Politica comerciala. Instrumente si masuri

Politica comerciala. Instrumente si masuri

Parte a politicii economice a unui stat ce vizeaza sfera relatiilor economice externe ale acestuia. Cuprinde totalitatea reglementarilor pe care statul le adopta in scopul promovarii/restrangerii schimburilor comerciale + pentru protejarea economiei nationale de concurenta straina. (reglementari fiscale valutare bugetare etc. )=POLITICA COERCIALA="p.c."

Obiectiv pe termen lung urmarit prin P.C. = stimularea dezvoltarii economice nationale.

Functii P. C.

Promovarea relatiilor economice internationale (orice pc trebuie sa canduca la impulsonarea exporturilor)

Protejarea economiei nationale vs. concurenta (reglementarea si controlul importurilor)

Realizarea unui echilibru dinamic in balanta comerciala si cea de plati concomitent cu sporirea rezervei valutare a tarii

p.c. trebuie sa fie flexibila p.c. trebuie sa tina cont de atitudinea tuturor actorilor)

Instrumente si masuri ale P.C.

I.       De natura tarifara - instrumente legate de politica vamala a unui stat

II.     De natura netarifara (ex. Cote la import, subventii etc.)

III.    De natura promotionala - masuri prin care statul isi promoveaza activ economia si vrea sa stimuleze internat. Economiei

I.       Politica vamala - realizata prin reglementari adoptate de stat in vederea realizarii controlului operat economice cu ocazia trecerii frontierei de stat a marfii + mij de transport; precum si indeplinirea formalitatii vamale si plata taxelor vamale. Instrumente politicii vamale - tarife vamale si reguloamente legi) vamale.

II.     Impunerea vamala ( plata taxelor vamale - are 3 functii:

De natura fiscala (sursa de venit la buget

De naytura protectionista (se protejeaza economia nationala fata de concurenta straina)

Capacitate de negociere indusa de taxe vamale (se pot negocia concesii intre state; taxe vamale fot fi obiectul negocierii)

A.     Clasificare dupa modul in care sunt percepute:

1. Taxe vamale ad-valorem

2. taxe vamale specifice

3. taxe vamale mixte

B. clasificare dupa obiectul impunerii

1. taxe vamale de import

2. taxe vamale de export (folosite de tari sarace ce au materii prime, pentru echilibrarea pierderilor de pret pe care aceste bunuri le au pe petele internationale si incercarea de a atrage investii ce sa permita prelucrarea materialelor la sursa)

3. taxe vamale de tranzit (statele pe a caror teritoriu tranziteaza bunul si vor sa scoata investitia in infrastructura

C. clasificare dupa scopul impunerii

1. taxe vamale cu caracter fiscal

2. taxe vamale cu caracter protectionist

A.     Taxe ad valorem - se percep asupra valorilor vamale a marfurilor imporare. Au forma unor cote procentuale raportate la valoarea vamala a bunului

Valoarea vamala = pretul din contrectul import/export - e un cost regasit in pretul final

Cand valoarea declarata in contract e mult sub valoarea reala se apeleaza la codul de evaluare vamala ( si exista 5 metode de avaluare vamala). Se tine cont de valoarea unui bun identic, similar sau metoda directa.

Problema din aplicarea Taxelor vamale ad valorem = colectarea taxelor e supusa oscilatiilor conjuncturale ale pietelor internationale

Taxe vamale specifice - se percep pe unitate de masura specifice. Forma unei cifre absolute exprimate in moneda tarii respective. Practicare anevoioasa pentru ca presupune existenta unui tarif vamal foarte amplu pentru fiecare produs . trebuie revizuit pe masura ce apar noi categorii de produse.

Avantaj = statul nu e frustrat de taxele legale (indiferent de pretul declarat taxa e fixa); valoarea incasarilor la bugetul de stat e influentat doar de valoarea importurilor.

Taxe vamale mixte - se percep cand taxele vamale ad valorem nu-s eficiente sa mijloc de protectie. In acest caz pe langa ad valorem se aplica o taxa specifica temporar cat timp preturile pe pietele internationale sunt scazute.

Rata protetiei efective vs. rata protectiei nominale

Protectionismul  - rata protectiei nominale, valabila pentru consumator , vizeaza pretul produs supus impunerii vamale. Acetsa = taxa vamala inscrisa in tariful vamal dat publicitatii

Interesul statului de a proteja =>rata protectiei efective:

Nationea importa materii prime si bunuri intermediare utilizate pentru un produs finit) fara a se percepe taxe vamale la importul lor (ori foarte mici). Pentru bunurile finale se percep taxe mari pentru a incuraja anumite industrii si pentru a reduce somajul. Aceasta e tarif excalativ. E o practica folosita in special de tari dezvoltate (bunuri finale = valoare mare)

Stabilirea valorii taxei vamale e direct proportionala cu valoarea bunului. Compararea cantitativa a nivelului taxelor vamale nominale fara a tine cont de gradul de prelucrare a bunurilor nu-I suficienta pentru a aprecia intensitatea act. Politicii vamale ca instrument de protectie. Protectia efectiva vizeaza valoarea nou creata (valoare creata intervine in produsul supus impunerii vamale)

Determinarea protectiei efective

Tnf = taxa vamala nominala a produsului final

Vnf = valoarea produsului

Tmp = taxa vamala nominala pentru materia prima

Vmp = Valoarea materiei prime

Vf = valoarea bunului final

Vp = valoarea valoarea importului (materia prima)

Peentru consumul de haine exista t vamala de 10%, pentru stofa taxa vamala e de 0%. Tinand cont ca din costul total de productie pentru un costum de 100E, costul cu materii prime folositedin import ( stofa) reprezinta 80% din costul final determinati protectia efectiva:

Te = 100E = 80%(cost materii prime) +20(cost cu alte materii prime nationale, munca etc)

Costul platit de consumator pentru produsul importat = 100+10%  * 100 110 E 80 E importuri

Lucrare: Functiile managementului calitatii Lucrare: Bibliografie - managementul dezvoltarii durabile

20 E - national (producatori)

10 E - la buget stat

Unde Tf = 10% si Tp = 0%

Protectia efectiva = aplic formula

Unde 100-80=20E=valoarea nou creata de factori de productie autohtoni

Exista 4 tipuri de efecte ale taxelor vamale:

Asupra consumului (in urma aplicarii taxei vamale = reducere a consumului pe plan intern)

Asupra productiei = pe termen scurt nu exista; pe termen mediu-lung = expansiune a productiei autohtone

Asupra comertului - scade cererea pentru bunul importat =>creste pretul => productia va incerca sa faca bunul atractiv.

Asupra venitului = consumatorii din tara exportatorului vor avea crestere in puterea de cumparare

(percepere taxe specvifice evita frustrarea statului = A marfuri imp nefacturate la pret real in caz taxe specifice = A)

1000 bun A

500 bun B                     cantitate

100 bun C

Dupa 6 luni se schimba taxa vamala = 10 E/bucata pentru fiecare bumn. Cum se modifica valoarea taxe stranse la buget cand cantitatile raman la fel?

Taxa vamala 10%

a)                               Valoarea taxelor vamale pentru cantitati date in problema

(1000buc * 10E) + (500 buc * 20 E) =

Taxa vamala 10 E/buc

b)                               Valoare taxe vamale pentru cantitati

Cerere mondiala = oferta mondiala

Cerere interna - oferta interna = oferta straina = cerere straina => ecuatia de echilibru (orice produs se orienteaza intai pe piata interna apoi pe cea externa )=> efectele

Taxe vamale urmari/efecte

Rata protectiei efective variaza direct proportional cu nivelul taxei vamale nominale asupra produsului final si invers proportional cu nivelul taxei vamale asupra materiei prime

Cu cat gradul de [prelucrare al marfurilor imp e mai inalt cu atat nivelul taxelor vamale la import creste

Dispersia tarifara = diferenta intre taxe vamale pe grupe de productie in functie de gradul lor de prelucrare. Creste dispersia tarifara creste si protectia efectiva

Bariere - categorii

A.                          Limitarea directa - bariere de tip cantitativ

B.                          Limitarea indirecta - prin mecanismul pietelor

C.                          Cele ce decurg din politica nationala prin implicarea guvernului.

A.                               - licente de import, sunt limitate in timp

Licente automate = se acorda produselor liberalizate la import, folosite in exclusivitate in scop statistic

Licente neautomate = pentru produsele ce nu-s liberalizate la import. Se numesc si "cote" sau "Licente pentru admin. Restrictiilor cantitative la export"

Cote = cea mai importanta forma a barierelor netarifare. Sunt discriminatorii atata timp cat se manifesta preferinta acordarii lor pentru anuiti exportatori. Folosite de tari dezvoltate pentru importul de produse agricole din tarile in curs de dezvoltare.

Tema: razboiul bananelor UE vs. SUA

Limitari voluntari la export = intelegeri neoficiale intre state prin care tara exporta la cerere / sub presiunea tarii importatoare se obliga sa reduca valoarea exporturilor pana la un anumit nivel pe o perioada limitata de timp

Acordul cu privire la comercializarea ordinata a produselor = intelereri bi/multilaterale ce vizeaza limitarea negociata si controlata a comertului cu anumite produse implica pe langa autolimitare la export prevederi cu privire la limite de pret, cauza de salvgradare la care fac uz tarile imp cand li se lezeaza interesele economice ;

Acord de com ordonata !=acorduri de com. Pentru produse de baza : nu limiteaza comerul cu produsele respective ci urmaresc cresterea lui in conditiile asigurate stabilite preturilor si a pietelor

B.                               - taxerle de prelevare = dubla natura (tarifara si netarifara). Se numesc si prelevari variabile la import. Oscvileaza in functie de nivelul preturilor la produsele agricole pe piete internationale = se manifesta ca taxe vamale suplimentare percepute peste tariful vamal comun (al UE)

Preturi minime/maxime la import (sistemul dual de preturi ) folosite de tari dezvoltate

P. minime = se folosesc cand pretul national sunt mult mai ridicate decat cele de import sau candf cad pret internationale

Preturi maxime = se folosesc cand anumite produse incearca o ridicare artificiala a preturilui la produsele exportate. Isi permit sa practice astfel de preturi cu care sunt importatorii insemnati pe pietele mondiale

Impozite indirecte si alte taxe cu caracter fiscal = regim fiscal conform caruia produsele de export sunt scutite de importuri indirecte, cele de imp. Sunt supuse la acelasi iomp. Ca si cele nationale (ex: acciza, taxa pe valoare adaugata)

TVA = impozit general de consum, se percepe la fiecare stadiu de circulatie a bunului. Nu se aplica la intreaga valoare ci doar la valoarea nou adaugata in fiecare stadiu al circuitului.

ACCIZA = imp. Aplicat produsului ce constituie monopolul statului, cele considerate de lux cu scopul limitarii consumului intern al acestor bunuri.

Taxe de retorsiune (sau raspuns). Se aplica doar ca raspuns la politici comerciale necorecte / neloiale = de dumping sau de subventionare al exporturilor. Tokio = acordul antidumping acprdul de subventie la export = '80

Natura tarifara / netarifara deriva din faptul ca oe oerioada de investigatii relatiile comerciale cu firmele acuzate sunt oprite.

In relatiile internationale "dumping" = o natiune exporta un bun la o valoare inferioara valorii practicate pe piata interna.

Dumping - forme = persistent = discriminare internationala a preturilor = tendinta continua a unui produs national aflat in situatie de monopol / oligopol sa-si maximizeze profitul prin vanzarea pe piata internationala a bunului la un pret mai mic decat cel de pe pietele interne

Sau

= sporadic = realizat pentru a scapa de stocuri acumulate (surplusuri ocazionale)

= predator = greu de depistat = creste vanzarea unui bun pe termen scurt sub pretul practicat pe piata interna pentru a scoate de pe piata alti producatori si apoi creste pretul foarte mult.

Depuneri anticipate in valuta la importuri. Presiune financiara pentru importator: utilizat daca statul are  nevoie de credit rapid sau daca exista probleme in palanta de plati a statului

C.                               - obstacole tehnice : norme de securitate, sanitare, etichetare, ambalare, marcare bunuri

Evaluarea valorii marfurilor in vama

Achizitii guvernamentale :preferinta stat pentru bunuri ale producatorilor nationali. Pentru orice achizitie ce depaseste o anumita suma trebuie facute licitatii la care pot participa si firme straine. Nu intra in incidentqa acordului produsele ce vizeaza interesele de aparare nationala.

Comertul de stat = totalitatea intreprinderilor unde statul detine capital major cand statul ofera privilegii de ordin fiscal pentru acestea , nu si comaniile private

Masuri de stimulare + promovare exporturi -

Subventii directe de export

Prime directe de export = in special exportatorii ce realizeaza bunuri cu grad crescut de prelucrare (subventia de export != de prima de export, prima urmareste incurajarea /cresterea valorii exporturilor pe annumite piete si a 2-a vizeaza incurajarea exporturilor tehnologice ce contribuie la sporirea avantajului competitiv al nat. )

Subventii indirecte  (ex: sustinerea IMM in sensul realizarii de studii de piata, facilitati pentru promovare)

De natura fiscala:

Urmaresc cresterea competitivitatii exporturilor pe seama reducerii eliminarii acelor componente ale costului lor de productie datorate unor taxe si impozite

De natura financiar-bancara :

Creditele de exp - ex. Importatorul primeste din partea institutiilor financiale ale statului exp o linie de credit prin care imp plateste bunurile achizitionate de la respectivul exp.