PLANIFICAREA FINANCIARA

1. Previziunea trezoreriei

In procesul general de previziune la nivel de intreprindere, se parcurg urmatoarele etape:

se previzioneaza cifra de afaceri (de regula pentru urmatorii 5 ani);

se previzioneaza valoarea imobilizarilor si a stocurilor necesare atingerii nivelului de productie si vanzare previzionat; se planifica astfel achizitionarea de active prin bugetele de investitii;

se realizeaza o defalcare pe perioade a vanzarilor si a colectarii creantelor, precum si a platilor pentru stocuri si pentru imobilizarile care trebuie achizitionate.

Toate aceste informatii se folosesc pentru elaborarea bugetului de trezorerie, document ce contine intrarile si iesirile de numerar pe o anumita perioada de timp.

Bugetele de trezorerie se pot intocmi zilnic, saptamanal sau lunar. De obicei, intreprinderile lucreaza cu bugete de trezorerie previzionate lunar, pentru perioade de 6 pana la 12 luni in avans, si cu bugete zilnice pentru o luna in avans.

Gestiunea trezoreriei are ca obiectiv sincronizarea incasarilor cu platile, in scopul asigurarii permanente a capacitatii de plata a intreprinderii. In cazul in care nu se poate obtine un echilibru in conditii acceptabile, se pot revizui celelalte bugete anuale (al vanzarilor, al aprovizionarilor, al investitiilor, al cheltuielilor de personal, al administratiei, etc), prin modificarea ritmului investitiilor, a politicii creditelor pentru clienti, etc.

Bugetul de trezorerie se prezinta sub forma unui tabel care regrupeaza toate incasarile si platile prevazute, indiferent de tipul de activitate (de exploatare sau in afara exploatarii) si de perioada la care se refera (exercitiul curent, exercitiul anterior sau cel viitor).

1.1. Elaborarea bugetului de trezorerie

Pentru elaborarea bugetului de trezorerie (1) sunt necesare urmatoarele documente de evidenta si previziune:

bilantul de deschidere al perioadei de gestiune - bilantul de inchidere al exercitiului precedent - (2);

contul de rezultate previzional (3);

planul de investitii si de finantare (4);

bilantul previzional (5).

Pe baza acestora, se pot calcula incasarile si platile perioadei:

Creantele initiale reprezinta incasarile care se vor realiza in perioada de previziune, pentru vanzarile realizate in exercitiul incheiat. Creantele finale sunt incasari care se vor efectua intr-o perioada urmatoare celei de previziune, pentru vanzari din perioada de previziune.

In mod similar, datoriile initiale sunt generate in exercitiul incheiat, dar se vor achita in perioada de previziune, iar datoriile finale sunt aferente perioadei de previziune, dar se vor achita intr-o perioada ulterioara.

Pentru previziunea incasarilor si platilor trebuie sa se tina seama de decalajul de timp dintre momentul vanzarii si cel al incasarii, respectiv intre momentul aprovizionarii si cel al platii. Acest decalaj difera in functie de ramura economica, avand valori cuprinse, in general, intre 30 si 90 de zile.

Soldul de trezorerie al perioadei de gestiune se va determina astfel:

Soldul de trezorerie = Incasarile - Platile

al perioadei perioadei perioadei

Soldul final al trezorerie se calculeaza in functie de soldul initial al trezoreriei (preluat din bilantul de inchidere al exercitiului precedent) si de soldul de trezorerie al perioadei:

Sold final = Sold initial + Sold de trezorerie

de trezorerie      de trezorerie al perioadei

Soldul final poate avea o valoare negativa sau pozitiva.

In cazul in care se obtine un sold previzional deficitar, trebuie luate masuri pentru acoperirea lui, cum ar fi:

reducerea volumului si/sau duratei creditelor comerciale acordate clientilor;

prelungirea duratei creditelor comerciale primite de la furnizori;

renuntarea temporara la efectuarea unor cheltuieli (investitii);

realizarea unor incasari din vanzarea de active fixe, etc.

Daca in urma luarii acestor masuri, soldul ramane in continuare deficitar, intreprinderea trebuie sa recurga la credite (de trezorerie, de scont, de factoring) pentru acoperirea lui.

In cazul unui sold previzional excedentar, trebuie analizate cauzele care au dus la obtinerea acestuia.

Daca soldul excedentar se datoreaza unui fond de rulment prea mare, obtinut din contractarea unor datorii financiare fara o intrebuintare imediata, intreprinderea este intr-o pozitie nefavorabila. Chiar daca va plasa excedentul de lichiditati pe piata monetara, ea este dezavantajata, deoarece randamentul plasamentelor pe termen scurt este mai mic decat rata dobanzii platita la datoriile pe termen lung.

Cand soldul excedentar al trezoreriei se datoreaza unei nevoi de fond de rulment mai mici, intreprinderea este intr-o pozitie avantajoasa, deoarece incasarea clientilor se realizeaza mai rapid decat plata furnizorilor. In acest caz, excedentul de resurse trebuie plasat pe piata monetara sau chiar financiara in conditii de lichiditate si rentabilitate maxima si de risc minim. Aceste plasamente pot imbraca forma depozitelor bancare, certificatelor de depozit, biletelor de trezorerie, actiunilor, obligatiunilor, optiunilor, etc.

Ideala pentru intreprindere este obtinerea unui sold al trezoreriei egal cu zero, ceea ce ar elimina atat costurile de finantare in caz de deficit, cat si costurile de oportunitate legate de plasarea excedentului.

Planul de trezorerie este un instrument complementar si indispensabil bugetului de trezorerie. El permite previzionarea necesarului de credite pe termen scurt.

2. Aplicatii rezolvate

Aplicatia 1 - Sa se calculeze soldul final de trezorerie pentru trimestrul I al exercitiului financiar N+1, pe baza urmatoarelor informatii:

incasarile de la clienti se realizeaza in 2 rate egale, in luna urmatoare vanzarii si dupa 2 luni de la vanzare;

datoriile fata de furnizori se achita integral la 60 de zile de la aprovizionare (dupa 2 luni).

Previziunea vanzarilor si a cumpararilor pentru trimestrul I al exercitiului financiar N+1 este urmatoarea:

Bilantul exercitiului incheiat N pune in evidenta urmatoarele solduri(u.m.):

clienti 360, din care 250 incasabili in ianuarie, restul in februarie;

furnizori 1.500, platibili in transe egale in ianuarie si in februarie;

soldul trezoreriei (disponibilitati) 15.

Rezolvare:

1) Previziunea incasarilor

Se previzioneaza incasarile pe baza situatiei vanzarilor (din anul precedent si din anul de previziune) si a frecventei medii a incasarilor din vanzari.

SI = sold initial

Incasarile totale aferente trimestrului I al anului N+1 se pot calcula in doua moduri:

Incasari = 250 + 235 + 250 = 735

sau

Incasari = Sold initial + Vanzari ale perioadei - Sold final

= 360 + (250 +250 +200) - 325 = 735

2) Previziunea platilor pentru cumparari

Se previzioneaza platile pe baza situatiei aprovizionarilor (din anul precedent si din anul de previziune) si a frecventei medii a platilor pentru aprovizionari (cumparari).

Platile totale pentru cumpararile previzionate pentru trimestrul I al anului N+1 se pot calcula astfel:

Plati = 750 +750 +1.000 = 2.500

sau

Plati = Sold initial + Cumparari ale perioadei - Sold final = 1.500 + (1.000 +750 +500) - 1.250 = 2.500

4) Previziunea soldului final de trezorerie pentru trimestrul I, exercitiul N+1

*SI = sold initial. Pentru luna ianuarie, SI = 15 (soldul disponibilului din bilantul de inchidere al exercitiului N).

Pentru lunile urmatoare, SI = soldul final al lunii precedente.

Soldul final de trezorerie pentru trimestrul I al exercitiului N+1 este - 1.750. Acesta se mai poate calcula astfel:

Sold final = Sold initial + Incasarile perioadei - Platile perioadei

= 15 + 735 - 2.500 = - 1.750

Aplicatia 2 - Pentru estimarea soldului de trezorerie la inceputul lunii martie, exercitiul financiar N+1, se dau urmatoarele date (u.m.):

vanzari lunare de marfuri in suma de 2.250, incasabile pe loc, in numerar;

vanzari lunare de produse finite in suma de 500, incasabile astfel: 30% in luna urmatoare vanzarilor, 45% peste 2 luni de la vanzare si 25% peste 3 luni de la vanzare;

cumparari lunare de materii prime si materiale in suma de 2.550, platibile jumatate in luna aprovizionarii, restul in luna urmatoare;

cheltuieli lunare cu personalul 500, cheltuieli lunare cu impozitele si taxele 300.

Bilantul incheiat la sfarsitul exercitiului financiar N prezinta urmatoarele solduri (u.m):

clienti 500, incasabili integral in ianuarie;

furnizori 600, platibili jumatate in ianuarie, restul in martie;

disponibilitati (soldul trezoreriei) 2.400.

Sa se calculeze soldul previzionat al trezoreriei la inceputul lunii martie.

Rezolvare:

1)     Previziunea incasarilor.

Se previzioneaza incasarile pe baza situatiei vanzarilor (din anul precedent si din anul de previziune) si a frecventei medii a incasarilor din vanzari.

Incasarile totale aferente primelor doua luni al exercitiului N+1 se pot calcula in doua moduri:

Incasari = 2.750 + 4.500 = 250

sau

Incasari = Sold initial + Vanzari ale perioadei - Sold final =

= 20.000 - 12.750 = 250

2)     Previziunea platilor pentru cumparari

Se previzioneaza platile pe baza situatiei aprovizionarilor (din anul precedent si din anul de previziune) si a frecventei medii a platilor pentru aprovizionari.

Platile totale pentru cumpararile previzionate pentru primele doua luni ale exercitiului N+1 se pot calcula astfel:

Plati = 1.575 + 2.550 = 4.125

sau

Plati = Sold initial + Cumparari ale perioadei - Sold final

= 5.700 - 1.575 = 4.125

3) Previziunea celorlalte plati

Totalul altor plati = 800 + 800 = 1.600

4) Previziunea soldului final de trezorerie la sfarsitul lunii februarie, exercitiul N+1 (inceputul lunii martie, exercitiul N+1)

*SI = sold initial. Pentru luna ianuarie, SI = 2.400 (soldul disponibilului din bilantul de inchidere al exercitiului N). Pentru lunile urmatoare, SI = soldul final al lunii precedente.

Soldul final de trezorerie pentru lunile ianuarie-februarie exercitiul N+1 este 3.925. Acesta se mai poate calcula astfel:

Sold final = Sold initial + Incasarile perioadei - Platile perioadei = 2.400 + 250 - 4.125 - 1.600 = 3.925.

3. Aplicatie de rezolvat

Pentru trimestrul I al exercitiului N+1 se prezinta informatiile urmatoare in legatura cu previziunea trezoreriei intreprinderii:

Vanzari lunare de produse finite 500 incasabile astfel: 30% in luna urmatoare vanzarilor, 45% peste doua luni de la vanzare si 25% peste trei luni de la vanzare;

Vanzari lunare de marfuri 2.250 incasabile pe loc (in numerar);

Incasari din majoritatea capitalului social prin aport nou in numerar, in luna februarie de 4.500;

Cumparari de materii prime si materiale lunar de 2.550, achitabile jumatate in luna aprovizionarii si restul in luna urmatoare cumpararilor;

Cheltuieli lunare cu personalul 1.800;

Ratele lunare de rambursat pentru creditele angajate in exercitiul anterior, inclusiv dobanzile aferente sunt de 1.200;

Soldurile din bilantul exercitiului incheiat (exercitiul N) sunt: clienti 1.050, incasabili integral in luna februarie; disponibilitati banesti 2.580; datorii catre furnizori 600 achitabile jumatate in luna februarie si restul in martie.

Sa se calculeze soldul trezoreriei la inceputul lunii aprilie (exercitiul N+1).

4. Teste de autoevaluare

1.     Care sunt etapele parcurse in procesul general de previziune?

2.     Ce reprezinta bugetul de trezorerie?

3.     Ce documente sunt necesare pentru elaborarea bugetului de trezorerie?

5. Raspunsuri la testele de autoevaluare

Intrebarea 1

In procesul general de previziune la nivel de intreprindere, se parcurg urmatoarele etape:

se previzioneaza cifra de afaceri (de regula pentru urmatorii 5 ani);

se previzioneaza valoarea imobilizarilor si a stocurilor necesare atingerii nivelului de productie si vanzare previzionat; se planifica astfel achizitionarea de active prin bugetele de investitii;

se realizeaza o defalcare pe perioade a vanzarilor si a colectarii creantelor, precum si a platilor pentru stocuri si pentru imobilizarile care trebuie achizitionate.

Intrebarea 2

Bugetul de trezorerie se prezinta sub forma unui tabel care regrupeaza toate incasarile si platile prevazute, indiferent de tipul de activitate (de exploatare sau in afara exploatarii) si de perioada la care se refera (exercitiul curent, exercitiul anterior sau cel viitor).

Intrebarea 3

Pentru elaborarea bugetului de trezorerie (1) sunt necesare urmatoarele documente de evidenta si previziune:

bilantul de deschidere al perioadei de gestiune - bilantul de inchidere al exercitiului precedent - (2);

contul de rezultate previzional (3);

planul de investitii si de finantare (4);

bilantul previzional (5).

6. Teste de autoevaluare propuse

1.     Cum se determina soldul final de trezorerie?

2.     Cum se determina incasarile perioadei?

3.     Cum se determina platile perioadei?

Cuvinte si relatii cheie

Creante initiale

Datorii initiale

Sold initial de trezorerie

Creante finale

Datorii finale

Excedent de trezorerie

Deficit de trezorerie

Incasarile perioadei

Platile perioadei

Buget de trezorerie

Sold de trezorerie al perioadei

Sold final de trezorerie

8. Bibliografia unitatii de invatare 7

1. Duca, I., Gherghina, R., Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura UTM, Bucuresti, 2005

2. Gherghina, R., Gestiunea financiara a intreprinderii. Aplicatii practice, Editura Renaissance, Bucuresti, 2004

3. Stancu, I., Finante, Editia a patra, Editura Economica, Bucuresti, 2007

4. Stancu, I.(coord), Gestiunea financiara a intreprinderii, vol.III Editura Economica, Bucuresti, 2003

5. Vintila, G., Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2010

6. Vintila, G., Vuta, M., Gestiunea financiara a intreprinderii. Lucrari aplicative si studii de caz, Editura Rolcris, Bucuresti, 2000