ISD in economiile in tranzitie - pozitia Romaniei in contextul regional

1. Climatul investitional in tarile in tranzitie

In perioada 1996-1999, fluxurile de ISD in Europa centrala si de est au crescut continuu, ele depasind pentru a doua oara de la trecerea la economia de piata valoarea de 20 mld. $. Exista doua modalitati de realizare a unei investitii straine directe, pe loc gol (greenfield) si prin achizitii sau fuziuni cu o firma locala (merger and acquisition). Se constata o crestere a fluxurilor de ISD realizate prin ambele modalitati, cele rezultate prin achizitii si fuziuni insumand 10 mil. $ la nivelul anului 1999.

Pana la sfarsitul acestui an, valoarea ISD a ajuns la 110 mld. $, aceste investitii fiind concentrate in principal in patru tari: Polonia (30 mld. $), Ungaria (19 mld. $), Rusia (17 mld. $), Republica Ceha (16 mld. $)., totalizand aproximativ trei patrimi din stocul de ISD acumulat de Europa centrala si de est. Aceste fluxuri de investitii provin in principal din tarile U.E. in proportie de 60% si din S.U.A, in proportie de 16%, cele din S.U.A indreptandu-se in principal inspre Croatia, Ucraina si Rusia.

Fig. 1 Europa centrala si de est: provenienta ISD pe zone geografice, 1999^a

Sursa: UNCTAD, baza de date FDI/TNC

^a valori estimate

Fig. 2 Europa centrala si de est: compozitia industriala a ISD, 1999^a

Sursa: UNCTAD, baza de date FDI/TNC

^a valori estimate

Asteptarile initiale legate de atragerea  unui volum spectaculos de ISD in Europa centrala si de est, asteptari localizate atat la nivelul tarilor din regiune, cat si la nivelul comunitatii internationale a oamenilor de afaceri aveau la baza doua argumente majore: spatiul de influenta ex-sovietica constituia o piata uriasa, deschisa odata cu declansarea proceselor de reforma, iar raportul pret-calitate in ce priveste forta de munca constituia un avantaj comparativ pentru aceste state. La acestea se adauga si argumentul dotarii cu resurse naturale. Dar, aparitia statelor cu economie in tranzitie pe piata internationala a ISD ca potentiale tari receptoare nu a determinat mutatii majore pe piata respectiva.

Concluzia care se desprinde in urma studiului efectuat de serviciul de consultanta in domeniul investitiilor straine din cadrul Bancii Mondiale este ca in atragerea de ISD, tarile cu economie de piata in tranzitie concureaza, in principal, unele cu altele.

Conform informatiilor furnizate de rapoartele anuale asupra ISD elaborate de UNCTAD, stocul de ISD  in economiile in tranzitie in valoare de 46 mld.$ nu reprezenta la sfarsitul anului 1996 nici macar 1,5% din totalul mondial. Mai mult, evolutia fluxurilor anuale nu a fost continuu crescatoare, 1996 reprezentand un an in care intrarile de ISD in economiile in tranzitie au constituit singura componenta a fluxurilor mondiale de investitii, fiind de 12 mld. $.

O prezentare a nivelului investitional din unele tari din centrul si estul Europei este cuprinsa in tabelul urmator.

Europa centrala si de est: ISD in perioada 1993-1999 (mil.$)

Sursa: World Investment Report, 2000, pag. 228

^avalori estimate

In cele ce urmeaza sunt prezentati alti indicatori ai ISD (ISD raportat la numarul de locuitori si P.I.B., stocul de ISD, stocul raportat la P.I.B) in principalele tari cu economie in tranzitie.

Europa centrala si de est: ISD, 1998-1999

Sursa: UN/ECE, bazate pe balantele nationale de plati

O mare parte a ISD este asociata direct cu privatizarea. Achizitiile straine in cadrul acestui proces au generat aproximativ jumatate din stocul de ISD al tarilor central si est europene.

In Ungaria, privatizarea a permis atragerea a aproximativ 18 mld.$ in 8 ani, respectiv un volum pe locuitor de departe cel mai ridicat dintre tarile din regiune. Valoarea ISD din privatizare a fost de 27% din stocul de ISD la inceputul lui 1994, de 37% in 1995 si de 48% in 1996. Aceasta arata ca privatizarea a contribuit intr-o mare masura la succesul inregistrat de Ungaria ca lider regional in atragerea de ISD. Faptul poate fi explicat prin aceea ca Ungaria este tara care a declansat cel mai timpuriu privatizarea cu participarea investitorilor straini, epuizandu-si cele mai atractive oferte.

Practic numai exista nici o distinctie intre investitorii locali si straini, asa cum era la inceput. Conform diagnosticului COFACE, reformele structurale au fost cele care au atras investitiile straine, surse ale unei productivitati crescute, favorabile exporturilor. In aceasta tara, ISD au inregistrat cel mai ridicat procent de crestere, de 8,1% in perioada 1990-1996.

Desi cea mai mare parte dintre investitorii straini sunt multumiti de rezultatele obtinute, dificultatile au survenit in ceea ce priveste fixarea tarifelor pentru serviciile publice. Investitiile importante fac obiectul unor scutiri fiscale mai generoase daca se realizeaza intr-o zona defavorizata.

Daca luam in considerare cifra de 2,5 mld. $ avansata pentru valoarea fluxului de ISD in Ungaria in 1997, putem vorbi de o plafonare a acestor fluxuri in aceasta tara, la un nivel de invidiat de alte tari din regiune. In 1997, 65% din veniturile rezultate din privatizare au provenit din partea investitorilor straini. In 1995, statul ungar a declansat procesul de privatizare a sectorului energetic, astfel incat pana in 1996, companiile straine de electricitate si gaz investisera aproximativ 2 mld.$. Investitorii straini achizitionasera toate cele 5 companii regionale de distributie a gazelor si detineau actiuni in cele 6 firme regionale furnizoare de elctricitate.

Desi nu exista date similare pentru alte tari din centrul si estul Europei, se presupune ca privatizarea a fost un factor important de crestere a procentului de ISD in Republica Ceha intre 1991-1993, determinand de asemenea si boom-ul investitional din Polonia. In Cehia, din valoarea de aproximativ 2,5 mld.$ a intrarilor de ISD, inregistrate in 1995, 1,5 mld. mld, deci peste jumatate au rezultat dintr-o singura afacere de privatizare, cea a vanzarii unei parti a companiei cehe de telecomunicatii SPT Telecom unui consortiu de firme olandezo-elvetian, pe ansamblu aproximativ trei sferturi din valoarea ISD provenind din procesul de privatizare.

Un rol important il are IPA (Investment Promoting Agency), ce poate incuraja investitorii straini sa cumpere intreprinderi aflate in proprietatea statului, dar se pune problema cum pot mentine aceste investitii inca din primele etape ale privatizarii.

Inca din anul 1990, autoritatile din Polonia au incurajat investitorii straini, insa uneori au dat prioritate capitalului autohton. Legea din 1991, amendata in 1996, autorizeaza prezenta ISD sub forma de S.R.L, S.A cu capital polonez sau sub forma de reprezentanta. Investitorii straini se plang mai ales de instabilitatea cadrului juridic si financiar, nivelul ridicat la impozitelor directe, subdezvoltarea infrastructurilor, slabiciunea sistemului bancar, dificultati in obtinerea creditelor. Investitorii straini pot transfera, in totalitate sumele cuvenite cu titlu de participare la beneficii. Situatia este similara si pentru sumele provenite din cesiunea de actiuni sau parti sociale pentru partile primite in caz de lichidare a societii sau de expropriere.

Amploarea fluxurilor de investitii ii permit Poloniei sa-si modernizeze reteaua industriala si sa-si acopere deficitele conturilor externe. Rata de crestere a ISD in perioada 1990-1996 a fost de 6,1%. Investitorii straini au fost atrasi in special de marimea considerabila a pietei interne, a doua ca dimensiune dupa Rusia in termenii P.I.B.

Legislatia in vigoare din Slovacia este foarte liberala, investitorii straini putand sa posede 100% dintr-o societate locala, sa repatrieze beneficiile si redeventele, sa recruteze personalul pentru S.R.L-uri, sa achizitioneze bunuri imobiliare. Din anul 1998, guvernul a introdus si stimulente fiscale, care au fost apoi suprimate in 1999, mentinandu-se doar scutirile de taxe vamale si T.V.A pentru aportul de tehnologie. Aceste masuri duc la o reducere cu 75% a impozitelor pe primii 5 ani pentru societatile care beneficiaza de conditia ca investitia straina directa sa fie de 200 mil.de coroane, precum si la scutire totala timp de 10 ani pentru investitiile de cel putin 1 mld. de coroane.

Dar, principalele obstacole intampinate de investitorii straini sunt existenta unei structuri economice insuficient diversificata si intarzierea restructurarii retelei industriale. Relansarea reformelor structurale ar trebui totusi sa faciliteze acoperirea nevoii de finantare prin investitii straine.

In Cehia, legea nu face distinctie intre investitorii locali si cei straini. Pentru a atrage investitii in special in industrie, guvernul a acordat in 1998 o serie de stimulente de ordin fiscal si vamal fiecarui proiect ce genereaza cel putin 25 mil. $ pe timp de 5 ani. Se considera ca acest prag ar trebui sa coboare la valoarea de 10 mil.$. Legea devizelor  garanteaza transferul veniturilor, lichidarea investitiei, etc.Fragilitatea stabilitatii politice a noului guvern social-democrat si precaritatea acordului politic risca sa afecteze ritmul deja lent al reformelor structurale si sa limiteze fluxurile de investitii straine. In pofida anumitor progrese, opacitatea pietei financiare continua sa exercite o anumita neincredere in randul investitorilor.

Fluxul de ISD in Cehia a fost in 1999 de 5,1 mld.$, depasind nivelul din 1998, situatia fiind determinata de ritmul privatizarii, guvernul ceh urmand exemplul Ungariei, care a inregistrat succese considerabile.

Slovenia va trebui sa se deschida investitorilor internationali, ea fiind vulnerabila la miscarile de neincredere a pietelor de capital. Investitiile mai mari de 10 mil. ECU sunt supuse unei autorizari guvernamentale prealabile. Strainii nu pot detine proprietati imobiliare, insa sunt in curs de pregatire unele modificari legislative.

Slovenia are cel mai ridicat nivel de trai din grupul tarilor Europei centrale si de est, avand un P.I.B pe locuitor de 9.161 $ in anul 1997. Rata de crestere a ISD in perioada 1990-1996 a fost de 7,8%.

In Rusia, absenta consensului politic asupra reformelor, insuficienta cadrului institutional si juridic si neincrederea agentilor economici contribuie la slabirea investitiilor  si la fuga de capital. Avantajele fiscale si vamale au fost permise de la inceputul anului 1998, dar numai in sectorul automobilelor.

Ameliorarea climatului pentru investitiile straine directe este dezbatuta in Consiliul Consultativ pentru Investitii Straine. Rusia se remarca totusi ca fiind incapabila sa realizeze reforma fiscala necesara si de a crea un cadru juridic stabil. Justapunerea unor niveluri de competenta ale autoritatilor federale, regionale si locale determina o interpretare libera a acestor prevederi legale, ceea ce genereaza discriminari de tratament. Rata de crestere a investitiilor in perioada 1990-1996 a fost de -13,2% pe an.

Conform diagnosticului COFACE, pe termen scurt, Romania prezinta un risc moderat, iar pe termen mediu, un risc ridicat. In Romania situatia se mentine dificila, existand doua probleme majore.

Prima se refera la disensiunile din cadrul coalitiei la putere si un climat social incordat, ce incetinesc ritmul reformelor, facandu-i pe investitorii straini sa fie mai rezervati. Cel de-al doilea deziderat are in vedere deficitele balantelor externe, care in absenta investitiilor straine, sunt asigurate prin cresterea datoriilor, in special pe termen scurt, ceea ce reprezinta o sarcina financiara dificil de sustinut.

Dinamica fluxurilor de ISD in Romania in perioada 1993-1999 (mil.$)

Sursa: Word Investment Report, 2000, pg. 228

. In ce priveste fluxurile de ISD rezultate din achizitii si fuziuni, Romania se afla in 1999 in topul primelor 10 tari din centrul si estul Europei, fiind depasita de Polonia, Republica Ceha, Croatia, Bulgaria si Ungaria. A fost inregistrat un ritm negativ de crestere a ISD intre 1990-1996, acesta fiind de -7,5% pe an.

Provenienta pe continente a capitalului strain in companiile romanesti in perioada decembrie 1990-iunie 1999

Sursa: Investitia straina in Romania. Sinteza statistica, nr. 29

In ce priveste impactul socurilor externe asupra tarilor analizate, acesta se refera  in principal la doua aspecte, criza financiara si economica din Rusia si razboiul din Iugoslavia, in special conflictul din Kosovo. Criza economica din Rusia a determinat scaderea indicilor bursieri, deprecierea monedelor, reducerea rezervelor internationale, aceste elemente ducand indirect la cresterea neincrederii investitorilor straini. Cele mai afectate au tarile din sud-estul Europei, cum ar fi Bulgaria si Croatia, unde fluxurile de ISD au scazut considerabil.

Unul dintre efectele conflictului din Kosovo a fost cresterea neincrederii investitorilor straini si incetinirea programelor de privatizare in sud-estul Europei. Nici una dintre aceste tari nu a reusit sa atraga fluxuri importante de ISD, inregistrand esecuri in vanzarea unor proprietati de stat. Analizand situatia ISD in prima jumatate a anului 1999, se constata ca ele reflecta decizii luate inainte de acest conflict, deci impactul asupra ISD nu poate fi evaluat cu precizie.

Astfel, in Croatia ritmul ISD a fost lent, dar nu a continuat sa scada pe perioada conflictului. Tot acum, consortiul grec OTE impreuna cu cel danez KPN din domeniul telecomunicatiilor au cumparat 51% din actiunile companiei bulgare BTC pentru 500 mil.$. Tot in acesta perioada, firma Automobile Dacia S.A. din Romania a semnat un contract cu firma Renault pentru vanzarea a 51% din actiunile sale. In octombrie, 31% din compania croata HT, aflata in proprietatea statului a fost vanduta catre Deutche Telekom pentru 850 mil.$. Succesul acestor privatizari arata ca investitorii strategici nu si-au pierdut interesul in aceasta regiune.

Criza din Rusia s-a resimtit in Romania prin efecte negative asupra comertului. In 1998, investitiile de portofoliu au scazut la 130 mil.$, in comparatie cu 883 mil.$ in 1997. Activitatea Bursei de Valori Bucuresti s-a diminuat la aproape jumatate din nivelul normal. Pe langa investitiile straine directe si cele de capital, valoarea altor tipuri de  investitii a scazut de la 557 mil.$ in 1997 la minus 354 mil.$ in 1998, fapt ce arata fuga de capital strain. ISD au crescut de la1.224 mil. in 1997 la 2.040 mil.$ in 1998 datorita unei singure tranzactii si anume vanzarea a 30% din actiunile Romtelecom operatorului grec OTE, vanzare care a generat aproximativ jumatate din valoarea ISD. Razboiul din Iugoslavia a accentuat fuga de capital din Romania, insa efectele asupra ISD nu pot fi inca masurate (Mugur Isarescu, pg. 60 si 62, 2000).

Avantajele tarilor din regiune, care la inceput pareau foarte clare, in principal forta de munca bine pregatita si relativ ieftina, dimensiunea mare a pietei, existenta unei infrastructuri de comunicatii si industriala s-au diminuat in fata dificultatilor intampinate in aceste tari.

Dintre factorii care franeaza patrunderea capitalului strain in regiune se pot distinge factori cu caracter general si factori specifici. Din prima categorie fac parte:

disfunctionalitatile sau lipsa de claritate a unor prevederi legale;

modul birocratic de organizare si operare a institutiilor guvernamentale, in special a celor abilitate cu coordonarea acestui domeniu.

Dintre factori specifici se pot mentiona:

accesul dificil la credite pe termen mediu si lung;

subdezvoltarea infrastructurii bancare;

existenta unor supraefective de forta de munca;

productivitatea redusa a muncii;

penuria de specialisti si manageri;

existenta coruptiei si criminalitatii.

In viitor, fluxurile de ISD in aceste tari vor fi influentate de urmatorii factori:

credibilitatea politicilor de macrostabilizare, intarita deja prin incheierea unor acorduri stand-by cu F.M.I de catre majoritatea tarilor;

capacitatea de a sustine cresterea economica;

extinderea procesului de privatizare;

dezvoltarea infrastructurii, incurajata deja de o serie de acorduri de creditare incheiate cu B.E.R.D, B.I.R.D, etc;

reducerea nivelului datoriei externe in cazul tarilor foarte indatorate, precum Polonia, Ungaria, Bulgaria;

deschiderea mai larga a pietelor vestice pentru produsele est-europene, ca urmare a aplicarii prevederilor din acordurile de asociere cu tarile membre ale A.E.L.S si cu U.E sau ca urmare a extinderii perioadei de acordare a clauzei natiunii celei mai favorizate de catre S.U.A.;

asigurarea liberei circulatii a marfurilor in tarile din centrul si estul Europei, ca urmare a incheierii unor acorduri de liber schimb bi si multilaterale, cum este cazul C.E.F.T.A. (Ana Bal, 1997, pg. 162-163).

"Semnalul verde" pentru majorarea fluxurilor de investitii in regiune l-ar putea reprezenta decizia de deschidere a negocierilor privind aderarea la U.E.

Concluziile ce se desprind din cele prezentate se refera in principal la urmatoarele aspecte:

Se poate afirma ca, pe de o parte nivelul ISD in tarile din centrul si estul Europei nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor, fiind pe ansamblu scazut, iar pe de alta parte, fenomenul investitional extern in aceste tari are o puternica componenta conjuncturala, respectiv investitiile realizate in procesul de privatizare. Odata epuizate oportunitatile oferite de procesul de privatizare, pe termen scurt, se estimeaza fluxuri si mai modeste de ISD. Pe ansamblul regiunii, mediul economic in schimbare nu a convins investitorii straini, acestia fiind mai degraba atrasi de oportunitatile oferite de achizitionarea unor activitati tentante, cum ar fi telecomunicatiile, sectorul energetic, sectorul bancar.

ISD sunt in mod obiectiv necesare acestor state, dat fiind stadiul incipient de dezvoltare a avantajelor lor competitive, mostenirea unor structuri economice distorsionate, optiunea lor pentru economia de piata si aruncarea firmelor nationale in competitia dura de pe plan international. Repunerea pe baze privatizate a economiei, in conditiile unui capital autohton insuficient, aflat in formare, implica cu necesitate prezenta investitorilor straini in procesul de privatizare.

Constientizarea nevoii de ISD a dus la liberalizarea regimului juridic specific si la adoptarea unor sisteme de stimulente, care sunt de natura exclusiv fiscala. Politicile vizand ISD s-au mentinut la un prim nivel de elaborare, ramanand in esenta politici pasive, de asteptare a investitorilor (Anda Mazilu, 1999, pg. 241).

Analizand sfera privatizarilor cu capital strain in tarile cu economie in tranzitie, trebuie spus ca trecand peste unele etape ale acestui proces, aceste state au trecut destul de rapid la privatizarea unor activitati rezervate in mod traditional statului, cum ar fi productia si distributia de energie si gaze, telecomunicatiile, etc.

2 Politici active de atragere a ISD in tarile cu economie in tranzitie

Cunoscut fiind faptul ca politicile active de atragere a ISD pot, pe de o parte, majora volumul intrarilor, iar pe de alta parte, pot optimiza raportul benefici-costuri pentru economiile gazda, se pune problema in ce masura statele in tranzitie pot pune in aplicare astfel de politici.

Utilizarea acestor politici de statele post-comuniste este necesara si recomandabila, dar posibilitatea acestor state de a pune in aplicare astfel de politici intr-o maniera coerenta este limitata, iar in cazul unora chiar inexistenta.

Se considera necesara recurgerea la politici directionate de atragere a ISD din cel putin doua motive. Primul se refera la expunerea brutala a fostelor tari comuniste, cu structuri economice distorsionate, ce odata cu deschiderea economica, impune consolidarea tehnologica, manageriala si financiara a acelor grupari de activitati economice, care si-au dovedit capacitatea de a genera avantaje competitive. A doua motivatie pentru recurgerea la politici directionale il constituie necesitatea dezvoltarii anumitor domenii, cum ar fi de exemplu infrastructura.

De aceste politici se ocupa agentiile de promovare a investitiilor straine, iar pana in prezent doar doua agentii, din Ungaria si Romania, si-au propus la un moment dat atragerea directionata a ISD. Ungaria si-a propus sa depaseasca nivelul stimularii pasive a unor ramuri prin crearea la sfarsitul anului 1993 a Agentiei Ungare pentru Dezvoltarea Comertului si Investitiilor. Aceasta are in vedere atragerea ISD , in special a celor pe "loc gol", in patru sectoare prioritare: piese pentru automobile, prelucrarea maselor plastice, industria alimentara si turismul. Sunt utilizate tehnici de abordare directa cu precadere a a investitorilor din tarile cu potential mare de investire, precum Germania, Italia, Austria, Olanda, Marea Britanie.

In Romania, a fost creata in septembrie 1992 Agentia Romana de Dezvoltare, ce isi propunea aplicarea tehnicilor de atragere directionala in anumite industrii selectate. Printre sectoarele prioritare a ARD se numarau: industria textila, de confectii si tricotaje, industria de pielarie si incaltaminte, industria mobilei, electronica si electrotehnica, echipamente pentru tehnica de calcul si birotica, mijloace de transport, industria agroalimentara, masini agricole si echipamente pentru industria agroalimentara, ingrasaminte chimice, turism.

Dar functionarea agentiilor de promovare investitionala, ca un prim pas in punerea in aplicare a unor politici active in domeniu de catre tarile in tranzitie, s-a dovedit nesigura si lipsita de suport din partea guvernelor, de care, de altfel, sunt direct legate. Studiul elaborat de Comisia Economica a ONU pentru Europa si FIAS, serviciu de consultanta din cadrul Bancii Mondiale, a aratat ca aceste institutii nu dispun de atributii clare si nu pot oferi servicii reale investitorilor straini. Ele sunt lipsite de autoritate in relatiile cu institutiile guvernamentale. Majoritatea acestor agentii s-au constituit si au functionat pe baza asistentei externe, astfel incat incetarea acestei asistente ar duce in unele cazuri la desfiintarea lor.

Mecanismele economice si institutionale nu au atins inca in tarile din centrul si estul Europei maturitatea necesara practicarii cu profesionalism a respectivelor politici. Parerile privind acest subiect sunt impartite. Cei mai multi analisti impartasesc recomandarile facute de FIAS, potrivit carora tarile aflate in afara grupului care concentreaza cea mai mare parte a ISD din regiune nu trebuie sa dedice timp si fonduri atragerii directionale, ci mai degraba, trebuie sa se concentreze  asupra asigurarii stabilitatii si functionalitatii economiilor lor. Alti analisti considera ca fiecare stat trebuie sa aplice o politica nationala in acest domeniu, chiar daca acest fapt poate duce la esecuri, cauzate de mentalitatea mostenita din perioada comunista.

Bibliografie

1.      Isarescu, M., Postolache, T., Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu, Centrul Roman de Economie Comparata si Consensuala, 2000

2.      Isarescu, M., The Romanian Economy in the Perspective of the Year 2000, Research and Publications Department, Bucuresti, 1999

3.     Daianu, D., Rülf, C. -Economic Tranzition in Romania, Editura Arta Grafica, Bucuresti, 1999

4.     Economic Survey of Europe, Economic Commission for Europe, Geneva, Nr. 3, 1999

5.     Economic Survey of Europe, Economic Commission for Europe, Geneva, Nr. 1, 2000

6.     Word Investment Report, United Nations, New York and Geneva, 2000

7.     Promoting FDI in Central and Eastern Europe and the CIS, Economic Commission for Europe, United Nations Publications, Geneva, 2000

8.     Transition Report Update, EBRD, ABC Printers, Londra, 1999

9.     Raportul national al dezvoltarii umane, Academia Romana, Editura Expert, 1999

10.  Investitiile straine directe si transformarea economica a tarilor din centrul si estul Europei, Institutul de Economie Mondiala, Bucuresti, 1999

11.  Riscul de tara, Centrul Roman de Comert Exterior, Bucuresti, 1999

12.  Mazilu, A., Transnationalele si competitivitatea, Editura Economica, Bucuresti, 1999

13.  Bal, A., Economii in tranzitie, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1997

14. Investitia straina in Romania. Sinteza statistica, nr. 31, Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Colectia Biblioteca Oamenilor de Afaceri, 2000

15.  Succes, nr. 8, februarie, 2000

16.  Tribuna economica, nr.2, ianuarie 2000

17.  Capital, nr.13, martie 2000

www.ert.be

www.ipnet.net/documents/word bank/databases/unctad/Romania