Reformei Fiscale (Tax Reform Act - TRA), in vigoare de la 15 august 1986, se clasifica in:
1) obligatiuni de interes public (public purpose bonds)
2) obligatiuni de interes privat (private activity bonds)
3) obligatiuni de interes neguvernamental (nongovernmental purpose bonds)
4) euroobligatiuni

a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3
d. nici una
e. toate



37. Emisiunile de euroobligatiuni au urmatoarele caracteristici:
1)sunt emise intr-o moneda terta si aduc intermediarilor venituri din operatiunea de comision efectuata;
2)sunt emise in tari care nu aplica impunerea veniturilor obtinute la sursa (criteriul originii veniturilor);
3)sunt cotate pe diferite piete, piata financiara secundara fiind mentinuta de intermediarii financiari.

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. toate
e. nici una



38. Tipurile de euroobligatiuni sunt:
1) euroobligatiuni ordinare sau clasice
2) euroobligatiunile convertibile
3) euroobligatiuni cu warant
4) euroobligatiuni guvernamentale

a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. toate
e. nici una



39. Imprumuturile cunoscute sub numele de datorie interna a statului pot fi emise in forma materializata sau dematerializata, nominative sau la purtator, negociabile sau nenegociabile si sunt folosite, in principal, pentru:
1) finantarea deficitului bugetar (acoperirea diferentei dintre veniturile si cheltuielile statului);
2) refinantarea datoriei publice;
3) sustinerea balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului;
4) finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei

a. 1+4
b. 2+3
c. 1+2+4
d. toate
e. nici una




40. Elementele minime specificate la oferirea spre vanzare a titlurilor de stat (incluse in prospectul de emisiune) sunt urmatoarele:
1.denumirea
2.data emisiunii
3.valoarea titlurilor de stat oferite
4.forma imprumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente - cu discount sau purtator de dobanda
5.rata dobanzii
6.metoda de calcul
7.datele la care se plateste dobanda (daca este cazul)
8.data scadentei
9.clauza rambursarii in avans (daca este cazul)

a. 2+4+5+7+8+9
b. 1+2+4+5+7+9
c. 3+4+6+7+8
d. toate
e. nici una



41. Titlurile de stat sunt de urmatoarele categorii:
1) cu discount
2) purtatoare de dobanda
3) nominative
4) la purtator

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. 2+4
e. 1+4



42. Exista urmatoarele tipuri de produse derivate :
1. contractele forward;
2. contractele futures;
3. contractele de optiuni;
4. tranzactiile swap;
5. contractele cu warant

a. 1+2+5
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+5
e. toate



43. Utilizarea crescanda a derivatelor de catre guverne, corporatii internationale si investitorii institutionali sau financiari majori se face pentru a sprijini atingerea urmatoarelor obiective:
1. costuri internationale de finantare mai scazute;
2. asigurarea unor cursuri de schimb mai bune pe pietele internationale;
3. protejarea contra riscurilor de fluctuatie a pretului;
4. diversificarea finantarii si gestionarea riscului;
5. asigurarea unor dobinzi mai avantajoase.

a. 1+4+5
b. 2+3+5
c. 1+2+3
d. 1+2+3+4
e. toate


44. Actele normative care reglementeaza tranzactiile cu instrumente financiare derivate in Romania sunt urmatoarele:
1. OG nr. 69/1997 pentru bursele de marfuri, aprobata prin Legea nr. 129/2000;
2. OUG nr. 27/2002 privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate, aprobata de Legea nr. 512/2002, precum si de Regulamentul CNVM nr. 4/2002;
3. OUG nr. 28/2002, aprobata de Legea nr. 525/2002 face referire la produsele derivate in sectiunea 4 - tranzactionarea in marja si sectiunea 5 - operatiuni cu instrumente financiare derivate;
4. Norma BNR nr. 10/2002 permite tranzactionarea de catre banci a instrumentelor legate de cursul de schimb si de dobanzi.

a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3
d. toate
e. nici una



45. Marfurile si activele suport pentru care sunt incheiate contracte forward pot fi:
1. metale;
2. produse energetice;
3. rate ale dobanzii - acorduri pentru rate la termen ;
4. cursuri de schimb valutar - tranzactii la termen .

a. 1+3
b. 2+3
c. 3+4
d. nici una
e. toate



46. Caracteristicile care fac din contractul futures un titlu financiar rezulta din urmatoarele:
1. Obligatiile partilor se stipuleaza intr-un document standardizat - contractul - negociabil pe piata secundara sau la bursele care fac tranzactii futures.
2. Creditorul obligatiei contractuale are de ales intre doua variante: a) la scadenta, sa accepte executarea in natura prin preluarea activului care reprezinta obiectul contractului; b) sa vandal contractul pana la scadenta.
3. Debitorul are tot doua variante: a) sa-si onoreze obligatia in natura; b) sa-si anuleze pozitia de debitor prin cumpararea de la bursa a aceluiasi tip de contract.
4.Contractele sunt cotate zilnic, facand ca valoarea lor de piata sa fluctueze in functie de raportul cerere/oferta.

a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 2+3
d. 1+4
e. toate



47. Contractele futures financiare pot avea drept activ-suport:
1. rate ale dobanzii ;
2. preturile obligatiunilor de stat ;
3. cursuri de schimb valutar;
4. indici bursieri ai obligatiunilor;
5.indici bursieri ai actiunilor.

a. 1+2+3+4
b. 1+2+3+5
c. 2+3+4+5
d. toate
e. nici una



48. Atat contractele pentru marfuri, cat si cele financiare au urmatoarele caracteristici comune:
1) sunt standardizate;
2) sunt tranzactionate la o bursa;
3)sunt tranzactionate pe piata OTC;
4) sunt deschise, iar preturile sunt publicate;
5) sunt organizate de casele de compensare (clearing houses).

a. 1+2+3+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+4+5
d. toate
e. nici una



49. Utilizatorii contractelor futures sunt :
1. hedgerii
2. intermadiarii
3. speculatorii
4. arbitrajeurii

a. 1+2+4
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. toate
e. nici una



50. Sunt urmatoarele tipuri de speculatori:
1. speculatorii de profituri imediate
2. traderii zilnici
3. traiderii de week-end
4. traderii de pozitie

a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. Toate

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

continuarea la PIETE INTERNATIONALE DE CAPITAL




51. Exista urmatoarele tipuri de traderi de pozitie:
1. traderi de pozitie completa
2. traderi de pozitie inchisa
3. traderi care detin spreaduri

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. toate



52. Elementele specifice ale contractului de optiune sunt urmatoarele:
1. scadenta
2. activul de baza
3. pretul de exercitiu
4. prima

a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. toate
e. nici una



53. In functie de natura dreptului pe care vanzatorul il da, optiunile pot fi:
1. optiuni de vanzare
2. optiuni de cumparare
3. optiuni de transfer
4. optiuni denominate
5. optiuni nominative
6. optiuni la purtator

a. 1+2
b. 3+6
c. 4+5
d. toate
e. nici una




54. Principalele tipuri de marfuri si active financiare pe care se tranzactioneaza optiuni la bursa si pe piata OTC sunt:
1. Rate ale dobanzii
2. Valute
3. Actiuni
4. Marfuri

a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. toate
d. nici una



55. O optiune se caracterizeaza prin:
1. un activ de referinta;
2. un anume tip - optiune de cumparare (call) sau optiune de vanzare (put);
3. un anume stil - american/european/asiatic;
4. un pret de inregistrare;
5. un pret de exercitare (strike price);
6. un termen de expirare (scadenta).


a. 2+3+5+6
b. 1+3+4+6
c. 1+2+3+4+5+6
d. 1+2+3+5+6
e. nici una



56. Sunt tipuri diferite de jucatori de pe piata care sunt expusi riscurilor financiare carora le corespund urmatoarele tipuri de swapuri, si anume:
1. swapuri pe rate ale dobanzii ;
2. swapuri pe valute;
3. swapuri pe marfuri ;
4. swapuri pe actiuni;
5. swapuri pe obligatiuni.

a. 2+3+4+5
b. 1+2+4+5
c. 1+2+3+4
d. toate
e. nici una



57. Scopurile in care se apeleaza la operatiuni swap sunt:

1. pentru a proteja (hedge) expunerea pentru:
- ratele dobanzii;
- tranzactiile FX (valutare);
- preturile marfurilor;
- investitiile in actiuni si alte titluri de valoare;
- orice alt tip de instrument de referinta;
2. pentru a specula, prin cumpararea sau vanzarea de contracte swap in scopul de a obtine
profit.
3. pentru a vinde mai repede si mai facil o actiune, obligatiune etc.

a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. toate
e. nici una



58. Contractele futures au urmatoarele caracteristici:
1. standardizarea conditiilor contractului privind natura activului-suport si cantitatea contractata (unitatea de tranzactii);
2. contractele futures prevad un termen de executare, o luna specificata pentru lichidare;
3. pretul contractului futures este stabilit la bursa prin negocierea si incheierea de contracte, prin confruntarea directa a cererii si ofertei pentru fiecare contract standardizat ;
4. actualizarea zilnica a contractelor futures, adica "marcarea la piata", determina transferarea pierderilor uneia dintre parti in veniturile celeilalte parti;
5. lichidarea contractului;
6. predarea/primirea activului negociat de catre banca negociatoare ;
7. lichidarea pozitiei printr-o operatiune de sens contrar, adica prin compensare pe piata OTC.

a. 1+3+5+6+7
b. 1+2+3+5+7
c. 1+2+4+6+7
d. 1+2+3+4+5
e. toate



59. Caracteristicile care au stat la baza succesului corporatiilor si care permit cumularea eficienta a unor mari sume de capital investit si operarea lucrativa a unor tranzactii cu numerosi proprietari de firme si angajati sunt:
1) raspunderea limitata a investitorilor;
2) liberul transfer al sigurantei investitorului;
3) personalitatea juridica legala;
4) managementul centralizat;
5) conducerea corporativa.

a. 1+2+4+5
b. 2+3+5
c. 1+2+5
d. 1+2+3+4
e. toate



60. Diversii participanti la guvernarea corporativa , precum si cheltuielile legate de delegare, pot fi enumerati astfel:
1) actionarii;
2) Consiliul Director;
3) conducerea;
4) Consiliul de Administratie;
5) Consiliul guvernatorilor;
6) alti investitori: a) angajati; b) creditori; c) clienti; d) furnizori; e) responsabilii financiari etc.

a. 2+3+4+6
b. 1+2+3+4
c. 2+4+5+6
d. 1+2+3+6
e. nici una



61. Elementele-cheie externe ale guvernarii corporative sunt:
1) regulamentul privind confidentialitatea;
2) promovarea controlului corporativ si a regulilor de preluare a puterii;
3) standardele de control financiar si documentar ;
4) conflictele de interese;
5) mevanismele dereglarii puterii .

a. 1+2+4
b. 2+3+5
c. 1+2+3
d. 1+4+5
e. toate



62. Cateva dintre elementele-cheie ale guvernarii corporative, modelele eficiente si regulile locale de aplicare a legii, pot fi impartite in patru categorii:
1. drepturile actionarilor;
2. managementul;
3. divulgarea informatiilor;
4. organizarea interna
5. organizarea externa.

a. 1+3+5
b. 1+2+4
c. 2+4
d. 1+5
e. 1+2+3+4



63. Sarcina conducerii unei firme este complexa, cu multe fatete, ce include :

1) coordonarea echipei de conducere;
2) conducerea Consiliului Director;
3) reprezentarea in relatiile cu partenerii straini, cum ar fi actionarii sau autoritatile guvernamentale.
4) coordonarea votarii prin imputernicire

a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3



64. Exista urmatoarele tipuri de directori:

1) directori executivi
2) directori non-executivi
3) directorii independenti
4) directori dependenti

a. 1+2+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. toate



65. O structura a rolului directorilor fara putere executiva ar include urmatoarele:

1. asigurarea unei conduceri eficiente a companiei ;
2. implicarea in dezvoltarea strategiilor de dezvoltare;
3. coordonarea echipei de conducere;
4. conducerea Consiliului Director;
5. asigurarea unei conduceri sanatoase a companiei prin aducerea unei contributii lucrative ca membru al corpului de control, al comitetului de retribuire si numire;
6. provocarea constructiva si examinatoare a directorilor executivi.

a. 1+2+3+4
b. 2+3+5+6
c. 1+2+5+6
d. toate



66. Obtinerea statutului de comisie de verificare trebuie sa includa:
1) existenta a cel putin trei membri;
2) statutul de membru sa fie restrictionat directorilor non-executivi;
3) directorii non-executivi sunt angajati datorita independentei lor si, in consecinta, trebuie sa fie dincolo de orice amestec ce ar putea cauza conflicte de interese;
4) seful comisiei de audit intern, auditorul extern si directorul financiar ar trebui, in mod normal, sa fie invitati la dezbateri numai daca este nevoie sau situatia o cere;
5) independenta in sensul de non-obstructionare din partea conducerii;
6) ceilalti directori sa aiba dreptul de a participa doar la discutii cu anumite tematici in cadrul intrevederilor.

a. 1+2+3+5+6
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+4+6
d. toate



67. Principalele criterii pe care trebuie sa le indeplineasca comisia de stabilirea a retributiilor la nivel de corporatie sunt :
1) comisia trebuie sa se intalneasca de cel putin 2 ori pe an (media este de 3 ori pe an), de obicei inainte de o intrunire oficiala de consiliu;
2) trebuie alcatuita o agenda de lucru oficiala, la care trebuie sa adere;
3) termenii de referinta ai comisiei trebuie sa afirme in mod clar nivelul executiv pentru care sunt responsabili, spre exemplu nu sub nivelul de sef de unitate;
4) acesti termeni de referinta ar trebui sa defineasca, de asemenea, potentialul grad de implicare al comisiei in succesiune, iar planificarea carierei ar trebui sa devina deja adecvata;
5) membrii comisiei ar trebui informati pe scurt despre optiunea implicarii legale si indatoriri, despre alte beneficii, cererile legate de normele de siguranta, precum si alte conditii;
6) textul discutiilor ar fi normal valabil oricarui director, nu numai la intruniri.

a. 1+2+4+5+6
b. 1+3+4+5+6
c. 2+3+4+5
d. toate



68. Componentele pietei internationale de capital sunt urmatoarele:
1.ASOCIATIA AGENTIILOR NATIONALE DE NUMARATOARE (ANNA - Association of National Numbering Agencies).
2.CODUL ISSN
3.EUROCLEAR
4.CLEARSTREAM INTERNATIONAL
5.CODUL ISIN

a. 2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3
d. toate




69. Masura in care pietele nationale de actiuni sunt transformate de globalizarea financiara poate fi evaluata prin:
1. numarul si capitalizarea totala a companiilor straine cotate la fiecare bursa nationala si numarul companiilor nationale care au urmarit cotarea la bursele straine;
2. valoarea actiunilor interne detinute de investitori straini;
3. valoarea actiunilor straine detinute de investitori interni (pot fi luate in calcul atat actiunile cotate la nivel local, cat si actiunile cotate numai la bursele straine);
4. cresterea ariei geografice a raspandirii actiunilor si efectul benefic asupra cursului ;
5. valoarea si retelele transnationale care faciliteaza aceste tranzactii internationale.


a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+5
d. toate



70. Din punctul de vedere al organizarii si functionarii burselor de valori se pot distinge urmatoarele categorii importante:
1.bursele de stat
2.bursele private
3.bursele mixte
4.bursele guvernamentale

a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+2
d. 3+4



71. Printre atributiile organismului de decizie se numara:
1.elaborarea si modificarea statutului bursei;
2.aprobarea regulamentului de functionare;
3.desemnarea organelor de conducere permanenta si a comitetelor bursei;
4.numirea, aprobarea/avizarea cadrelor de conducere;
5.supravegherea si controlul activitatii bursei;
6. supravegherea si controlul auditului extern.

a. 1+3+4+6
b. 1+2+3+4+5
c. 2+3+4+5+6
d. toate



72. Urmatorii membri ai Consiliului Director sunt numiti din oficiu, acestia fiind: 1.
1.presedintele Consiliului,
2.directorul executiv
3.vicepresedintele executiv
4.presedintele Bursei.

a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. toate



73. In cazul burselor private, Consiliul Director are urmatoarele atributii:
1) stabileste directiile de baza ale activitatii bursiere;
2) ia decizii strategice conferite prin statut si regulament, acordate prin delegare de activitate de Adunarea Generala;
3) vegheaza la respectarea cadrului normativ care defineste institutia respectiva
4) asigura supravegherea membrilor de conducere ai institutiei

a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. toate



74. Structura aparatului executiv al bursei de valori se prezinta dupa cum urmeaza:

1. presedintele bursei
2. directori executivi
3. directori de departament
4. sefi de serviciu
5. departamentul cotatii
6. serviciul personal
7. departamentul supraveghere
8. serviciul administrativ
9. departamentul clearing
10. serviciul financiar-contabil
11. departamentul informatic
12. secretariat
13. departamentul analiza si cercetare
14. departamentul relatii cu publicul
15. editura si presa

a. 1+2+3+5+6+7+8+9+11+13+14+15
b. 2+3+5+6+9+10+12+13
c. 1+4+5+8+9+10+13+14+15
d. 2+3+5+7+9+11+14+15
e. toti



75. Cumpararea de titluri la termen confera investitorului la lichidare 3 posibilitati:
1) sa i se elibereze actiunile cumparate (le plateste la cursul lor plus cheltuielile de curtaj);
2) sa vanda actiunile cumparate cu un anumit beneficiu;
3) sa prelungeasca angajamentul la termen, platind o taxa de report, pentru a obtine dreptul de a-si declara operatiunile.

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. toate



76. Pentru a fi cotata, o intreprindere trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
1. sa puna cel putin 25% din capitalul propriu la dispozitia publicului pentru a forma o oferta importanta;
2. sa obtina beneficii si sa acorde dividende cu trei ani inainte de admiterea la bursa;
3. sa se angajeze ca va publica cu regularitate rezultatele activitatii si ca va furniza orice informatie legata de viata intreprinderii;
4. sa obtina o capitalizare bursiera de cel putin 150 de milioane de franci in echivalent euro.

a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. toate



77. NYSE are reguli de admitere la cotare foarte stricte:
1. pentru a fi cotate la bursa societatile trebuie sa fi avut in ultimii trei ani beneficii de cel putin 6,5 milioane de dolari;
2. valoarea minima acceptata a activului firmei este de 18 milioane de dolari;
3. inainte de a fi admisa la NYSE, intreprinderea trebuie sa fi plasat prin oferta publica 1,1 milioane de actiuni in valoare totala de 9 milioane de dolari;
4. din acest plasament, cel putin 2.000 de actionari trebuie sa posede, fiecare, un pachet de 100 de actiuni.

a. 2+3+4
b. 1+2+4
c. 1+2+3
d. toate



78. In cele mai multe tari, pentru a fi eligibile la calitatea de membru al bursei si a-si pastra aceasta calitate firmele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii generale, precum :
1. sa primeasca o autorizatie in acest sens de la organismul care reprezinta autoritatea pietei (de tipul Securities and Exchange Comission, in SUA), pentru primirea licentei respective firma trebuind sa aiba in obiectul de activitate efectuarea de operatiuni cu titluri financiare si sa dispuna de personal calificat in acest sens;
2. sa dispuna de un volum minim de capital, in functie de natura si marimea afacerilor pe care le desfasoara, si sa prezinte garantiile prevazute de lege si regulamentul bursei;
3. sa contribuie la fondurile bursei prin modalitatile si volumul stabilít de regulamentele acesteia;
4. sa participe la administrarea institutiei bursei, inclusiv de a alege si a fi ales in organele de conducere;
5. sa respecte toate obligatiile stabilite prin lege si regulamentele bursei in legatura cu negocierea, incheierea si executarea tranzactiilor bursiere.

a. 1+2+3+4
b. 2+3+5
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+5
e. toate



79. La NYSE, pe langa membrii propriu-zisi, se cunosc si alte categorii de membri:
1.membri cu chirie ;
2.membri partiali ;
3.membri aliati;
4.membri acceptati ;
5.membri devotati;
6.membri corespondenti.

a. 1+4+5+6
b. 1+2+3+4+6
c. 2+3+4+6
d. toti
e. nici una



80. Principalele departamente operative din cadrul NYSE, London Stock Exchange, si Tokyo Stock Exchange sunt urmatoarele:
1. departamentul pentru cotatii (admiterea titlurilor la cota, transparenta informatiilor);
2. departamentul de supraveghere a pietei (controlul modului de efectuare a tranzactiilor);
3. departamentul de clearing (executarea contractelor bursiere);
4. departamentul pentru sisteme electronice (automatizarea tranzactiilor);
5. departamentul de cercetare si dezvoltare (elaborarea strategiei bursei);
6. departamentul pentru membri (raporturile dintre bursa si membrii sai);
7. departamentul de relatii internationale;
8. departamentul de relatii cu publicul..

a. 2+3+5+6+7+8
b. 1+3+4+6+7+8
c. 1+2+3+5+6+7+8
d. 1+2+3+4+5+6+7
e. toate



81. Urmatoarele tipuri de comitete permanente se intalnesc la toate bursele analizate:
1. comitetul executiv
2. comitetul de supraveghere
3. comitetul pentru membri
4. comitetul de etica bursiera
5.comitetul pentru operatiuni cu noi produse bursiere


a. 1+3+4
b. 2+3+4+5
c. 2+3+5
d. 1+3+4+5
e. toate



82. Societatile de bursa britanice cuprind in structura lor organizatorica urmatoarele componente de baza:
1. compartimentul de relatii cu investitorii institutionali ;
2. compartimentul de relatii cu investitorii individuali ;
3. compartimentul de relatii cu publicul;
4. compartimentul de analiza bursiera .

a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+2+4
d. toate



83. Un agent de intermediere, angajat al firmei de saitori are o serie de responsabilitati privind activitatea sa in incinta bursei:
1. sa anunte preturile de vanzare/cumparare pentru titlurile pe care lucreaza;
2. cand conditiile pietei o impun, el trebuie sa anunte cursurile cu voce tare, astfel incat toti cei interesati sa poata lua cunostinta de cotatiile agentului;
3. sa inregistreze toate tranzactiile efectuate, intocmind un raport de tranzactii;
4. sa raspunda pentru pagubele pe care le creeaza membrilor plini ca urmare a erorilor personale;
5. sa-si desfasoare intreaga activitate dupa principiul bunului gospodar (due dilligence), tratand pe toti membrii plini, respectiv agentii de tranzactie in mod egal si corect;
6. sa fie angajat sau reprezentant al unui membru al bursei.

a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+5+6
c. 2+3+4+5+6
d. toate
e. nici una



84. Dupa valorile mobiliare care constituie suportul indicelui, se identifica urmatorii indici:
1. Indici bursieri pentru actiuni
2. Indici bursieri pentru obligatiuni
3. Indici ai volatilitatii
4. Indici permanenti
5. Indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale si de alte institutii de acest fel


a. 2+3+4+5
b. 1+2+3+5
c. 1+3+4+5
d. toate
e. nici una




85. Dupa gradul de cuprindere, indicii se impart in:
1. indici generali ai pietei
2. indici polivalenti
3. indici sectoriali

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. toate
e. nici una



86. Dupa intervalul la care sunt calculati, indicii bursieri pot fi:
1. Indici calculati in timp real
2. Indicii calculati saptaminal
3. Indici calculati doar la sfarsitul zilei de tranzactionare

a. 2+3
b. 1+3
c. 1+2
d. toate
e. nici una



87. Dupa numarul de piete financiare care intra in calculul indicelui, acestia se impart in:
1. Indici ce cuprind in portofoliul lor actiuni cotate pe o singura piata bursiera, fie actiunile unor firme autohtone, fie ale unor firme straine cotate si pe acea piata.
2. Indici mondiali care tin cont de actiunile ce coteaza pe diverse piete ale lumii
3. Indicii mondiali ce cuprind in portofoliul lor obligatiuni

a. 2+3
b. 1+2
c. 1+3
d. toate
e. nici una



88. In functie de institutia care calculeaza indicele, exista urmatorii indici:
1. indici oficiali,
2. indici calculati de aceste institutii in colaborare cu publicatii financiare,
3. indici calculati de diverse publicatii economico-financiare,
4. indici neoficiali
5. indici calculati de societati de valori mobiliare, firme de consultanta si alte institutii financiare.

a. 2+3+4+5
b. 1+2+3
c. 1+2+3+5
d. toate
e. nici una



89. Etapele utilizate in constructia unui indice bursier sunt urmatoarele:
1. Selectarea actiunilor ce intra in portofoliul indicelui.
2. Atribuirea unei anumite importante fiecarei actiuni
3. Alegerea datei de referinta
4. Atribuirea unei marje de indice bursier


a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4
d. 1+2+3
e. nici una



90. Principalele criterii in functie de care se stabileste componenta indicilor bursieri se pot sintetiza astfel:
1. conditii privind capitalizarea bursiera;
2. conditii specifice privind compatibilitatea cu alti indici;
3. conditii privind lichiditatea actiunilor;
4. conditii privind cotarea la prima categorie a pietei respective;
5. conditii privind domeniul de activitate al firmei emitente, in special in cadrul indicilor sectoriali;
6. conditii privind apartenenta sau nu la o anumita tara a emitentului;
7. conditii privind ponderea din totalul actiunilor care trebuie sa fie disponibile pe piata;
8. conditii privind necesitatea trecerii unui anumit interval de timp de la listare.

a. 1+2+4+5+6+8
b. 1+3+4+5+6+7+8
c. 2+3+4+5+7+8
d. toate
e. nici una



91. Piata bursiera nemteasca se compune din urmatoarele mari sectoare:
1) piata cotatiilor oficiale, deschisa marilor firme si implicand conditii limitative de acces;
2) piata reglementata (germ., Geregelter Markt), pentru firme mijlocii, cu conditii de acces mai lesnicioase (aproximativ jumatate din costurile pe care le implica intrarea pe prima piata);
3) piata libera reglementata (germ., Freie Geregelter Markt), cu traditie in Germania, impunand conditii simple pentru acces la tranzactii;
4) piata libera nereglementata (germ., Freie Verkehr), de tip OTC, practic fara restrictii de admitere pentru firme.

a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3
d. toate
e. nici una



COMPLETION

1. FINANTELE  INTERNATINALE reprezinta astazi "o retea din ce in ce mai densa de operatiuni de vanzare-cumparare sau de credit-imprumut, cu caracter speculativ si de acoperire, care transcende frontierele nationale si deasupra carora se organizeaza, in consecinta, o adevarata megapiata financiara mondiala".


2. Dereglementarea - scoaterea progresiva a controlului schimburilor - permite miscarea capitalurilor catre locurile cele mai avantajoase, cu riscul de a face rapid arbitraje daca ele se schimba. Titrizarea este traducerea expresiei americane securitisation (security inseamna valoare mobiliara ) si consta in inlocuirea vanzarii de credite prin emisiunea si plasarea titlurilor negociabile.



4. Piata monetara este piata pe care bancile se imprumuta intre ele, pe termen scurt.



5. Piata capitalurilor este specializata in intermedierea de tranzactii cu active financiare care au scadente pe termene medii (1-5 ani) si lungi (peste 5 ani); prin intermediul ei, sunt satisfacute nevoile de capital ale solicitantilor cu disponibilitatile de capital ale ofertantilor.



6. Piata primara de capital sau piata noilor emisiuni este acea piata pe care are loc transferul initial de bani de la investitori catre firme, odata cu emiterea de actiuni.



7. Piata primara de capital are rolul de plasare a emisiunilor de titluri mobiliare, pentru atragerea capitalurilor disponibile pe termen mediu si lung, atat pe pietele interne de capital, cat si pe pietele internationale.


8. Piata secundara de capital ofera posibilitatea detinatorilor de actiuni si obligatiuni sa le valorifice inainte ca acestea sa aduca profit (dividende sau dobanzi).


9. Valorile mobiliare primare sau titlurile financiare, in sens restrans, sunt emise de utilizatorii de fonduri si sunt destinate cresterii capitalului propriu, reprezentand instrumente de proprietate (equity instruments) concretizate in actiuni, precum si atragerii capitalului de imprumut, reprezentand instrumente de datorie (debt instruments) concretizate in obligatiuni.


10. Valorile mobiliare derivate reprezinta acele produse bursiere care rezulta din contractile dintre emitenti (vanzatori) si beneficiari (cumparatori) prin care se prevede ca acestora din urma li se confera drepturi asupra unor active (titluri financiare, valute, marfuri s.a.) ale emitentului la o scadenta viitoare, conform prevederilor contractului.


11Recipisa de depozitareeste un certificat negociabil care, de regula, reprezinta instrumente sub forma de titluri de valoare, detinute in depozit de o banca custode; este un instrument care permite investitorilor dintr-o tara sa devina actionari in cadrul unei companii straine, ceea ce permite cumpararea/vanzarea si primirea de dividende in moneda interna a tarii investitorului.


12. Valorile mobiliaresinteticerezulta din combinarea de contracte futures de vanzare si de cumparare, din combinarea de optiuni put si call, din combinatii intre diferite tipuri de futures si optiuni sau reprezinta titluri financiare de tip "cos" (exemplu: contractele pe indici de bursa).


13. ______________ este o hartie de valoare, valoare care este o parte din capitalul social al societatii pe actiuni emitente; aceasta intra in posesia unor persoane denumite actionari si le confera acestora anumite drepturi si obligatii, respectiv participarea la beneficiul societatii sau obligatia de a suporta o parte din pierderea acesteia.



14. obligatiunea este valoarea mobiliara emisa cu dobanda (sau cu discount, in cazul obligatiunilor cu cupon zero) prin care emitentul se obliga sa plateasca proprietarului, la anumite intervale de timp, o suma de bani, numita cupon, precum si sa restituie, la scadenta, valoarea integrala sau ramasa a principalului.



15. obligatiunea este un titlu de credit cu venit fix care indeplineste functia de mobilizare de capitaluri pe termen lung pentru sprijinirea realizarii unor obiective precizate ale statului sau ale unor particulari; el este deci un imprumut, purtator al unei dobanzi platibile periodic, realizat prin intermediul unor hartii de valoare in favoarea statului sau a unei societati care se obliga la o prestatie oarecare, de obicei in bani, la un termen specificat.



16. Coeficientul de conversie exprima numarul efectiv de actiuni in care poate fi convertita o obligatiune .



17. Prima de conversie reprezinta suma cu care pretul de piata al unei obligatiuni convertibile depaseste pretul de piata al actiunilor obisnuite, fiind utilizata pentru a se determina daca conversia unei obligatiuni este profitabila sau nu la o anumita data viitoare.



18. Obligatiunile convertibile sunt instrumente de datorie cu rata fixa a dobanzii, care confera detinatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a schimba obligatiunea si toate cupoanele ramase contra unui numar prestabilit de actiuni obisnuite sau alte instrumente de datorie ale emitentului, la un pret prestabilit si la o data/date prestabilite.



19. Obligatiunile cu warant sunt obligatiuni standard cu cupoane, dar care au un numar prestabilit de warante atasate.

20. Rata de conversie indica numarul de actiuni care pot fi obtinute ca urmare a preschimbarii unei obligatiuni in actiuni comune si pretul de conversie la emisiune .



21. Euroobligatiunile.sunt titluri de creanta care se emit de catre sindicate bancare internationale pe alte piete decat piata tarii imprumutatoare.



22. Contractul forward este o intelegere intre doua parti, emitent si detinator, convenita la momentul t0, prin care detinatorul se angajeaza sa cumpere un activ de baza la o data viitoare T (T > t0 ), data expirarii, numita si data de livrare, la pretul stabilit initial , K t0 - pret de livrare (delivery price), contract care se incheie pe pietele OTC.



23. Pretul la termen (forward) se determina prin preluarea pretului spot (la vedere) sau cash (numerar) din momentul tranzactiei si adaugarea la acesta a costului de derulare (cost of carry).



24. Contractul futures reprezinta intelegerea dintre doua parti de a vinde sau de a cumpara un anumit activ (marfa, titlu financiar sau instrument monetar) la un pret si la o data prestabilite.


25. Spreadurile presupun cumpararea si vanzarea simultana a doua sau mai multe contracte pentru acelasi activ de referinta livrabil, dar cu scadente diferite (ceea ce este cunoscut sub denumirea de spread intra-marfa), ori doua sau mai multe contracte emise pentru active de referinta diferite, dar, totusi, conexe (ceea ce este cunoscut sub denumirea de spread inter-marfa).


26. Arbitrajeurii sunt traderi si creatori de piata care se ocupa de cumpararea si vanzarea de contracte futures, sperand sa obtina profit din diferentele de pret intre piete si/sau burse.




27. O tranzactie swap reprezinta o cumparare si o vanzare simultane, avand ca obiect un activ de referinta similar sau o obligatie de o valoare echivalenta, prin care schimbarea aranjamentelor financiare confera ambelor parti la tranzactie conditii mai favorabile decat cele la care s-ar fi putut astepta altfel.


28. Operatiunile futures pe indici de bursa constituie vanzarea sau cumpararea indicelui la cursul futures al bursei si cedarea/primirea la scadenta a unei sume cash care se stabileste ca produs intre multiplicatorul pietei si diferenta dintre valoarea indicelui din ultima zi de tranzactii a contractului si pretul contractului.

29. ___________ intern modern este o activitate de asigurare si control independenta si obiectiva, creata sa aduca un plus de valoare si sa imbunatateasca activitatea organizatiei. Ea ajuta o firma sa-si indeplineasca obiectivele abordand un sistem disciplinat de evaluare si imbunatatire a eficientei managementului riscurilor, a controlului si a proceselor de guvernare.



30. ANNA are sediul principal in Noisy-le-Grand, Franta, si a fost fondata intr-o adunare generala reunita in Bursa de Valori de la Londra la 7 februarie 1992; se ocupa cu promovarea si cu schimbul numaratorii valorilor mobiliare internationale, coduri de identificare a titlurilor de valori care se negociaza pe pietele de capital in toata lumea, urmarind standardul ISO 6166 adoptat de principalele piete de capital in procesele de compensatie si custodie.

.

31. .EUROCLEAR este cel mai mare sistem de custodie, lichidare si compensare a valorilor in lume, oferind securitate tranzactiilor care realizeaza legaturile dintre participantii care sunt, la randul lor, institutii financiare mai importante din 80 de tari; sediul principal se afla la Bruxelles (Belgia); printre membri se numara depozitarii centrali din Belgia, Franta, Irlanda, Marea Britanie, Olanda etc



32. CLEARSTREAM INTERNATIONAL este depozitarul central pentru Germania si Luxemburg si pentru pietele internationale.

33. CODUL ISIN este un cod universal care identifica orice valoare emisa de o organizatie sau institutie, cum ar fi actiunile sau obligatiunile.



34. obligatiunea internationala este un instrument de credit emis catre sau de catre creditori/debitori din strainatate, care include promisiunea de a plati o suma de bani specificata la o data fixa si de a plati dobanda periodic, la intervale stabilite.


35. ______________ este o organizatie, asociatie sau grup de persoane, inregistrata sau nu in calitate de corporatie, care constituie, mentine sau pune la dispozitie un spatiu sau/si conditii pentru intalnirea cumparatorilor si vanzatorilor de titluri financiare , incluzind in acelasi timp si locul de negocieri .


36. Membrii ________ la TSE sunt societatile financiare angajate in vanzarea/cumpararea de titluri la bursa fie in calitate de comerciant de titluri, deci in cont propriu, fie in calitate de intermediar; deci in contul clientilor lor; numarul acestor membri este limitat la 114.


37. Membrii saitori sunt societati financiare care actioneaza exclusiv in incinta bursei pentru tranzactiile facute de membrii plini; ei nu au dreptul sa negocieze in cont propriu si nici sa primeasca ordine de la nemembri sau de la investitori ; numarul acestora este limitat, la Bursa din Tokyo, la 4 firme.



38. Membrii speciali sunt societati financiare specializate in tranzactii privind ordine de bursa care nu pot fi executate pe celelalte piete bursiere din Japonia; ca atare, ei indeplinesc o functie de interconectare a diferitelor burse nipone.


39. Brokerii pe comision sunt agenti care reprezinta o firma de brokeraj membra NYSE si executa ordinele de vanzare/cumparare pe care le dau clientii din afara bursei.



40. Brokerii independenti sunt tot brokeri de bursa, dar care executa ordinele primite de la alti agenti de bursa sau de la firme membre ai caror agenti nu se afla in incinta bursei.


41. Comerciantii concurenti lucreaza in nume si pe cont propriu; ei sunt inregistrati la bursa si, in acest scop, trebuie sa indeplineasca conditiile de profesionalism si credibilitate financiara, ca si sa respecte reglementarile bursei menite sa garanteze conduita lor corecta.



42. Creatorii de piata concurenti lucreaza in cont propriu pentru profit (ca dealeri), dar au si sarcina de a asigura un pret corect (ca specialistul); spre deosebire de specialist, ei pot vinde/cumpara oricare din titlurile cotate la NYSE.



43. Comerciantii pentru ordine non-standard (odd-lot-dealers) au rolul de a concentra ordine cu volum inferior contractelor standard (la NYSE, 100 actiuni), executand ordinele cand reusesc sa formeze pachete standard.



44. _____________ sunt agenti de bursa tipici pentru pietele americane (NYSE si AMEX); ei combina activitatea brokerului cu cea a comerciantului, si ocupa o pozitie fixa in incinta bursei, specializandu-se pe anumite titluri.

45. Pietele bursiere continue (continuous markets) sunt tipice pentru pietele de negocieri, dar mecanismul lor se regaseste si in cazul burselor de valori; caracteristica definitorie a acestor piete este faptul ca ordinele de vanzare/cumparare de titluri pot fi plasate tot timpul cat piata este in functiune, iar contractarea are loc pe o baza continua.



46. Produsele sintetice ale pietei de capital se numesc indici bursieri

NEGOCIERI


1. Care sunt strategiile utilizate in practica negocierilor?
- strategia deciziei de asteptare
- strategia deciziei rapide
- strategia stimulare - reactie
- strategia activa
- strategia pasiva
- strategia mixta
- strategia "cum"
- Strategia "cand"
- Strategia "unde"
Vezi ce semnifica fiecare in manual, pg 93-95

2. Prin ce se caracterizeaza tehnica de negociere ?
Tehncile de negociere se definesc ca totalitatea procedeelor ce urmeaza sa fie utilizate in desfasurarea procesului de negociere.
- ele constituie instrumentul practic al negociatorului pentru ca reprezinta schemele de actiune care se folosesc in vederea realizarii diferitelor tactici
- raspund la intrebarea "Cum trebuie actionat de aceasta data?"

3. Enumerati tehnicile imorale (pag. 100)
- oferte false
- mituirea
- neglijenta
- tactica faptului implinit
- erori deliberate
- tactica " omul care lipseste"
- tactica ostatecului
- alte tactici neloiale: mistificarea, prefacatoriile, minciuna deliberata
4. Enumerati tacticile si tehnicile de hartuire a partenerului.(pag.109)
- tactica "asta-i tot ce am"
- ultima oferta
- tactica "schimati negociatorul"
- schimbarea tacticii de negociere
- evitarea partenerului de afaceri
- tactica "baiat bun-baiat rau"
- "tipi de treaba" si "tipi de treaba pe care te poti baza"



5. Care sunt caracteristicile unei scrisori obisnuite de afaceri ?
-sa fie scurta
- sa fie concisa, promta, simpla, ingrijita
- sa contina putin umor, poate chiar si o usoara lauda
Scrisul sa fie simplu si interesant, redactat cu mare atentie
Pg 142
6. Care sunt caracteristicile unei scrisori prin care se urmareste strangerea de fonduri de caritate ?
- nu se foloseste hartia cu antet - caracteristica distinctiva fata de scrisoarea obisnuita

7. Principalele "reguli" ale diplomatiei participarii la diverse actiuni si manifestari au in vedere:.
transmiterea unui raspuns la invitatia primita
onorarea invitatiei daca aceasta a fost acceptata
sa nu se trimita un inlocuitor fara a anunta in prealabil gazda

8. Avand in vedere criteriul de clasificare numarul participantilor, negocierile se clasifica: . . (pag. 19)
- bilaterale si multilaterale
9. Care sunt etapele procesului de negociere? (pag. 19)
- prenegocierea
- negocierea propriu zisa
- postnegocierea
- protonegocierea
10. Care sunt principalele modalitati de comunicare?(pag. 21)
- comunicarea curenta
- comunicarea ierarhica
11. Cand, cum si de cine este stabilita ordinea de zi a unei negocieri?(pag. 29)
-aceasta se stabileste de regula prin mandat, problemele care urmeaza sa faca obiectul discutiilor trebuind sa fie identificate si formulate cat mai clar si concis,excluzand posibilitatea unor eventuale interptetari

12. Ce presupune simularea negocierii?(pag. 32)
- reprezinta o temeinica analiza a contrastelor imaginare presupuse in mod logic, care pot rezulta din confruntarea normative si psihologica a celor care negociaza
13. Ce presupune mandatul de negociere?(pag. 37)
- in cadrul mandatului de negociere sunt incluse limitelein cadrul carora negociatorul se poate desfasura;sunt precizate limitele maxime si minime in interiorul carora negociatorul poate lua decizii, incepand cu promisiunile si concesiile pe care le poate face si terminand cu nivelul cererii, respectiv al ofertei negociate.


14. De ce trebuie sa se tina seama la intocmirea mandatului de negociere?(pag. 37)
- elemente de strategie, tactica si tehnica pe care le presupun negocierile
- informatiile culese in prealabil despre partenerul de negociere, organizatia pe care acesta o reprezinta, performantele acestuia, bonitatea si situatia ei economico-financiara etc.

15. Enumerati categoriile de autoritate intalnite in practica negocierilor
16. Enumerati principalii factori de care depinde puterea de a negocia .(pag. 42)
- depinde de o serie de factori unii obiectivi altii subiectivi, strans legati de domeniul in care se desfasoara negocierile
- avem in vedere factori precum experienta ultimilor negocieri,presiunea echipei de negociere, gradul de informare despre piata, partenerul de negociere si organizatia pe care acesta o reprezinta, viteza de reactie, respectiv flexibilitatea in luarea deciziei, capacitatea de a-ti asuma un anumit risc, modul de pregatire a negocierii etc
17. Enumerati principalele tipuri de negociatori.(pag. 43)
- autoritar
- cooperant
- permisiv
- creativ
18. Caracterizati stilul francez de negociere.(pag 46)
- eleganta, elasticitate,multa cultura
19. Caracterizati stilul nemtesc de negociere.(pag. 47)
- este unul exact, cu o pregatire riguroasa a negocierii, un stil clar, ferm si aproape matematic
20. In ce consta negocierea propriu-zisa?(pag. 20)
- se concretizeaza in adoptarea unei intelegeri, de regula scrisa, ce contine masurile care urmeaza sa fie indeplinite pentru realizarea obiectivului in cauza.
- este etapa dialogului intre partile participante,dialog ce se desfasoara la masa tratativelor, fiecare parte cunoscandu-si interesele fata de obiectivul negocierii.
- Se prezinta cereri si se fac oferte, se fac presupuneri, se aduc argumente, urmate de contraargumente, apar eventualele concesii

21. Care sunt principalele avantaje legate de desfasurarea negocierilor comerciale pe teritoriul propriu ?
- constituirea unei echipe de negociere mai numeroasa; luarea mai rapida a
deciziilor; influentarea partenerului de afaceri prin demonstratii practice, la locul de vanzare, in expozitii
- pregatirea adecvata si potrivit propriilor criterii a locului de desfasurarea a
negocierii, apeland la mostre, esantioane, fotografii, grafice si la unele actiuni de protocol adecvate
- psihologic, atunci cand negociezi "acasa" esti mai "sigur", mai degajat,
esti intr-o ambianta cunoscuta si nepresat de timp




22. Care sunt principalele avantaje legate de desfasurarea negocierilor comerciale in strainatate ?
- cunoasterea directa a unor obiceiuri, uzante, reglementari, a concurentei
- posibilitatea formarii unor imagini directe asupra partenerului (dotari, sediu, numar salariati)

23. Care sunt regulile de baza privind tinuta, in general, si cea vestimentara, in special?
o tinuta sobra, formala, conservatoare la locul de munca + accesoriile purtate sa fie intotdeauna discrete

24. Caracterizati tactica faptului implinit(pag. 103)
- se initiaza o actiune surpriza, menita sa-l plaseze pe cel ce a initiat-o intr-o pozitie favorabila in cadrul negocierii ce urmeaza a se desfasura
- faptul implinit va afecta sigur rezultatul final
- puterea acestei tactici consta in faptul ca ceea ce s-a facut o data ramane bun facut, bineinteles, asumadu-ti riscurile de rigoare
25. Care sunt atributiile echipei de negocieri ?(pag. 34)
- elaborarea materialului tehnic
- fixarea legaturilor de comunicare
- elaborarea planului sau modeluilui de negociere
- participarea la elaborarea mandatului de negociere
- elaborarea proiectului de contract
- elaborarea si lansarea ofertei, respectiv a cereri de oferta
- participarea la pregatirea psihofiziologica specifica
- participarea la dezbateri
26. Ce sarcini are conducatorul de echipa ?(pag. 34)
- sa selectioneze membrii echipei si sa-i pregateasca in mod corespunzator
- sa pregateasca planul de negociere si proiectul de contract
- sa se ingrijeasca de primirea mandatului de negociere
- sa organizeze si sa conduca efectiv negocierile
- sa finalizeze contractul cu partenerii
- sa intocmeaca raportul asupra negocierii
- sa mentina permanent moralul membrilor echipei pe care o conduce
- sa incerce sa obtina de la fiecare membru al echipei contributia maxima pe care acesta o poate da
27. Care sunt caracteristicile stilului de negociator francez ?(pag. 47)
- eleganta,elasticitate, multa cultura
28. Prin ce se caracterizeaza tactica invinovatirii reciproce (big-pot) ?(pag. 124) - la vanzare se cere un pret f mare in raport cu valoarea reala si la cumparare se ofera un pret exagerat de mic
- cumparatorul de exemplu are in vedere:
- sa reduca nivelul aspiratiei vanzatorului
- sa-si convinga colegii si propria conducere ca este un bun negociator
- sa-si asigure un timp suplimentar de gandire si de actiune
- sa-i creeze partenerului posibilitatea de a se intoarce la ai sai cu un pret mai mic
29. Ce reprezinta la japonezi, oferirea de cadouri ? (pag. 48)
un fel de obligatie sociala de la care nimeni nu se sustrage
30. Care sunt tacticile utilizate pentru iesirea din impas ?(pag 78-79)
31. Care sunt tehnicile de finalizare a negocierilor ?(pag. 91 nu 83)
tehnica concesiilor legate e una dintre ele mai cititi voi si despre altele: finalizarea conditionata, tehnica comparatiei, ultima oferta

32. Ce se intelege prin tactica de negociere ?(pag. 95)
- tactica de negociere este acea parte a strategiei menita sa stabileasca metodele, mijloacele si formele de actiune ce urmeaza sa fie folosite in vederea realizarii obiectivelor in cauza.

33. Ce inseamna tactica faptului implinit ?(pag. 103)
initierea unei actiuni menita sa-l plasese pe initiator intr-o pozitie favorabila.
34. Cum se clasifica negocierile in functie domeniul de desfasurare?(pag. 18)
economice, politice, sociale sau culturale;
35. Cum se clasifica negocierile in functie de aria de desfasurare?(pag. )
comerciale interne si ale afacerilor economice internationale;
36. Cineva intra in biroul tau, cum trebuie sa procedezi tu pentru a-l saluta respectuos ? Cum trebuie sa isi arate respectul celelalte persoane aflate in boroul tau ?
Cand cineva intra in biroul tau, tu te vei ridica in picioare si-l vei saluta respectuos, celelalte persoane care eventual se afla langa tine, vor face la fel

1. Daca omul cheie nu este de gasit in momentul finalizarii unei intelegeri, trebuie luate masuri precum:
A. se renunta la negociere
B. se plateste in avansse impune o limita de timp la oferta facuta
C. se protesteaza
D. se apeleaza la seful omului cheie

2. La intrarea intr-o negociere comerciala, fiecare echipa trebuie sa fie in posesia, printre altele, si a urmatoarelor dosare:
A. comercial
B. concurentei
C. politic al partenerului
D. partenerului de negociere
E. social al partenerului

3. Daca avem in vedere criteriul politic, negocierile pot imbraca forma negocierilor: (pag. 18)
A. diplomatice
B. politice interne
C. bilaterale

4. Printre actiunile negociatorului ce se manifesta in procesul de negociere se intalnesc si:
A. prietenia
B. cooperarea
C. ostilitatea
D. dominatia

5. Limbajul corpului este o tactica ce nu se incadreza in categoria(pag. 127)
A. tacticilor de asociere
B. tacticilor imorale
C. tacticilor si tehnicilor de hartuire a partenerului
D. altor tactici de negociere

6. Tactica faptului implinit nu face parte din categoria (pag 103)
A. tacticilor si tehnicilor imorale
B. tacticilor si tehnicilor de hartuire a partenerului
C. tacticilor de escaladare
D. tacticilor de rezistenta

7. Asocierea nu este o tactica: (pag 97)
A. imorala
B. de hartuiere a partenerului
C. de escaladare

8. Dupa obiectul informatiilor in negociere, acestea se refera la (pag. 50)
A. situatia economica mondiala
B. piata externa de unde provine partenerul de negociere si la piata produsului ce face obiectul negocierii
C. partenerul de negociere si la organizatia pe care acesta o reprezinta
D. toate cele de mai sus

9. Tipologia intrebarilor utilizate in negocieri cuprinde trei categorii: (pag. 66)
A. de testare, de informare si de atac
B. de testare, specifice si de atac
C. de informare, specifice si de analiza

10. In cazul tacticii "fait accompli", actioneaza foarte bine regula:
A. posesiunea reprezinta chiar legea
B. posesiunea reprezinta 90% din lege

Comentati enunturile

1. La intocmirea si definitivarea mandatului de negociere se va tine seama doar de elementele de strategie, tactica si tehnica pe care le presupun negocierile. (pag. 37)
F

2. De fapt, negocierea nu este altceva decat o evaluare nescrisa a caracterului si calitatilor celor care negociaza.(pag 15)
A

3. In lumea afacerilor romanesti (dar nu numai) nu se manifesta indiferenta in ceea ce priveste raspunsul la o invitatie.
F

4. In conditiile in care arabii au credinta ca animalul este norocos, se recomanda oferirea unui cadou care sa sugereze un animal.
fals

5. Creativitatea ramane, alaturi de cooperare, atitudinea cea mai constructiva, care trece insa dincolo de limitele cooperarii firesti.

A

6. Incheierea propriu-zisa a afacerii se realizeaza numai atunci cand fiecare parte considera ca partenerul a facut toate concesiile posibile, iar alte eforturi ulterioare nu ar mai fi productive.
A

7. In cadrul negocierilor, tactica "ultima oferta" este destul de rar folosita, obtinandu-se, de cele mai multe ori, rezultatele scontate.(pag. 111)
F

8. Unele negocieri sunt conduse astfel incat sa duca la blocarea deciziei sau la amanarea unei actiuni indezirabile din partea celeilalte parti.
adevarat

9. Oamenii care incep cu cerinte mari termina, de obicei, cu bine, realizand nivelul real al aspiratiilor, nivel pe care si l-au propus initial.

Adevarat

10. Cresterea numarului de state nu a dus la cresterea complexitatii negocierilor internationale, intrucat nu a insemnat cresterea diversitatii culturale.
fals
11. Tactica de negociere constituie instrumentul practic de care dispune negociatorul, reprezentand scheme si forme de actiune.(PAG. 95)

A
12. Mistificarea este echivalentul minciunii.(pag. 107)
F
Seamana mai mult cu jocurile de noroc

13. Tactica "razboiului sfant" este o tactica de rezistenta(pag. 127)
A

14. In cazul autoritatii ascendente, ne aflam in fata unei escaladari a autoritatii, folosirea acesteia fara discernamant sau de catre un negociator neexperimentat, conducand la compromiterea negocierii.
Adevarat

15. In cazul autoritatii limitate, ne aflam in fata unei escaladari a autoritatii, folosirea acesteia fara discernamant sau de catre un negociator neexperimentat, conducand la compromiterea negocierii.
Fals

16. Dominatia se manifesta prin agresivitatea unuia sau ambilor parteneri de negocieri. Este o caracteristica a negociatorului orgolios, ce nu admite nici un fel de compromis(pag. 45)

A

17. Cele mai multe dintre obiectiunile ridicate de partenerul de negociere sunt neintemeiate si ele trebuie tratate ca atare
fals

18. Un bun negociator va continua sa aduca argumente atata timp cat partenerul face acelasi lucru.
A

19. Cadoul oferit la prima intalnire cu un arab se considera mita.(pag. 49)
F

20. Atunci cand ii provoci partenerului de negociere o emotie, trebuie sa-ti asumi riscul de a merge mai departe, de a "sari calul" si astfel, sa scapi lucrurile de sub control.


1. Ponderea cea mai mare din comunicare (peste 65%) revine comunicarii..NONVERBALE..:
2. Cand sensul mesajului nonverbal intra in conflict cu cel verbal, exista tendinta de a se da crezare mesajulu..NONVERBAL
3. Dominatia este atitudinea in procesul de negociere adoptata de negociatorul care are o multitudine de posibilitati de a incheia o afacere, iar mersul negocierii este total.FAVORABIL..: (pag. 45)
4. Atitudinea in procesul de negociere caracterizata prin aceea ca partenerii de negociere se manifesta in mod sobru, fara nici un fel de exces de politete si de afectivitate, aflandu-se in permanenta intr-o stare de neutralitate si obiectivitate, fiecare dintre parteneri manifestand o incredere limitata si lupta pentru obtinerea avantajului minimal, este..: RATIONALITATEA
5. Atitudinea care este alaturi de cooperare cea mai constructiva si negociatorul se stradiue sa inteleaga pozitia intima a partenerului, interesele minimale ale acestuia, cautand solutii avantajoase pentru ambele parti, poarta numele deCREATIVITATE..(pag. 46)

6. Stilul care se caracterizeaza prin eleganta, elasticitate, multa cultura si negociatorul considera negocierea ca o dezbatere ampla, ce isi propune sa gaseasca solutii bine fundamentate, negocierea fiind considerata ca o competitie antagonista, fara scrupule, este specific.STILULUI FRANCEZpag. 47)
7. Gesturi precum batutul prietenesc pe umeri, stransul sau sarutatul mainii provoaca o adevarata oroareJAPONEZILOR..(pag. 48)
8. Nu vor spune niciodata un "nu" ferm, ci vor da raspunsuri evazive..JAPONEZII..pag. 48)
9. Nu conteaza timpul in negociere pentruARABI.pag. 49)
10. Cei care asculta o expunere retin mai bine.. INCHEIEREA EXPUNERII
11. Ordinea intrebarilor utilizate in negociere este urmatoarea.
intrebari de testare - intrebari specifice - intrebari de atac
12. Intrebarea "V-ati gandit la un contract pe o durata de cel putin cinci ani?" este o intrebare.CARE STIMULEAZA GANDIREA PARTENERULUI
13. Nu trebuie sa participi la o actiune organizata imbracat in alb in.CHINA..
14. Nu se ofera niciodata drept cadou un ceas inCHINA
15. Nu se ofera ca si cadou o cravata, deoarece ei poarta doar cravata organizatiei din care fac parte..britanicilor
16. Nu se vor oferi niciodata obiecte de culoare rosu aprins intarile din America Latina
17. Strategia prin care se urmareste aflarea necesitatilor si motivatiilor potentialului client, asigurandu-se satisfactia acestuia, rezolvarea obiectiilor ridicate si mentinerea relatiilor pe termen lung cu clientul esteNECESITATE-SATISFACTIE..(pag. 95)
18. Intelegerile pas cu pas construiesc increderea reciproca si permit partilor sa cunoasca mai bine problema . . , sa intre in intimitatea acesteia.
19. Pornind de la faptul ca negocierea presupune atat satisfactii, dar si multe insatisfactii, trebuie acordata o mare insemnatate depasirii obiectiunilor ridicate, evitand astfel RISCUL ratarii afacerii, cu implicatii neplacute pentru ambele parti.
20. De regula, oferta falsa este facuta pentru a inlatura . CONCURENTA . . .., astfel incat cumparatorului sa-i ramana terenul deschis. (pag. 100)
21. Mistificarea este una din tacticile . IMORALE . .. ale negocierii. (pag. 107)

22. Tactica "baiat bun-baiat rau", este des folosita in lumea afacerilor, este imprumutata din . FILME . . (pag. 117)