Formele inflatiei si consecintele sale

Formele inflatiei si consecintele sale

Inflatia contemporana reprezinta un fenomen macroeconomic care prin consecintele sale economice si sociale afecteaza, direct sau indirect, intreaga societate. Asa cum sustin numerosi specialisti, efectele inflatiei difera in functie de amploarea fenomenului inflationist si de sensurile dinamicii lui.

Pentru masurarea dimensiunilor inflatiei si a sensurilor dinamicii ei se folosesc mai multi indicatori: indicele general al preturilor, dinamica preturilor bunurilor de consum, indicele costului vietii, evolutia cursului de schimb al monedei nationale, evolutia masei monetare in circulatie in raport cu dinamica indicatorilor cresterii economice (produsul national, venitul national), etc.

Pe baza indicatorilor mentionati, indeosebi a indicelui preturilor, in literatura economica se fac urmatoarele delimitari privind formele inflatiei in functie de amploarea acestui fenomen:

inflatie taratoare, cand indicele preturilor inregistreaza o crestere de pana la 5%, evolutia masei monetare in circulatie fiind, de regula, devansata de ritmurile cresterii economice. O astfel  de evolutie a masei monetare si a preturilor poate influ-enta pozitiv activitatea economica prin impulsionarea investitiilor;

inflatia persistenta (deschisa), cand preturile cunosc ritmuri de 5-10%, afectand in general cumparatorii, mai ales pe cei cu venituri fixe;

inflatia galopanta, cand preturile inregistreaza ritmuri de crestere mai mari de 10% (inflatia cu doua cifre), devansand semnificativ ritmurile de crestere a productiei, salariilor si a altor venituri. Se reduc economiile si investitiile, se inrautateste situatia balantei de plati externe, etc.;

hiperinflatia, cand, in principiu banii ajung sa nu mai fie acceptati in schimburile de marfuri, iar procesul inflationist devine practic de necontrolat. Pentru a nu se ajunge la asemenea "catastrofa" monetara, statul intervine prin politicile sale fiscale, bugetare, de preturi si monetare.

Consecintele inflatiei depind, evident, de amploarea acestui fenomen, dar si de starea evolutiei economiei in ansamblu. Corelatiile cantitative dintre procesul inflationist si dinamica economiei (rezultatelor macroeconomice) sunt puse in evidenta prin urmatorii termeni consacrati:

crestere neinflationista, cand rata de crestere economica este mai inalta decat cea a inflatiei (o astfel de corelatie s-a manifestat in economiile nationale ale tarilor occidentale in deceniile 6 si 7 ale secolului trecut);

crestere inflationista, cand rata inflatiei este mai mare decat ritmul mediu anual de crestere a rezultatelor macroeconomice; a fost caracteristica majoritatii tarilor occidentale in deceniul al 8-lea;

stagflatie, evidentiaza acea situatie din economia unei tari care se  caracterizeaza prin inflatie persistenta si prin lipsa de cres-tere notabila a economiei sau prin asa-numita "crestere zero";

slumpflatie, care reflecta situatia din economia unei tari, caracterizata prin recesiune economica (declin economic), pe de o parte, si inflatie persistenta sau chiar galopanta, pe de alta parte.

Indiferent de dinamica economiei, specialistii sunt unanimi in a aprecia ca inflatia persistenta, cu trend crescator de durata, care tinde sa devina galopanta reprezinta un factor destabilizator al oricarei economii nationale. O astfel de inflatie descurajeaza investitiile productive si orienteaza resursele financiare spre actiuni speculative curente, viciaza corelatiile dintre preturile diferitelor bunuri economice, ingreuneaza sau chiar anuleaza posibilitatea efectuarii unor calcule de eficienta si respectiv, a unor alegeri corecte din partea agentilor economici, intrucat prin reteaua de preturi ei primesc semnale inadecvate.