Economie mondiala - economia integrarii europene - comert international si politici comerciale

ECONOMIE MONDIALA

1.Proprietatea privata a aparut ca urmare a dezvoltarii factorilor de productie si a crearii plusprodusului;

2.La baza aparitiei si dezvoltarii economiei mondiale sta forma capitalista a proprietatii private;

3.Germenii pietei mondiale au aparut in secolul XVI;

4.Tara care a dominat piata mondiala in perioada manufacturista a fost Olanda;

5.Olanda a ajuns la punctul culminant al puterii sale comerciale in secolul XVII;

6.Economia inchisa a trebuit sa cedeze locul economiei deschise, orientata catre piata, in momentul crearii marilor manufacturi;

7.Adevaratul salt al vietii economice la nivel international s-a produs in perioada marii industrii masiniste;

8.Tara care a dominat piata mondiala in perioada masinista a fost Anglia;

9.In centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin comert exterior se afla echilibrarea balantei comerciale;

10.In centru politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin investitii straine, se afla echilibrarea balantei de plati externe;

11.Printre trasaturile caracteristice ale economiei mondilae nu se numara economia mondiala este omogena;

12.Economia mondiala se caracterizeaza prin unitate in diversitate;

13.Echilibrul economiei mondiale are un caracter relativ, de tendinta, dinamic, de autoperfectionare;

14.Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se numara economiile nationale, societatile transnationale, organizatiile economice interstatale;

15.Printre elementele derivate (de conexiune) ale sistemului economiei mondiale se numara diviziunea mondiala a muncii, relatiile economice internationale, piata mondiala;

16.Din punct de vedere macroeconomic, economia unei tari poate fii structurata pe ramuri de activitate, sectoare de activitate;

17.O societate transnationala este o firma care si-a extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine;

18.Premisa a integrarii economice interstatale vointa politica liber exprimata a tarilor candidate;

19.Din punct de vedere istoric, diviziunea mondiala a muncii a aparut ca urmare a trecerii la marea industrie mecanizata;

20.Piata mondiala reprezinta ansamblul tranzactiilor care au loc intre agentii economici de pe intreg globul;

21.Printre scopurile OCDE se numara mentinerea stabilitatii financiare a tarilor membre;

22.Printre trasaturile comune ale tarilor membre OCDE nu se numara faptul ca structura economiilor nationale se caracterizeaza prin ponderea superioara a sectorului primar, structura exporturilor se caracterizeaza prin ponderi ridicate ale materiilor prime;

23.Care dintre urmatoarele state dezvoltate au sarit peste etapa de dezvolate feundala SUA;

24.Modelul economic japonez se caracterizeaza prin rolul jucat de stat;

25.Refacerea si relansarea economiei japoneze, dupa cel de-al II-lea razboi mondial s-a realizat pe baza unei stranse cooperari intre stat si firme;

26.Tarile membre G8 sunt SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada si Rusia;

27.Scopul principal al constituirii G7 (8) a fost coordonarea politicilor macroeconomice ale tarilor membre;

28.Din anul 2002, G7 s-a transfomrat in G8, prin includerea in acest grup a Rusiei;

29.Desi inclusa in grupul celor 8, Rusia se afla mult in urma celorlalte tari membre, din punct de vedere al modului de valorificare a potentialului economic;

30.Printre instrumentele utilizate de politica comerciala nu se numara mijloacele de control;

31.Tariful vamal de import este considerat a fi principalul instrument de protectie a economiei nationale;

32.Taxa vamala reprezinta un impozit indirect perceput asupra marfurilor importate;

33.Taxa vamala efectiva indica gradul de protectie pe care il aplica statul asupra valorii adaugate incorporate in produsul finit importat;

34.Din politica vamala nu fac parte taxele de scont;

35.Politica netarifara are ca scop principal descurajarea importurilor;

36.Printre mijloacele utilizate de politica netarifara nu se numara taxele vamale;

37.Printre mijloacele de promovare a exporturilor nu se numara restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export;

38.Mijloc fiscal de stimulare a exporturilor restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export;

39.Mijloc bugetar de stimulare a exporturilor subventiile directe, subventiile indirecte;

40.Mijloc valutar de stimulare a exporturilor devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele straine;

41.Printre tipurile de politici comerciale practicate pe plan international nu se numara politica comerciala tactica;

42.Efect al politicii comerciale favorabile liberului schimb obliga producatorii interni sa-si modernizeze si sa-si eficentizeze permanent productia;

43.Efect al politicii comerciale protectioniste creaza un mediu economic intern favorabil consolidarii ramurilor industriale noi;

44.Efect al politicii comerciale strategice micsoreaza cotele de piata interna detinute de firmele straine;

45.Investitiile internationale de portofoliu presupun achizitii de valori mobiliare straine;

46.Investitiile straine directe nu pot imbraca forma participatiilor minoritare la o firma straina, care nu dau dau drept de control;

47.Investitiile internationale de portofoliu se deosebesc de investitiile straine directe prin modul de exercitare al controlului;

48.O societate transnationala se manifesta concomitent in trei spatii economice national, strain si international;

49.Cresterea interna a unei societati transnationale este posibila si prin imprumuturi bancare, emisiunea de actiuni;

50.Cresterea externa a unei societati transnationale este posibila prin fuziune, absorbtie, participare;

51.Concentarea internationala a societatilor transnationale pe orizontala se realizeaza prin cresterea numarului de filiale in strainatate in aceeasi ramura de activitate ca si societatea mama;

52.Concentrarea internationala a societatilor transnationale pe verticala se realizeaza prin achizitionarea sau construirea de firme in alte tari situate in amonte sau in aval de activitatea societatii mama;

53.Conglomerarea internatioanala a societatilor transnationale reprezinta uniunea unor firme din diferite tari care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologica;

54.Tipul etnocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste prin caracter centralizat, societatea mama reprezinta centrul decizional;

55.Tipul policentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste prin larga independenta acordata filialelor;

56.Tipul geocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste prin descentralizare extinsa la maximum;

57.Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la adancirea concurentei pe piata mondiala;

58.Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de concurenta pe piata mondiala, cum ar fii concurenta dintre filialele firmelor straine si marile firme autohtone, concurenta dintre filialele deiferitelor societati transnationale;

59.Structura transnationala introvertita presupune o activitate orientata prioritar spre interior;

60.Structura extrovertita pune accentul pe activitatea externa;

61.Tarile in dezvoltare sunt deficitare in tehnologie avansata;

62.Printre trasaturile macroeconomice comune tarilor in dezvoltare nu se numara structura exporturilor se caracterizeaza prin ponderi ridicate ale produselor cu grad inalt de prelucrare.

63.Pe primul loc in randul tarilor in dezvoltare din punct de vedere al dezvoltarii economice se situeaza China;

64.China, tara cea mai puternica din randul tarilor in dezvoltare se caracterizeaza printr-un regim politic comunist si o economie de piata;

65.In dezvoltarea economica a Chinei se pune un accent deosebit pe zonele economice speciale;

66.Brazilia este inclusa dupa criteriile ONUDI in categoria tarilor in dezvoltare cu orientare industriala;

67.India este inclusa dupa criteriile ONUDI in categoria tarilor in dezvoltare cu orientare primara;

68.UNCTAD este un organ specializat al ONU;

69.Pintre problemele tarilor in dezvolatare depistate si dezbatute la prima uniune a UNCTAD organizata in anul 1964, nu a facut parte problema apararii;

70.Sistemul generalizat de preferinte tarifare (SGP) are un caracter unilateral al preferintelor, nereciproc al preferintelor, nediscriminatoriu al preferintelor;

71.Asistenta financiara externa pt dezvoltare a aparut ca o expresie a preocuparii comunitatii internationale pt lichidarea urmarilor subdezvolatarii;

72.Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de favoare catre tarile in dezvoltare, se numara ajutorul public pt dezvoltare, donatiile private;

73. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul public, catre tarile in dezvolatre se numara creditele la export;

74.Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul privat, catre tarile in dezvolatre se numara investitiile directe si de portofoliu, imprumuturile bancare;

75.Clubul de la Paris se compune din reprezentanti ai guvernelor tarilor creditoare;

76.Clubul de la Londra reprezinta comitetul bancilor private;

77.Sistemul Buy Back reprezinta o modalitate de lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare si consta in faptul ca tara datoare poate sa cumpere propria datorie la pretul de piata;

78.Printre metodele de reducere si lichidare a datoriei extene a unei tari in dezvoltare se numara si metoda datorie contra datorie, datorie contra actiuni;

79.Tranzitia de la capitalism la socialism a avut la baza teoria marxista;

80.Tranzitia de la socialism la capitalism a avut la baza nici o teorie;

81.Unul din obiectele fundamentale ale perioadei de tranzitie a fost refacerea structurilor democratice, refacerea structurilor economiei de piata;

82.In practica internationala utilizarea programelor de stabilizare macroeconomica a fost introdusa de FMI;

83.Printre principiile care au stat la baza programelor nationale de realizare a reformei proprietatii in tarile in tranzitie nu se regaseste procesul de reforma sa fie derulat sub controlul organizatiilor internationale;

84.Contrar asteptarilor metoda de privatizare MEBO utilizata in tarile in tranzitie a cunoscut o aplicare pe scara restransa;

85.Reforma bancara din tarile in tranzitie a vizat trecerea de la o alocare centralizata a resurselor bancare, la o relatie contractuala intre banci si clinetii acestora;

86.Reforma bancara din tarile in tranzitie a vizat crearea unui sistem bancar pe doua nivele;

87.In cadrul reformei sistemului bancar din tarile in tranzitie, bancilor centrale li s-au atribuit ca functii principale emisiunea monetara si controlul politicii monetare si valutare;

88.In cadrul reformei sistemului bancar din tarile in tranzitie, bancilor comerciale li s-au atribuit ca functii principale functiile de creditare;

89.Sistemul de preturi libere constituie conditie fundamentala a economiei de piata;

90.Prin liberalizare comertului exterior in tarile in tranzitie s-au urmarit introducerea competitiei externe si reducerea interventiei statului in acest domeniu, stabilirea unei legaturi directe intre preturile interne si preturile relative internationale;

91.Printre factorii care au impus o deschidere timpurie a economiilor tarilor in tranzitie spre exterior s-a numarat distorsionarea preturilor interne;

92.Printre institutiile de sprijin a economiei de piata nu se numara sistemul de planificare;

93.Dupa anul 1990 comertul exterior al tarilor in tranzitie, s-a caracterizat printr-o dinamica oscilanta a exporturilor si o dinamica puternic ascendenta a importurilor;

94.Repartita geografica a comertului exterior al tarilor in tranzitie a fost reorientata spre tarile dezvoltate preponderent catre tarile membre UE;

95.Pentru stimularea relatiilor comerciale reciproce o parte din tarile in tranzitie au constituit o organizatie de integrare economica subregionala respectiv CEFTA;

96.In perioada comunista Romania a avut un sistem economic hipercentralizat;

97.In Romania nucleul politicii de macrostabilizare a constat in masuri restrictive de politica monetara si fiscala;

98.In Romania, obiectivul principal al politicii monetare in perioada de tranzitie a fost controlul si reducerea ratei inflatiei;

99.In Romania, obiectivul principal al politicii fiscale in perioada de tranzitie a fost introducerea tipurilor de impozite practicate in economiile de piata libera;

100.In Romania, obiectivul principal al politicii valutare in perioada de tranzitie a fost asigurarea convertibilitatii depline a monedei nationale;

101.In Romania, piata valorilor mobiliare a fost reglementata prin crearea Comisiei Nationale pentru Valori Mobiliare;

102.In Romania, liberalizarea preturilor a fost excesiv de graduala;

103.In Romania eliminarea monopolului de stat in domeniul comertului s-a realizat relativ rapid;

104.La nivel mondial procesul de globalizare marcheaza hegemonia capitalului transnational, in general si a societatilor transnationale in mod special;

105.Printre cauzele care au dus la aparitia procesului de globalizare a economiei mondiale nu se numara cauzele de natura ecologica;

106.Procesele de globalizare si regionalizare a economiei mondiale sunt procese complementare;

107.Regionalismul trebuie privit ca fiind o tranzitie la globalism;

108.Din perspectiva operatiunilor dimensiunile care reflecta intensitatea operatiunilor in strainatate ale corporatiilor transnationale sunt extinderea geografica a operatiunilor sale, gradul de integrare a procesului de productie prin locatii, modalitatile de operare in strainatate;

109.Indicele de extindere a retelei unei corporatii transnationale se determina pe baza raportului dintre numarul economiilor gazda si numarul potentialelor economii gazda;

110.In determinarea performantelor corporatiilor transnationale publicatia Fortune exclude urmatoarele criterii extinderea geografica a operatiunilor sale;

111.Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa un imprumut acordat unei filiale externe nu este considerat ca reprezentand o investitie directa;

112.Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta investitorii de portofoliu urmaresc fructificarea avantajelor legate de diferentele de rate ale dobanzii cursurilor valutare;

113.Investitiile colaterale reprezinta cheltuieli de resurse investitionale legate functional si teritorial de investitia directa care asigura crearea de conditii pt functionarea in conditii normale a obiectivului.

114.Volatilitatea exercita un impact negativ asupra economiei prin variatia ridicata in costurile si preturile activelor, in profiturile asteptate facand dificila planificarea investitiilor;

115.Printre sursele maximizarii profitului in conditiile implementarii unei investitii directe in strainatate se numara si diversificarea activitatii prin dezvoltare de noi productii;

116.In categoria factorilor specifici luati in calcul in fundamentarea deciziei de a investi in strainatate nu pot fi inclusi politicile guvernamentale si stimulentele investitionale;

117.In categoria determinantilor economici in vederea realizarii unei investitii in strainatate nu pot fii cuprinsi existenta unui stoc de active create;

118.Prin stoc de active create intangibile se intelege ansamblul abilitatilor profesionale, manageriale, capacitatea de inovare, stocul proprietatii intelectuale;

119.In practica companiile mutinationale in extindere combina avantajele vizand apropierea de piete si cu utilizarea fortei de munca locale, subcontractarea;

120.In categoria masurilor de control a volatilitatii fluxurilor de capital nu intra acordarea unor stimulente fiscale;

121.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa din punct de vedere fiscal, investitiile directe nu sunt tratate diferit fata de cele de portofoliu;

122.Implantarile corporatiilor prin investitii directe in tarile in dezvoltare nu sunt stimulate de volatilitatea mediului de afaceri;

123.Investitiile in cautare de piete nu sunt motivate de incercarea de ocolire a principalilor concurenti;

124.Investitiile in cautare de eficienta nu evita pietele regionale integrate;

125.Investitiile in cautare de eficienta nu pot urmarii drept scop sustinerea activitatilor intregii companii;

126.Investitiile de sprijin se constituie sub forma unor filiale in strainatate care urmaresc sustinerea activitatilor intregii companii din care face parte;

127.Investitiile pasive nu se caracterizeaza prin implicatia investitorului in utilizarea activelor achizitionate;

128.Investitiile de evadare urmaresc evitarea reglementarilor economice restrictive din anumite tari;

129.Intre atributiile reprezentantilor regionale nu se remarca elaborarea deciziilor strategice de investitii ale companiei;

130.Strategia globala complexa se caracterizeaza prin localizarea dispersata a activistilor;

131.Descompunerea lantului de valoare si localizarea unitatilor productive a.i. firma sa beneficieze de cele mai favorabile conditii posibile caracterizeaza strategia globala;

132.Care dintre strategiile de internationalizare confrunta firmele cu dilema global-local strategia globala;

133.Avantajul competitiv al strategiei globale rezida din calitatea produselor si termenele de livrare;

134.Carei strategii de internationalizare ii corespunde modelul fordist strategia internationala;

135.Printre motivele care au condus la cresterea popularitatii strategice globale nu se numara si imposibilitatea standardizarii normelor si procedurilor tehnice;

136.Capacitatea unei organizatii de a dezvolta si implementa o strategie globala este influentata de o serie de factori structurali interni, intre care se remarca interdependenta intre afacerile firmei;

137.Dezvoltarea strategiei globale este influentata de o serie de factori sectoriali, intre care se remarca politicile guvernamentale care intra in categoria factorilor de mediu;

138.Strategia transnationala se caracterizeaza prin presiuni economice ridicate;

139.Economiile de scara reprezinta o sursa reprezinta o sursa de avantaj competitiv in cazul strategiei transnationale care rezulta din existenta unui compromis intre volumul productiei si flexibilitatea strategica si operationala;

140.Strategia globala concentreaza resursele pt a exploata economii de scara din fiecare activitate;

141.Configuratia de active si capacitati specifica strategiei internationale se caracterizeaza prin centralizarea surselor de competenta fundamentala si descentralizarea celorlalte surse;

142.Dezavantajele strategiei multinationale sunt legate de incapacitatea de a exploata efectele rezultate din acumularea de experiente;

143.Care dintre strategiile de internationalizare a afacerilor se confrunta cu presiuni economice reduse si presiuni de adapatare la conditiile locale ridicate strategia multinationala;

144.Prin subventionare incrucisata se intelege utilizarea fluxurilor de numerar generate pe o piata profitabila pt investirea agresiva pe o piata strategica necompetitiva;

145.In soldul final al operatiunilor derulate in urma unei investitii externe directe nu sunt incluse veniturile salariale ale angajatilor in strainatate;

146.Care dintre urmat. afirmatii este falsa intrarile de investitii externe directe acopera totalitatea sumelor necesare finantarii operatiunilor filialelor straine in tarile gazda;

147.Succesul transferului de tehnologii si abilitati in cadrul unei investitii externe directe nu depinde de legaturile dintre filialele companiilor straine in economia gazda;

148.Afirmatia corecta este rata cresterii economice, potentialul de crestere, stabilirea politica, volatilitatea cursului de schimb a monedei locale, politica fiscala.;

149.In functie de rolul functional pe care il joaca in cadrul proiectului investitiile pot fii directe, conexe, colaterale;

150.Masurile de control a volatilitatii fluxurilor de capital impuse de guvernele gazda se diferentiaza in functie de tipurile de active pe care le pot achizitiona strainii;

151.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa tehnica actualizarii aduna eforturile si efectele economice ale unei investitii desfasurate in perioade diferite de timp;

152.In cazul metodologiei propuse de BIRD pt evaluarea proiectelor de investitii in analiza economica, taxele, dobanzile, impozitele sunt inregistrate in contul veniturilor;

153.Fluxul de numerar exprima castigul sau pierderea pt fiecare an luat in calculul fundamentarii economice a unui proiect de investitii;

154.Rata interna de rentabilitate exprima capacitatea unei investitii de a furniza profit pe intreaga  durata de functionare a obiectivului stabilind puterea economica a acestuia;

155.Rata interna de rentabilitate exprima capacitatea unei investitii de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului, stabilind puterea economica a acestuia;

156.Sensivitatea testeaza sensibilitatea la o serie de modificari care pot aparea in desfasurarea proceselor de investitii si productie;

157.Pt ca un proiect de investitii sa fie acceptat trebuie ca cursul de revenire net  actualizat sa fie sub nivelul cursului de schimb valutar;

158.Riscul de dobanda este un risc macroeconomic;

159.Sunt considerate microriscuri riscul specific de firma, riscul de finantare, riscul de implementare;

160.Dezinvestirea poate fi considerata o strategie de urmat in situatia in care se manifesta o agravare a riscului de tara la nivelul economiei gazda;

161.Intre indicatorii specifici metodologiei BIRD in vederea fundamentarii proiectelor de investitii nu se regaseste raportul dintre volumul productiei actualizat si cheltuielile totale actualizate;

162.In categoria macririscurilor sunt inclusi factori economici generali care determina conjuctura economica a tarii gazda;

163.In determinarea structurii capitalului necesar unei investitii nu prezinta relevanta elemente ce tin de dimensiunea pietei careia se adreseaza produsele firmei investitoare;

164.Managementul firmei nu poate influenta materializarea riscului juridic;

165.Riscul operatiunilor nu se poate manifesta sub forma gradului de indatorare a firmei investitoare;

166.Dupa obiectivul urmarit prin realizarea proiectelor de investitii, investitiile pot fi de expansiune, de mentinere, de inovare, investitii strategice;

167.Investitia presupune sacrificiul unui consum prezent si sigur facut in speranta unor castiguri viitoare superioare;

168.In categoria factorilor de localizare avuti in vedere cu prioritate de investitorii strategici nu intra sistemul specific de organizare si conducere a companiei;

169.Avantajele de proprietate ale firmei investotitoare rezida din specificitatea activelor intangibile detinute de firma;

170.Avantajele legate de sistemul specific de organizare si conducere al companiei apartin avantajelor de proprietate;

171.Decizia investitionala externa este o optiune preponderent microeconomica;

172.Riscul de tara poate fii definit ca expunerea unui activ real sau a unei afaceri la o pierdere potentiala, ca urmare a procedurii unor evenimente economice, politice sociale la nivelul tarii gazda;

173.In deceniul 1990-2000 avantajele de proprietate au evaluat catre capacitatea corporatiei de a ajunge la un portofoliu optim de active si de a combina propriul avantaj competitiv de tip O cu cele legate de dimensiunea L;

174.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa investitiile in cautare de piete isi implementeaza filiale in strainatate cu scopul de a-si insusi avantajele din dotarile cu factori, culturile, aranjamentele institutionale, sistemele economice si politice si din structurile d epiata;

175.Strategia internationala presupune concentrarea intregului lant de valoare in tara de origine;

176.Modelul de productie de tip fordist nu se caracterizeaza prin crestere spectaculoasa si existenta unui mediu stabil si previzibil;

177.Ptintre obiectivele strategice urmarite in cadrul strategiei transnationale nu se regaseste sau regasesc  economia de scara;

178.Investitiile externe de portofoliu nu se caracterizeaza prin transferarea unor importante resurse financiare si controlul antreprenorial al investitorului asupra unor activitati ;

ECONOMIA INTEGRARII EUROPENE

179.Este adevarata urmatoarea afirmatie o piata unica se caracterizeaza prin tendinte de reevaluare a unor mecanisme ale concurentei;

180.Teoria avantajului absolut presupune o economie se specializeaza si exporta acele marfuri pt care are un avantaj absolut in raport cu concurentii sai si importa bunurile pt a caror producere se afla in dezavantaj;

181.Teoria avantajului comparativ a fost dezvoltata de catre Ricardo;

182.Spatiul industrial integrat nu prezinta urmatorul avantaj existenta decalajelor dintre diferitele zone industriale ale pietei unice;

183.Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata se poate vorbi de piata libera atunci cand preturile nu sunt dependente de cantitati;

184.Cunoscutul economist care distinge cinci trepte pe scara evolutiei procesului de integrare este B.Balassa;

185.Care dintre urmatoarele variante reprezinta forma a integrarii comerciale uniunea vamala;

186.Zona de liber schimb se caract. prin armonizarea regulilor si principiilor care guverneaza schimbarile comerciale intre tarile participante;

187.Uniunea vamala se diferentiaza de zona de liber schimb prin adoptarea unei politici comerciale comune si a unui tarif vamal comun;

188.Printre avantajele uniunii vamale se numara cresterea ponderii tarilor membre pe piata mondiala;

189.Alegeti varianta adevarata taxa vamala optima este acel nivel capabil sa aduca cel mai mare venit bugetar la un nivel dat al importurilor;

190.Integrarea prin piata se refera la piata comuna si piata unica;

191.Piata comuna presupune liberalizarea schimburilor de factori de productie;

192.Alegeti varianta corecta migrarea fortei de munca duce la o descrestere a avutiei tarii de origine a fortei de munca;

193.In economiile tarilor membre pietei comune manifestarea somajului este diferita de la o tara la alta;

194.Libera circulatie a capitalurilor pe piata unica contribuie la diminuarea inegalitailor regionale;

195.Libera circulatie a fortei de munca favorizeaza cu predilectie migrarea fortei de munca foarte calificata;

196.Care este etapa de integrare in care se asigura cele patru libertati economice piata comuna;

197.Piata unia se caracterizeaza prin eliminarea restrictiilor din calea liberei circulatii a factorilor si armonizarea politiclor comericale;

198.Crearea pietei unice nu are ca obiectiv eliminarea migratiei fortei de munca catre tari dezvoltate;

199.Introducerea sistemului pietei unice nu are ca rezultat cresterea preturilor de vanzare ale produselor;

200.Adancirea diviziunii muncii intre tarile membre pietei unice nu presupune scaderea competitivitatii internationale a produselor realizate in cooperare;

201.Fenomenul contaminarii este specific pietei unice;

202.Costul de ajustare reprezinta cheltuielile necesitate de reorganizarea sau reconversia activitatilor;

203.Pericolul concurentei fiscale se regaseste la piata unica;

204.Piata unica nu prezinta urmatoarele riscuri nici una din variantele de mai sus;

205.Integrarea monetara reprezinta introducerea unui sistem monetar bazat pe o moneda unica intr-o economie unde pietele bunurilor serviciilor si ale factorilor de productie sunt integrate;

206.Teoria zonelor monetare optimale presupune o analiza a functiei cererii si ofertei agregat;

207.Alegeti afirmatia corecta cu cat economia este mai deschisa spre exterior cu atat scaderea nivelului ratei de schimb se va repercuta asupra cresterii nivelului preturilor pe piata interna;

208.Afirmatia Mobilitatea forte de munca si/sau flexibilitatea politiic salariale apartine Mundell;

209.Printre avantajele crearii uniunii monetare se afla eliminarea costurilor de tranzactie ca urmare a disparitiei operatiunilor de schimb valutar;

210.Efectul unor politici salariale si a unei politici monetare rigide este inflatia mai bine stapanita;

211.Care afirmatie nu este adevarata complementaritatea diminueaza posibilitatea aparitiei socurilor asimetrice ale ofertei;

212.Daca uniunea vamala se decide sa mareasca nivelul taxelor vamale la anumite produse importate din restul lumii atunci se reduce cererea la nivelul uniunii;

213.O crestere importanta a taxelor vamale are influenta pozitiva asupra veniturilor bugetare ale tarilor membre;

214.Teoria clasica a avantajelor liberului schimb a fost contrazisa de ctare economistii J. Viner si B. Balassa;

215.Teoria ciclului de viata a produsului a fost dezvoltata de Vernon;

216.Alegeti varianta care nu reprezinta o etapa de dezvoltare a teoriei specializarii prin diviziunea internationala a muncii teoria avantajului relativ;

217.Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata in planul pietei unice politica in domeniul concurentei are ca obiectiv eliminarea barierelor tarifare;

218.Politica in domeniul concurentei conceputa de UE promoveaza principiul pietei cu concurenta pura si perfecta pt cresterea bunastarii populatiei;

219.Principiul interventiei la nivelul Uniunii in domeniul concurentei se regaseste in lucrarea lui Hansen, Heirich, Nielsen;

220.Teoria inovatiei a fost emisa de Schumpter;

221.Teoria conform careia mecanismele pietei determina intreprinderile sa ocupe pozitii dominante in functie de gradul in care achizitioneaza si folosesc inovatiile tehnice reprezinta teoria inovatiei;

222.Politicile in domeniul concurentei releva concentrarea productiei si a capitalurilor ceea ce determina deteriorarea climatului concurential;

223.Se considera a fi actiuni, comportamente si masuri bazate pe pozitie dominanata refuzul de a vinde;

224.Ajutorul guvernamental acordat intreprinderilor a fost interzis cu unele exceptii;

225.Exceptia in ceea ce priveste ajutorul guvernamental se refera la rezolvarea unor probleme cu caracter social;

226.Termenul de fuziune la nivel european defineste procesal de fuziune prin care o intreprindere atinge cifra de afaceri de 2 miliarde de ECU pe piata unica;

227.Dispozitiile privind politicile comunitare in domeniul concurentei sunt curpinde in Tratatul de la Maastricht;

228.Ajutorul guvernamental poate fii acordat o singura data;

229.Care dintre urmatoarele elemente nu caracterizeaza politica industriala masuri de stimulare si sprijin al domeniilor industriale dezvoltate;

230.Principiul colaborarii-cooperarii reprezinta fundamentul politicii de cercetare-dezvoltare;

231.Care dintre urmatoarele nu reprezinta obiective ale PAC asigurarea unui venit fix agricultorilor;

232.Bazele PAC au fost puse prin Tratatul CEE;

233.Principalul mecanism de interventie al PAC este sistemul de preturi garantate;

234.Pretul de sustinere are efectul de a mentine in UE un pret superior pretului mondial;

235.Acordul Blair House a facilitat accesul pe piata europeana a tarilor terte;

236.Politica Agricola Comuna este finantata de la bugetul UE prin FEOGA.

237.Fondul social european are scopul de a lupta impotriva somajului;

238.Ponderea cea mai mare in absorbtia fondurilor comunitare o are Politica Agricola Comuna;

239.Executarea bugetara este in responsabilitatea Comisiei Europene;

240.Repartizarea competentelor bugetare se face intre Parlament si Consiliul de Ministri;

241.Repartizarea competentelor bugetare se face pe baza distinctiei intre  cheltuilei obligatorii si nonobligatorii;

242.Ultimele doua reforme bugetare au fost pregatite de DELORS;

243.Sistemul Monetar European a intrat in vigoare in 1979;

244.Sarpele monetar europan presupune o fluctuatie a monedelor europene intr-o marja de 2.25%;

245.In definirea ratelor de schimb a ECU un puteau intervenii schimbarea indicatorilor de divergenta;

246.Nu a participat la mecanismul de schimb in perioada 1979-1989 datorita instabilitatii sale economice GRECIA;

247.Tratatul UE a fost pus in aplicare in anul 1993;

248.Integrarea monetara a fost prevazuta in Tratatul UE;

249.Unificarea monetara era preconizata a se desfasura in trei etape;

250.In ce etapa a unificarii monetare a luat fiinta Institutu Monetar European in a doua etapa;

251.Alegeti varianta corecta politica monetara este comuna, in timp ce politicile bugetare sunt diferite de la o tara la alta in interiorul UE;

252.Sistemul Monetar European a continuat sa funztioneze pana in anul 1998;

253.Principalele perogative ale bancilor centrale nationale au fost transferate catre BCE;

254.In ce an a inceput sa circule efetic euro 2002;

255.Care afirmatie este adevarata BCE are ca misiune sa defineasca si sa aplice politica monetara a UE;

256.Sistemul European de Banci Centrale este format din BCE si bancile centrale nationale;

257.Membrii Directoratului BCE sunt numiti de Consiliul European;

258.Pt ca o tara sa fie admisa in Uniunea Monetara trebuie sa indeplineasca criteriile de convergenta specifice in tratat;

259.Cate tari au fost selectionate la Bruxelles pt a trece la euro 11 tari;

260.Care tara nu a indeplinit conditiile de convergenta la Bruxelles Grecia;

261.Uniunea vamala se caracterizeaza prin eliminarea taxelor vamale si adoptarea unei politici vamale comune fata de terti;

262.Tratatul Uniunii Europene a fost semnat la Maastricht;

263.Summitul de la Bruxelles (1998) a avut ca scop lansarea uniunii monetare;

264.Organul conducator al BCE este Consiliul Guvernatorilor;

265.Moneda Euro a inlocuit ECU incepand cu 1 ianuarie 1999;

266.Politica in domeniul concurentei are ca obiectiv limitarea, controlul si interzicerea actiunilor intreprinderilor care pot afecta climatul de concurenta pura si perfecta;

267.Conceptul de climat de concurenta pura si perfecta presupune interventia statului in economie atunci cand nu sunt respectate regulie liberei concurentei;

268.Esecurile pietei pot aparea sub forma randamentelor crescatoare de scara si a efectelor de externalitate;

269.In politica din domeniul concurentei primele vizate sunt intreprinderle de talie mare;

270.Pt a putea limita tendinta intreprinderilor de a incalca regulile concurentei perfecte trebuie actionat atat la nivel national cat si la nivelul UE;

271.Politica comunitara in domeniul concurentei presupune eliminarea tuturor barierelor din calea liberei circulatii a factorilor de productie;

272.Dispozitiile privind politica comunitara din domeniul concurentei vizeaza controlul si eliminarea pozitiilor dominante;

273.Potrivit Comisiei Europene, o intreprindere detine o pozitie dominanta daca detine 50% sau mai mul de 50% dintr-o piata specifica;

274.Fuziunile la nivel european beneficiaza de un acord prealabil al Comisiei Europene;

275.Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata costul reconversiei curente reprez un element de concurenta imperfecta;

COMERT INTERNATIONAL SI POLITICI COMERCIALE

276.Politica comericiala a oricarui stat indeplineste cumulativ urmatoarele functii de protejare, de promovare, de realizare a unui echilibru dinamic in balanza comerciala;

277.In creditul balantei de plati externe un se inregistreaza creditele acordate;

278.Balanta de plati externe nu reflecta independenta proceselor descrise in cadrul conturilor acesteia;

278.Printre avantajele Conferintei privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor nu se numara clasificarea marfurilor pe baza critetiului combinat al originii si gradului de prelucrarea marfurilor;

279.La Runda Uruguay s-a prevazut ca liberalizarea integrala a exportului de produse textile sa se realizeze in 10 ani;

280.Care dintre afirmatiile de mai jos este flasa in februarie 1991 la Geneva in cadrul GATT se hotaraste reluarea negocierilor sub forma unor consultari multilaterale;

281.In cadrul GATS clauza cu privire la accesul la piete nu are ca obiectiv eliminarea progresiva a limitarilor privind toate raspunsurile prezentate in cadrul celorlalte trei variante sunt incorecte;

282.Care dintre afirmatiile de mai jos este flasa in activitatea sa, UNCTAD cauta sa se distanteze de OMC, constientizand ca aceasta din urma ar putea reprezenta o amenintare pentru UNCTAD;

283.Pot fii considerate facilitati fiscale acordate exporturilor urmatoarele stabilirea de fonduri neimpozabile;

284.Green Room reprezinta o sala de conferinte in apropierea .;

285.Memorandumul de acord privind interpretarea articolului XXIV din GATT se refera la crearea de uniuni vamale si zonele de liber schimb si monitorizarea mai stricta a acestora mai ales in ce priveste incidentele lor asupra tarii terte;

286.Acordul cu privire la masurile ce vizeaza investigatiile legate de comert prevede obligatia de a notifica orice masura investitionala legata de comert care nu respecta disciplinele si prevederile GATT;

287.Interpretarea unor prevederi OMC si acordarea unor derogari de la principiile fundamentale implica obtinerea majoritatii de ¾;

288.Unanimitatea ca procedura decizionala in cadrul OMC este ceruta in situatia amandarii unor principii de baza ale functionarii sistemului;

289.Memorandumul de acord privind interceptarea articolului II 1 bis din GATT se refera la inscrierea in listele nationale de concesii tarifare a celorlalte taxe si impozite percepute cu ocazia importului si consolidarea acestora la nivelele existente;

290.Prin subventii prohibite, textul Acordului privind subventiile de export si taxele compensatorii renegociat la Runda Uruguay intelege subventii subordonate utilizarii de produse nationale in mod preferential in raport cu produsele importate;

291.In cadrul Rundei Uruguay negocierile din domeniul agriculturii au avut ca finalitate un ansamblu de reglementari care vizeaza concesii si angajamente ale membrilor cu privire la accesul la piete, sprijinul intern si concurenta la export;

292.Noul Cod antidumping renegociat la Runda Uruguay nu aduce clarificari in directia expedierii produselor considerate ca facand obiectul unei politici de dumping;

293.Societe Generale du Surveillance reprezinta o companie care ofera servicii de inspectie inainte de expeditie;

294.Care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta taxele vamale autonome se stabilesc in baza negocierilor bi sau multilaterale cu partenerii comerciali;

295.Intre masurile de stimulare a exporturilor de natura fiscala se ragsesc reducerea bazei de impozitare pt activitatile de export, regimul vamal de draw-back;

296.Prin utilizarea instrumentelor de politica comerciala, statele nu pot urmari drept obiective de atins pe termen scurt si mediu cresterea semnificativa a competitivitatii externe a bunurilor si serviciilor;

297.Restrangerea teritoriului vamal se poate concretiza in urmatoarele forme zonele libere si antrepozitele vamale;

298.Fenomenele de creare si deturnare de comert reprezinta efecte ale aparitiei uniunilor vamale si partial a zonelor de liber schimb;

299.Care dintre urmat. afirmatii este corecta ajustarile fiscale la frontiera se mai numesc masuri paratarifare;

300.Printre caracteristicile Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor nu se numara si faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice referitoare la schimburile comerciale externe;

301.Printre inconvenientele utilizarii taxelor vamale specifice nu se numara aplicarea acestora conduce la o serie de abuzuri constand in subfacturarea tranzactiilor;

302.Avantajele taxelor vamale ad-valorem sunt legate de usurinta stabilirii;larga raspandire;

303.Intre obiectiveleinscrise in Preambulul GATT 1947 nu se ragaseste principiul nediscriminarii in relatiile economice reciproce dintre tarile membre GATT;

304.In conditiile in care pretul unui produs finit este de 1000 u.m. ponderea manoperei .. 20% si 26,67%.

305.Intre factorii de influenta asupra procesului de specializare internationala a participantilor la comertul international incepand cu a doua jumatate a secolului XX-lea nu regasim dotarea inegala cu factori de productie;

306.Specializarea inter-ramura presupune realizarea de fluxuri comerciale intre diferite tari cu produse apartinand unor ramuri diferite ale acluiasi sector;

307.Intre factorii de influenta asupra procesului de specializare internationala a participantilor la comertul international nu se incadreaa si avantajul comparativ;

308.Intre caracteristicile economiilor nationale, in calitate de participanti la fluxurile comerciale internationale contemporane nu se numara si existent anui anumit tip de guvernare corporativa;

309.In cadrul Acordului GATS clauza cu privire la tratamentul national obliga partile sa acorde acelasi tratament furnizorilor interni si externi permitandu-le in acelasi timp sa faca unele derogari cu conditia ca acestea sa nu modifice conditiile de concurenta i nfavoarea furnizorilor nationali;

310.Perceptia clasica cu privire asupra conceptului de comert international se refera la principalii actori ai comertului international sunt statele;

311.Potrivit teoriei avantajului comparativ o tara se poate specializa in domeniul in care detine cel mai mare avantaj sau cel mai mic dezavantaj;

312.Rolul balantei de plati externe (BPE) deriva din faptul ca toate variantele de mai sus sunt corecte;

313.In categoria factorilor endogeni de dezechilibrare a balantei de plati externe nu se regasesc dereglarea preturilor mondiale;

314.Care dintre urmatoarele solutii nu poate fi aplicata in echilibrarea balantei de plati externe aprecierea cursului de schimb valutar;

315.Implicatiile deprecierii monedei nationale asupra balantei comerciale se concretizeaza in reorientarea spre produsele autohtone in conditiile scumpirii importurilor;

316.Principiul nereciprocitatii concesiilor intre partile contractante GATT a fost introdus in 1964 cu ocazia completarii textului Acordului GATT;

317.Rata protectiei efective variaza direct proportional cu dispersia tarifara;

318.In conformiate cu prevederile codului antidumping un pret se considera a fii sub valoarea normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand se situeaza sub costurile de productie plus o marja rezonabila de profit;

319.Conform prevederilor codului antidumping un pret se considera a fii sub valoarea normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand este inferior celui practicat de exportator pe piata sa interna;

320.Potrivit prevederilor codului antidumping un pret se considera a fii sub valoarea normala putandu-se declansa masurile de rotorsiune atunci cand se situeaza sub nivelul preturilor practicate de exportator pe o piata terta reprezentativa pt el;

321.Care dintre urmat afirmatii este falsa Acordul internat pentru carnea de vita urmareste expansiunea comertului cu aceste produse;

322.Care dintre urmat afirmatii nu este corecta potrivit Acordului privind agricultura tarile membre pot utiliza platile directe catre producatorii proprii in orice conditii;

323.In acordul cu privire la agricultura negociat la Runda uruguay clauza de salvgardare presupune adoptarea unor taxe vamale suplimentare in cazul unor preturi de export sub nivelurile de referinta;

324.In conformitate cu prevederile Acordului privind agricultura negociat la Runda Uruguay clauza de salvgardare presupune posibilitatea semnaturilor de a institui suprataxe vamale daca importurile se fac la preturi situate sub o valoare normala;

325.Deprecierea monedei nationale nu stimuleaza exporturile atunci cand ritmul deprecierii este mai lent decat cel al reducerii puterii de cumparare la intern;

326.Se considera a fi sub valoarea normala un pret inferior pretului de vanzare pe piata interna a tarii exportatoare;

327.In cadrul politicii de dumping prin valoarea normala a unui pret se intelege pretul practicat pe pietele de export terte;

328.Tarificarea presupune inlaturarea restrictiilor cantitative si inlocuirea lor cu taxe vamale cu aspect protectionist considerat echivalent;

329.In cadrul GATS clauza cu privire la accesul la piete are ca obiectiv eliminarea progresiva a limitarilor privind numarul total al operatiunilor cu servicii efectuate de persoane fizice angajate;

330.Nu este corecta afirmatia regimul de draw-back este o masura de stimulare a exporturilor de natura valutara;

331.Cu ocazia Conferintei Ministeriale de la Singapore, in programul de lucru al OMC s-a convenit includerea a o serie de subiecte noi intre care comertul electronic;

332.Declaratia privind lansarea unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale a fost aprobata de Conferinta Ministeriala de la DOHA;

333.Grupul de lucru pt studierea interactiuii dintre comert si politica concurentiala a fost creat cu ocazia Conferintei Ministeriala de la Geneva;

334.Organul de examinare a politicilor comerciale este subordonat Consiliului General;

335.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa  in procesul reglemetarii diferendelor un membru OMC trebuie sa se angajeze in consultari in termen de 60 de zile de la data formularii de catre alt membru a unei cereri in acest sens;

336.In cadrul mecanismului de reglementare a diferendelor, sanctiunea cea mai drastica ce poate fi adoptata de membri este suspendarea de catre partea lezata a aplicarii concesiilor sau a altor obligatii fata de partea contractanta ce incalca prevederile Acordului;

337.In sfera de cuprindere a Acordului TRIPS nu este inclusa reglementarea plurilaterala a diferendelor comerciale privind drepturile de proprietate intelectuala;

338.Acordul GATS impune o serie de obligatii pt tarile membre intre care nu se regaseste publicarea criteriilro care trebuie luate in considerare pt a determina incidenta activitatii furnizorilor externi de servicii asupra pietei interne;

339.Taxa administrativa perceputa pt eliberarea licentelor neautomate este fixata astfel incat sa nu depaseasca costurile de administrare a masurilor de aplicare;

340.Nu este corecta urmat afirmatie prin prevederile Partii a IV-a din GATT tarile dezvoltate s-au angajat sa acorde ajutor financiar si tehnic tarilor in dezvoltare;

341.Pe parcursul desfasurarii negocierilor comerciale din cadrul GATT s-a evidentiat faptul ca ajustarea la un acord depindea de efectele negative pe care le-ar produce esuarea tratativelor;

342.Bimultilateralismul reprezinta o tehnica de negociere in cadrul GATT;

343.SGP nu urmareste acordarea de preferinte vamale tarilor in dezvoltare pe baza negocierilor acestora;

344.In categoria exceptiilor de la principiile fundamentale ale activitatii GAT nnu intra adoptarea de masuri cu caracter protectionist pt produsele ce provin din tarile in dezvoltare;

345.Intre principiile fundamentale ale GATT nu se regaseste principiul convergentei;

346.Secretariatul GATT nu a exercitat atributii in directia (188) elaborarii de recomandari pt problemele inscrise pe ordinea de zi a organului executiv;

347.Principiul egalitatii de tratament se mai numeste si clauza natiunii celei mai favorizate in forma neconditionata;

348.Forma conditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate se mai numeste principiul compensatiei;

349.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa tehnica abordarii sectoriale consta in inlaturarea obstacolelor vamale pt produsele apartinand unui anumit sector;

350.Potrivit prevederilor Partii a IV-a din GATT asigurarea unor conditii favorabile de acces a exporturilor tarilor in dezvoltare pe piata mondiala viza stabilirea preturilor si pietelor produselor de baza exportate;

351.Clauza roll-back presupune angajamentul tarilor participante la negocieri de a-si compatibiliza reglementarile nationale cu conduita multilaterala inainte de finalizarea rezultatelor negocierilor;

352.Interzicerea adoptarii unor masuri politica comerciala incompatibile conduita comerciala multilaterala care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internationale se mai nueste clauza stand-still;

353.Intre obiectivele Rundei Uruguay nu se regaseste adoptarea de masuri care sa extinda posibilitatile comerciale ale tarilor in dezvoltare;

354.Printre atributiile Grupului de negocieri pt marfuri constituit la Runda Uruguay nu se numara si supravegherea politicilor comerciale ale membrilor GATT;

355.Primul bilant al stadiului de desfasurare a negocierilor din cadrul Rundei Uruguay a evidentiat reticenta tarilor dezvoltate in a se angaja in negocieri privind liberalizarea comertului international si acordarea de avantaje tarilor in dezvoltare;

356.Intre rezulttele Rundei Uruguay pe linia liberalizarii si reglementarii comertului international nu se poate inscrie reducerea transparentei si previzibilitatii accesului la piete;

357.Printre functiile OMC nu se numara administrarea in comun a instrumentelor juridice adoptate in cadrul FMI si Bancii Mondiale;

358.Intre principalele coduri de conduita negociate si renegociate la ultimele runde de negocieri din cadrul GATT nu se numara acordul privind salvgardarea;

359.Din categoria masurilor promotionale la export nnu poate face parte impulsionarea globala a exporturilor in functie de structura si orientarea geografica a acestora;

360.Sunt considerate bariere paratarifare taxele in cascada, tacele consulare, accizele;

361.Se cunosc urmat date ponderea materiilor prime incorporate intr-un produs este de 75%, pretul total al produsului finit este de 200 euro . 25% si 85%;

362.Determinati nivelul protectiei nominale si efective cunoscand urmat date valoarea unui produs finit 500 u.m., valoarea materiilor prime incorporate reprez 60% din valoarea prod finit 18% si 40,5%;

363.De-a lungul activitatii GATT, concesiile netarifare au imbracat urmatoarele forme inlaturarea sau atenuarea obstacolelor natarifare si instituirea unor coduri de conduita privind conditiile in care pot fii folosite anumite obstacole.;

364.In domeniul tarifar, concesiile negociate in cadrul GATT au imbracat urmat forme eliminarea totala a taxelor vamale de import, reduceri directe de taxe vamale de import, consolidarea taxelor vamale de import;

365.Interpretarea unor prevederi OMC privind alte aspecte decat principiile generale implica realizarea majoritatii de 2/3;

366.Deciziile de aderare a unor tari la OMC se iau de catre Conferinta Ministeriala cu o majoritate de 2/3 din votul membrilor OMC;

367.Memorandumul de acord cu privire la notificari, consultari, reglementarea diferendelor si supravegherea negociat la Runda Tokyo aduce elemente de noutate fata de prevederile initiale ale GATT in ceea ce priveste notificarile, consultarile, reglementarea diferendelor si supravegherea;

368.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa Romania adopta primul tarif vamal de import in 1990;

369.Domeniile care nu au mai facut obiectul negocierilor comerciale multilaterale din cadrul GATT pana la Runda Uruguay au fost comertul cu servicii, investitiile legate de comert, drepturile de proprietate intelectuala legate de comert;

370.Este adevarata urmatoarea afirmatie regimul vamal de draw-back presupune importul cu scutirea conditionata d eplata taxelor vamale;

371.Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial ONU s-a preocupat de crearea cadrului de reglementare a aspectelor monetare, financiare si comerciale;

TEHNICA OPERATIUNILOR DE COMERT EXTERIOR

1.1.MANAGEMEMNT SI NEGOCIERI IN AFACERILE INTERNATIONALE

372.Ca activitate practica, managementul reprezinta activitatea de coordonare a resurselor unei organizatii in vederea atingerii unor obiective prestabilite;

373.Ca disciplina stintifiica, managementul reprezinta un sistem organizat de cunostinte care se raporteaza la procesul obiectiv, de conducere si urmareste cresterea eficientei acestuia;

374.Functia de planificare in managementul afacerilor internationale reprezinta functia prin care se stabilesc obiectivele firmei si cele mai eficinete cai pentru atingerea acestora;

375.Functia de organizare in managementul afacerilor internationale reprez functia prin care se stabilesc structurile organizatorice, se grupeaza si se repartizeaza activitatile in vederea valorificarii optime a resurselor;

376.Functia de coordonare in managementul afacerilor internat reprez functia prin care se urmareste definirea clara a atributiilor pe oameni, stimularea si asigurarea unei motivatii corespunzatoare pt personal;

377.Functia de control in cazul managementului afacerilor internat reprez functia prin care se vizeaza urmarirea concordantei dintre rezultatele si obiectivele preconizate, cauzele eventualelor neconcordante si luarea masurilor corective;

378.Procesul de planificare in cazul managementului din SUA este orientat, cu prioritate, spre actiuni pe termen scurt;

379.Implementarea deciziei in managementul din SUA este laborioasa, conflicte de interese;

380.Procesul decizional in managementul din SUA se realizeaza in mod individual;

381.Specificul functiei de organizare in managementul japonez consta in structuri organizatorice informale, naturale de tip egalitar;

382.Specificul functiei de organizare in managementul din SUA consta in structuri organizatorice formale, ierarhice, de tip birocratic;

383.In managementul japonez, promovarea personalului se face treptat, mai ales in functie de vechime;

384.In managementul din SUA promovarea personalului se face rapid in functie de performantele obtinute;

385.In managementul japonez, functia de control se caract prin autocontrol si control facut de egali;

386.In managementul din SUA functia de control se caract prin control facut de superiori;

387.In managementul japonez, obiectul contractului vizeaza performanta grupului;

388.In managementul din SUA, obiectul contractului vizeaza performanta individului;

389.In managementul japonez, controlul se realizeaza pe baza principiului menajarii persoanei;

390.In managementul din SUA, controlul se realizeaza pe baza principiului critici directe;

391.Trasatura principala a modelului european de management negocierea interna, stapanirea diversitatii culturale;

392.Euromanagementul nu presupune centralizare in actele de conducere;

393.Elemente preluate de euromanagement din modelul britanic importanta profitului, expertiza in finante, o viziune liberala globala asupra afacerilor;

394.Elementele preluate de euromanagement din modelul latin (Europa de Sud) orientare intuitiva, expertiza in conceperea de produse noi, negocierea politicilor comerciale;

395.Elementele preluate de euromanagement din modelul european nordic sisteme participative de management, preocupare pt calitatea si expertiza in productie;

396.Elementele preluate de euromanagement din modelul german de management relatii stranse intre banci si firme, relatii stranse intre angajati si firma;

397.Managementul international reprezinta managementul firmei la scara internationala;

398.Internationalizarea firmei se defineste ca fiind un proces obiectiv de crestere a implicarii firmei in operatiuni internationale;

399.Gradul de internationalizare a unei firme se determina ca fiind un raport intre valoarea vanzarilor in strainatate si cifra totala de afaceri;

400.Conceptia potrivit careia toate firmele urmeaza cu necesitate acleasi proces de internationalizare dupa un model standard apartine teoriri evolutiei uniliniare;

401.Conceptia potrivit careia internationalizarea firmei este un proces secvential in care perioadele de evolutie stabila alterneaza cu perioade de tranzitie, apartine teoriei evolutiei ciclice;

402.Una dintre motivatiile reactive de internationalizare a unei firme o constituie presiunea concurentei, scaderea vanzarilor pe piata interna, dezvoltarea retelei de informatii si comunicatii, supraproductia si proximitatea geografica fata de clienti;

403.Una dintre motivatiile proactive de internationalizare a unei firme o constituie reducerea costurilor de productie, avansul tehnologic si implicarea manageriala;

404.Printre obiectivele concrete ale internationalizarii firmei nu se numara realizarea sistemului de crestere prevazut;

405.Planificarea strategica reprezinta un proces de planificare pe termen lung de cca. 15-20 ani;

406.Planificarea tactica reprezinta un proces de planificare pe termen mediu, cuprins intre 1-3 ani;

407.Planificarea operationala reprezinta un proces de planificare pe termen scurt, de cel mult un an;

408.Printre formele pe care le imbraca planurile unice se numara programele;

409.Structurile organizatorice internationale sunt specifice firmelor care se afla in fazele initiale ale dezvoltarii activitatii internationale;

410.Dezavantaj al structurii organizatorice internationale cu departament de export subordonat directiei de marketing lipsa unei relatii directe intre departamentul de export si departamentele de productie, financiar, cercetare-dezvoltare;

411.Crearea diviziei de relatii internationale separa activitatea firmei pe plan intern de activitatea de plan extern, coordonarea de ansamblu fiind realizata de catre directorul general al companiei;

412.Avantaj al structurii organizatorice globale pe produs adoptarearapida a masurii de extindere a liniilor de productie pt un anumit produs, fara afectarea activitatii altor sectoare ale firmei;

413.Avantaj al structurii organizatorice globale geografice sistemul informational si comunicational privind conditiile locale este extrem de rapid, permitand luarea operativa a unor masuri corective;

414.Avantaj al structurii organizatorice globale functionale activitatea firmei la nivel global poate fi condusa si controlata in mod direct si centralizat de un numar redus de manageri;

415.Dezavantaj al structurii organizatorice globale pe produs multiplicarea modulelor functionale la nivelul companiei;

416.Dezavantaj al structurii organizatorice globale geografice o relativa scadere a eficientei prin prisma cresterii costurilor;

417. Dezavantaj al structurii organizatorice globale functionale responsabilitatea in ceea ce priveste coordonarea activitatii departamentelor revine aproape integral directorului general;

418.Structurile organizatorice complexe reprez modalitati de adaptare dinamica a structurilor organizatorice la cresterea complexitatii mediului de afaceri pe plan international;

419.Elementul care nu apartine procesului decizional in afacerile internationale este multimea coordonatorilor;

420.Etapa care nu apartine procesului decizional in afacerile internationale este corectarea rezultatelor;

421.Criteriul care nu face parte din criteriile de clasificare a deciziilor in afacerile internationale este orientarea zonala;

422.Dupa frecventa luarii unor decizii, acestea pot fi decizii programate;

423.Dupa gradul de cunoastere a mediului decizional, deciziile pot fi decizii luate in conditii de risc;

424.Dupa orizontul de timp, deciziile pot fi decizii strategice;

425.Dupa numarul de persoane implicate in luarea deciziei, acestea pot fi decizii de grup;

426.Dupa nivelul decizional deciziile pot fi decizii centralizate;

427.Etapa care nu apartine procesului de control in afacerile internationale recunoasterea corecta a problemei;

428.Dupa modul de efectuare, controlul poate fi direct, indirect;

429.Dupa momentul efectuarii, controlul poate fi preventiv, curent, de verificare;

430.Printre elementele care asigura eficienta oricarui sistem de control se numara flexibilitatea;

431.Negocierea in afacerile comerciale internationale reprezinta un proces dinamic de ajustare si armonizare a diferitelor idei si argumente ale partenerilor;

432.Diplomatia comerciala reprezinta arta de a negocia intr-o forma eleganta si convingatoare;

433.Printe principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale nu se numara separarea negocierilor de activitatea comerciala generala;

434.Printre obiectivele negocierii comerciale internat nu se numara cucerirea unui segment cat mai larg din piata interna;

435.Negocierea contractelor comerciale internationale face obiectul negocierilor intre intreprinderi producatoare sau case de comert cu sediul in tari dieferite;

436.Negociatorii japonezi sunt sarguinciosi, inteligenti, protocolari, ermetici.

437.Negociatorii din SUA privesc tratativele ca pe un proces competitiv si constructiv;

438.Negociatorii din Orientul Mijlociu asociaza frecvent un raspuns afirmativ sau negativ cu opusul lui sau, in cel mai bun caz cu poate;

439.Inca din etapa pregatirii negocierilor comerciale internat este necesara stabilirea obiectivelor proprii si anticiparea obiectivelor partenerului;

440.Printre criteriile de selectionare a membrilor echipei de negociatori nu se numara functiile manageriale;

441.Varsta optima pt a fii un bun negociator este cuprinsa intre 35-55 ani;

442.Dosare care nu fac parte din materialul documentar intocmit in vederea negocierii comerciale internationale doasarele cu monografii;

443.Mandatul echipei de negociere reprezinta documentul care consfinteste sarcinile si obiectivele cu care pleaca o echipa la negocieri;

444.Planul de negociere mentioneaza strategiile si tacticile care vor fi utilizate in negociere;

445.Organizarea corespunzatoare a sedintelor de negociere presupune sustinerea logistica a negocierilor;

446.Obiectiv urmarit in deschiderea tratativelor comerciale internat studierea partenerului pt cunoasterea intereselor si motivatiilor sale reale;

447.Metoda utilizata de negociatori in timpul negocierii comerciale internationale pt cunoasterea cerintelor partenerului tehnica ascultarii active.

448.Scopul concesiei in procesul de negociere comerciala internat il constituie crearea consitiilor pt a ajunge la o intelegere;

449.Unul dintre scopurile compromisului in procesul de negociere comerciala internat il constuie deblocarea tratativelor;

450.Strategiile de negociere constau in modul de combinare si dirijare a unui ansamblu de dispozitii si tehnici comerciale in vederea realizarii obiectivului proiectat;

451.Strategie care conduce spre profitul maxim cu asumarea riscului maxim abtinerea.

452.Strategie care urmareste sa exercite presiuni psihologice asupra partenerului limita de timp;

453.Strategie care vizeaza majorarea/micsorarea pretului, la un moment al negocierilor bine ales, prin impresionarea partenerului slab informat simulacrul;

454.Strategie care isi propune sa complice negocierile imprimandu-le, la inceput o totala lipsa de flexibilitate surpriza;

455.Strategiile directe de negociere in afacerile internationale sunt utilizate atunci cand raportul de forte este net favorabil negociatorului;

456.Strategiile indirecte de negociere in afacerile internat sunt utilizate atunci cand partenerul este mai puternic;

457.Strategiile conflictuale de negociere in afacerile internat sunt utilizate atunci cand se cauta sa se obtina avantaje fara a face concesii;

458.Strategiile cooperante de negociere in afacerile internat sunt utilizate atunci cand se urmareste realizarea unui echilibru intre avantaje si concesii;

459.Printre tacticile ofensive se numara suita de intebari;