Economia in Elvetia - mediul de afaceri si climatul investitional, sectorul financiar-bancar

Economia in Elvetia

Considerata ca avind una dintre cele mai "globalizate" economii, Elvetia face parte din grupul primelor 20 cele mai dezvoltate tari din lume. Cu o suprafata de doar 41.290 Km2 si o populatie de 7,3 milioane locuitori, ea se afla printre primele tari in lume din punct de vedere al venitului pe cap de locuitor, circa 33,6 mii USD, cu 60% mai mult decat media  tarilor membre UE.

Rata somajului in Elvetia inregistreaza valori dintre cele mai scazute in Europa fiind de 3,3% iar inflatia s-a mentinut in ultimii ani in jurul valorii de 1%.

O caracteristica importanta a economiei Elvetiene este data de numarul mare de intreprinderi mici si mijlocii cu mai putin de 250 de angajati. Ele reprezinta 99.7% din numarul total al companiilor elvetiene si asigura locuri de munca pentru mai mult de 70% din populatia apta de munca.

Industria elvetiana este dependenta in mare masura de importuri insa compenseaza  prin forta de munca cu nivel ridicat de calificare si pregatire si prin gradul avansat de tehnologizare. Contributia acesteia la PIB este de circa 35%.

Agricultura, mecanizata si intensiva, absoarbe o mica parte a populatiei active si are o contributie redusa la PIB dar asigura mai mult de 50% din necesarul intern de produse vegetale si aproape integral pe cel de produse animaliere. Principalul sector al agriculturii este zootehnia, furnizor de produse de baza pentru consumul intern si export.

Restrictiile de natura geografica si climaterica, lipsa de resurse naturale au determinat orientarea economiei elvetiene, din ce in ce mai pronuntat, catre sectorul tertiar (comert, transport, activitati bancare, turism) care absoarbe peste doua treimi din totalul fortei de munca.

Turismul, beneficiind de conditii naturale favorabile si de o infrastructura corespunzatoare, are o contributie importanta la PIB.

In domeniul serviciilor, cu precadere in sectorul bancar privat si cel al asigurarilor, companiile elvetiene detin o pozitie dominanta pe plan mondial.

Asezarea geografica, dimensiunea redusa a pietei interne, lipsa aproape totala de resurse proprii au facut din economia elvetiana o economie deschisa, puternic dependenta de activitatile de comert exterior si in special de importul de petrol, gaze naturale si carbune.

Economia din Elvetia este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plina de succes pe termen lung in domeniul sigurantei monedei nationale, dublata de secretul operatiilor financiare efectuate in bancile elvetiene a facut din Elvetia un 'rai financiar' al investitorilor si al investitiilor acestora. In acelasi timp, a creat o economie care se bazeaza masiv pe afluxul extern constant de investitii. Din cauza marimii tarii si a specializarii inguste a fortei sale de munca, industria fina si de precizie, respectiv comertul si finantele sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii economice a tarii.

Cu o economie semnificativ dependenta de procesele externe, in contextul tot mai accentuat al globalizarii, Elvetia are o abordare moderna a problemelor speciale ce tin de relatiile internationale. Politica economica externa este astfel orientata pe trei axe:

• acordurile cu Uniunea Europeana
• acordurile de liber schimb incheiate in cadrul AELS
• liberalizarea progresiva a comertului international prin perfectionarea continua, in cadrul OMC a regulilor sistemului mondial de comert.

Desi Uniunea Europeana este principalul sau partener comercial, prin votul popular negativ  dat Acordului privind Zona Economica Europeana in decembrie 1992, Elvetia este singura tara din vestul Europei, cu o economie majora, care nu face parte din UE. Preocuparea de a atenua consecintele economice negative datorate neparticiparii la piata unica europeana s-a concretizat prin semnarea in 1999 a unui prim pachet de 7 acorduri bilaterale cu UE in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor, transportul aerian, transportul terestru, agricultura, barierele tehnice in comertul international, piata de achizitii publice, cercetare-dezvoltare. Cele 7 acorduri au intrat in vigoare incepind cu 1 iunie 2002.

AELS nu joaca un rol determinant in contextul mondial insa importanta in plan regional nu este de neglijat pentru Elvetia care, prin ponderea economica pe care o are in cadrul asociatiei poate determina in mod semnificativ politica acesteia.

Membru fondator al AELS, Elvetia joaca un rol activ in largirea retelei de acorduri de liber schimb semnate de tarile membre AELS cu tari din afara UE. Exista o preocupare constanta a Elvetiei de a extinde reteaua acordurilor dincolo de zona euro-mediteraneana,  dovada in acest sens fiind acordurile recent semnate, in cadrul AELS, cu Mexic si Singapore.

Dimensiunea modesta a pietei interne face ca Elvetia sa manifeste un interes special  fata de cadrul general de reguli de comert international si de proceduri de solutionare a diferendelor. OMC, ca forum de negocieri permanente intre tarile membre in vederea liberalizarii comertului mondial, este pentru Elvetia platforma perfecta de promovare si aparare a intereselor sale comerciale.

Din punct de vedere institutional, politica elvetiana in domeniul economic si comercial, atit pe plan intern cit si extern, este elaborata si pusa in practica de catre Departamentul Federal al Economiei, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Economie - SECO.

SECO (www.seco-admin.ch) a fost creat in 1999 prin fuziunea dintre Biroul Federal pentru Dezvoltare Economica si Munca si Biroul Federal pentru Afaceri Economice Externe. 

Pe plan extern misiunea principala a SECO este de a initia, negocia si incheia acorduri de cooperare economica si comerciala in scopul deschiderii de noi piete pentru produsele, serviciile si investitiile Elvetiene. In acelasi timp, SECO este reprezentantul Elvetiei in cadrul organizatiilor multilaterale precum OMC, OCDE sau UNCTAD.

SECO manifesta o preocupare constanta fata de sectorul privat din tarile in curs de dezvoltare, pietele emergente si economiile in tranzitie avind ca principale obiective dezvoltarea schimburilor comerciale, cresterea capitalului investit si transferul de know-how catre aceste piete. In acest scop au fost dezvoltate programe specifice si instrumente proprii pentru implementarea lor:

SIPPO - Swiss Import Promotion Program - (www.sippo.ch) este un program lansat in 1982 care se adreseaza pietelor emergente si economiilor in tranzitie si are ca scop sprijinirea companiilor mici si mijlocii, private,  in vederea facilitarii accesului lor pe piata Elvetiana si cea a UE in egala masura.

OSEC - Oficiul Elvetian pentru Promovarea Comertului - (www.osec.ch) este organizatia creata sa implementeze strategia de promovare a exporturilor elvetiene. Principalele obiective sunt:

promovarea produselor si serviciilor elvetiene la export

promovarea intereselor economice elvetiene in lume

furnizarea de asistenta pentru dezvoltarea si diversificarea schimburilor comerciale intre firmele elvetiene si straine.

Desi rolul prioritar al OSEC este de a sprijini firmele elvetiene in identificarea de piete si parteneri externi noi, se acorda, in egala masura, asistenta de specialitate companiilor straine in vederea stabilirii de contacte si gasirea de parteneri in Elvetia.

Mediul de afaceri si climatul investitional

Economia elvetiana se afla, conform clasamentelor intocmite de renumite institutii internationale specializate, intre cele mai competitive si liberale. Principalele coordonate care confera Elvetiei caracteristicile unui mediu de afaceri privilegiat, adaptat produselor si serviciilor de inalta calitate si tehnicitate sunt: gradul ridicat de protectie oferit de legislatia in domeniul afacerilor, stabilitatea pe termen lung a cadrului investitional, nivelul scazut de interventie si control din partea autoritatilor, garantarea deplina a dreptului de proprietate, libera competitie precum si apararea secretului bancar.

Cadrul legal

Cadrul legal in domeniul economic este asigurat de Constitutie care consfinteste drepturile fundamentale precum dreptul de proprietate, dreptul de a desfasura activitati cu scop lucrativ, libertatea comertului si stabileste modul in care sunt distribuite competentele intre Consiliul Federal, administratiile cantonale si cele municipale. La nivel federal, legislatia este elaborata si aprobata doar cu respectarea procedurilor parlamentare, mecanism care are la baza cele doua elemente fundamentale ale democratiei elvetiene: initiativa populara si referendumul, procedee care asigura legislatiei un grad ridicat de stabilitate.

Drepturile constitutionale de baza se aplica in egala masura si cetatenilor straini. Cei care detin drept de rezidenta si permis de munca temporar in Elvetia, au dreptul sa infiinteze o firma in aceleasi conditii ca cele stabilite pentru cetatenii elvetieni, pot achizitiona actiuni intr-o firma elvetiana, pot infiinta o sucursala si pot opera pe teritoriul elvetian. Si cetatenii straini care nu detin permis de rezidenta pot infiinta si dezvolta propria afacere in Elvetia, daca aceasta este condusa efectiv de catre un cetatean elvetian.

La infiintarea unei firme nu se impune obtinerea unor aprobari speciale din partea guvernului, nu este obligatorie apartenenta la vre-o federatie industriala sau comerciala, si nu se cer aprobari din partea vreunei camere de comert sau asociatii de afaceri.

In general, toate domeniile de afaceri sunt deschise investitiilor si nu se impune o limita in care sa se incadreze participarea straina. Exista totusi unele restrictii in sectoarele in care statul detine inca monopolul precum caile ferate sau serviciile postale. Chiar si in aceste sectoare s-au facut progrese in directia liberalizarii, proces convenit in cadrul tratatelor bilaterale dintre Elvetia si UE.

Reglementari specifice pentru desfasurarea unor anumite activitati

Pentru desfasurarea unor activitati de afaceri in anumite domenii sau pentru exercitarea unor anumite profesii precum:

• domeniul bancar, al companiilor de asigurari sau activitati de brokeraj;
• hoteluri si restaurante (in anumite cantoane);
• medici, stomatologi, farmacisti, avocati;
• anumite activitati comerciale si de furnizare de servicii (comercializarea vinului, agentii private de plasare de personal, servicii pentru angajari temporare, etc.)

Accesul pe piata

Cu exceptia produselor agricole si a citorva grupe de produse sensibile, comertul dintre Elvetia si tarile membre UE si AELS este liber. Certificatul de origine in una dintre cele 19 state membre UE si AELS (Elvetia este membra AELS) asigura circulatia libera a marfurilor, fara restrictii de cota sau bariere vamale.

De asemenea, in relatia Elvetia - UE, relatie care pentru multe firme elvetiene este mai importanta decit piata locala, exista acord de liber schimb in domeniul serviciilor si al transferului de capital. Si piata fortei de munca a cunoscut in ultima perioada tendinte pronuntate de liberalizare in special pentru specialistii cu inalta calificare, pentru cercetatori si pentru cadrele de conducere.

Intre UE si Elvetia sunt semnate si intrate in vigoare 7 acorduri bilaterale in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor, transportul aerian, transportul terestru, agricultura, barierele tehnice in comertul international, piata de achizitii publice, cercetare-dezvoltare. In acest fel toate barierele in calea comertului vor fi eliminate treptat firmele elvetiene urmind sa aiba acces liber la o piata de 380 milioane de consumatori.

Ca parte in Acordul OMC privind Achizitiile Guvernamentale, in Elvetia, in marea lor majoritate, achizitiile publice se fac pe baza de licitatii internationale. Criteriile discriminatorii au fost eliminate si toti participantii sunt tratati in mod egal.

Reguli generale cu privire la regimul vama

Elvetia este membra a Conventiei Internationale asupra Sistemului Armonizat de Codificare si Descriere a Marfurilor (HS) din 01.01.1988 si are, prin urmare, un tarif vamal care corespunde acestui standard international. Prin aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului (1 iulie 1995), ea si-a asumat si obligatiile ce decurg din aplicarea acordurilor in domeniul vamal si netarifar.

Teritoriul vamal elvetian cuprinde si Principatul Liechtenstein.

O caracteristica a sistemului vamal elvetian este data de faptul ca taxa vamala se aplica pe unitatea de masura (greutate bruta, bucati, litri) si nu la valoarea marfurilor. Utilizarea acestui sistem face ca in Elvetia, sarcina vamala, in general, sa fie mai redusa decit in alte tari. Spre exemplu, in cazul marfurilor industriale taxa vamala "ad valorem" corespunzatoare este in medie de 2% iar pentru masini unelte rata variaza intre 0,2% si 0,4%. Acest sistem favorizeaza importul marfurilor cu greutate mica dar cu valoare mare, adica a marfurilor de calitate ridicata.

Exista totusi unele bariere tarifare in scopul protejarii produselor agricole locale.

Mostrele, marfuri nedestinate vinzarii, cu o valoare mai mica de 50 CHF pe produs sau 50 CHF pe lot in cazul produselor derivate din tutun, bauturilor alcoolice, medicamente si produse cosmetice, sunt exceptate de la plata taxelor vamale.

In orice situatie, excepatarea de la plata taxelor vamale nu inseamna exonerarea de la efectuarea formalitatilor vamale. Documentele solicitate in acest scop sunt declaratia vamala la care se ataseaza factura, si specificatia de greutate. In cazul marfurilor carora se aplica cote preferentiale sau al celor care se re-exporta se solicita si certificatul de origine.

Lucrare: Functiile managementului calitatii Lucrare: Bibliografie - managementul dezvoltarii durabile

Marfurile care ramin temporar pe teritoriul Elvetiei pot fi depozitate in regim de port-franc, fara efectuarea formalitatilor de vama si fara plata taxelor vamale, transferul marfurilor de la punctul de vamaa si pina la depozitul cu regim de port-franc fiind considerat tranzit. Depozitele cu regim special de port-franc sunt operate de companii private si au caracter public, putind fi utilizate de oricine este interesat. 

Administratia Elvetiana a Vamilor (www.zoll.admin.ch ) poate furniza informatii detaliate cu privire la regulamentul vamal, proceduri vamale simplificate, modalitati practice de probare a originii marfurilor,  regimul bunurilor introduse cu ocazia repatrierii sau informatii referitoare la TVA aplicat marfurilor importate.

Regimul general de import

Marea majoritate a marfurilor pot fi importate liber in Elvetia. Exista unele restrictii aplicate importurilor de produse agricole, produse petroliere, detergenti si ingredientii acestora, ingrasaminte, echipamente militare, arme, munitie, materiale explozibile si narcotice pentru care se solicita o autorizatie speciala. Permisul de import eliberat este valabil pe o perioada de maxim 1 an si se acorda doar rezidentilor si companiilor cu sediul in Elvetia. Alte reglementari, de natura netarifara, se aplica medicamentelor, produselor cosmetice, detergentilor, aparaturii electrice, echipamentelor de masurare si cintarire, instalatiilor de incalzire, recipientelor sub presiune. Aceste masuri au rolul de a proteja sanatatea publica, de a asigura protectia consumatorilor sau sunt legate de cerinte de securitate ori de respectarea standardelor nationale sau internationale.

Alte taxe care se aplica produselor din import, in plus fata de taxa vamala, sunt:

• Taxa pe valoarea adaugata

Pentru marea majoritate a produselor se aplica o cota fixa de TVA de 7.6%. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice), medicamentele, anumite ziare, carti si reviste beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2.4% .

• Taxa de monopol

Se aplica tuturor produselor cu continut de alcool, inclusiv celor cu uz industrial si este calculata in forma CHF/100 Kg.

• Accizele

Se aplica tuturor produselor din tutun, bauturilor distilate, berii, autoturismelor, uleiurilor minerale, importate sau produse in Elvetia.

• Taxa de import pentru autoturisme

Importul autoturismelor si al unor anumite autovehicule utilitare este impozitat cu o cota de 4% din valoarea autovehicolului.

Reguli de origine

Materiile prime si componentele importante in Elvetia dintr-o tara terta pot capata statutul de marfa de origine elvetiana si, in consecinta, pot circula liber in tarile UE daca valoarea adaugata, creata prin prelucrare in Elvetia, reprezinta intre 60% si 80% din pretul de vinzare, in functie de produs.

Aceasta prevedere este de interes, in special, in cazul produselor "high-tech", produse cu greutate mica dar valoare mare. Astfel acestea pot fi importate cu taxe vamale aplicate la greutate si apoi exportate, dupa prelucrare, fara taxe, in tarile europene.

Regimul strainilor

Conform legii, cetatenii straini sositi ca turisti pot ramine in Elvetia, fara obligatia obtinerii unui permis special, o perioada care sa nu depaseasca 90 de zile. Pentru cetatenii straini care investesc si doresc sa opereze propria afacere in Elvetia sau pentru managerii firmelor straine, in particular cei ai firmelor care desfasoara activitati generatoare de locuri de munca, obtinerea permisului de rezidenta si a celui de lucru nu reprezinta o problema.

In cazul cetatenilor straini care doresc sa lucreze pentru un angajator elvetian, intra in sarcina angajatorului elvetian sa solicite autoritatilor eliberarea permisului de lucru si a celui de rezidenta.

Aprobarea si eliberarea permiselor de lucru si rezidenta intra in sfera de competenta a autoritatilor cantonale.

Au drept de rezidenta si membrii de familie ai unui detinator al permiselor de lucru si rezidenta.

Tipurile de permis de lucru sunt:

Permis B            Autorizatie de lucru de lunga durata;

Permis L             Autorizatie de lucru de scurta durata (stagiari, muncitori in constructii, in industria hoteliera, alimentatie publica, agricultura, activitati periodice pe o durata totala de maxim 120 zile anual);

Permis G Autorizatie pentru lucratori frontalieri;

Permis N Autorizatie de lucru pentru solicitantii de azil;

Permis F             Autorizatie de lucru pentru cetatenii straini in situatte de admisie provizorie;

Permis C              Autorizatie de lucru si sedere permanenta;

Dreptul nerezidentilor de a achizitiona bunuri imobiliare

Pina nu de mult, persoanele fizice sau juridice, cu domiciliul in strainatate, sau companiile locale in care persoane rezidente in strainatate au o pozitie dominanta, puteau achizitiona bunuri imobiliare in Elvetia, doar in baza unui permis special eliberat, in general, de catre autoritatile cantonale. Modificarile recente aduse legii au relaxat semnificativ conditiile in acest domeniu . Astfel, in prezent, persoanele rezidente in strainatate pot achizitiona liber in Elvetia bunuri imobiliare (terenuri si cladiri) cu destinatie de locuinta principala sau utilizate pentru buna desfasurare a activitatii de afaceri. Se solicita in continuare obtinerea prealabila a permisului eliberat de autoritatea cantonala competenta pentru achizitia caselor de vacanta si sunt interzise nerezidentilor investitiile directe in piata de locuinte si tranzactiile cu proprietati rezidentiale.

Informatii suplimentare se pot obtine de la Oficiul Federal pentru Justitie ( www.bj.admin.ch ).

Masuri de protectie a liberei concurente

Principiul care sta la baza economiei elvetiene este cel al pietei libere. De aceea, restrictiile de orice natura care inca mai exista in calea liberei concurente vor fi gradual eliminate. Legea elvetiana antitrust a fost adoptata in 1995, substantial armonizata cu reglementarile din cadrul UE, iar modificarile ulterioare, si-au propus, in principal, eliminarea oricaror posibilitati de manifestare a concurentei neloaiale. Constituirea de carteluri nu este interzisa prin lege, insa orice tendinta de orientare spre actiuni abuzive este monitorizata si adusa in fata justitiei. Legea federala cu privire la piata locala apara libera concurenta si asigura cadrul necesar de lupta impotriva masurilor protectioniste, de orice natura, luate la nivel cantonal sau comunal. Comisia pentru Libera Concurenta poate interveni in cazul in care exista suspiciuni cu privire la aparitia unor restrictii in calea liberei concurente si investigheaza cazurile de fuziuni care pot introduce efecte negative asupra pietei libere.

Un alt organism de control al pietei este Oficiul pentru Supravegherea Preturilor care are ca sarcina principala urmarirea evolutiei preturilor si semnalarea cresterilor abuzive sau mentinerea unor niveluri anormal de ridicate ca urmare a lipsei de concurenta reala.

Alte informatii utile se pot obtine de la:

Comisia pentru Concurenta (www.wettbewerbskommission.ch/site/e.html ) sau de la 

Oficiul pentru Supravegherea Preturilor (www.preisüberwacher.ch ).

Protectia proprietatii intelectuale

Sistemul de protectie al proprietatii intelectuale este foarte dezvoltat in Elvetia. Solicitarile de inregistrare a patentelor, marcilor sau desenelor se pot depune la Institutul Federal pentru Proprietate Intelectuala (IGE) care este organismul responsabil de protectia drepturilor comerciale si de autor.

Informatii suplimentare se pot obtine de la www.ige.ch .

Reguli cu privire la inregistrarea produselor

Din motive de protectie a sanatatii consumatorului, in scopul protejarii mediului precum si in vederea asigurarii conformitatii cu standardele nationale si internationale importul si comercializarea in Elvetia a medicamentelor, produselor cosmetice, agentilor de curatat, aparaturii electrocasnice, dispozitivelor de masurare si cintarire, sistemelor de incalzire, vaselor sub presiune precum si a motocicletelor se supun unor reglementari speciale.

Procedura de inregistrare in Elvetia a unui produs farmaceutic nou este considerata ca fiind una dintre cele mai rapide in lume si dureaza numai circa 6 luni. Procesul de inregistrare este administrat de catre Oficiul International pentru Controlul Medicamentelor - IKS (www.iks.ch ).

Cu privire la echipamentele medicale, Elvetia a adoptat in Medical Devices Decree (MepV) directivele UE in materie, ceea ce inseamna ca pe piata elvetiana de echipamente medicale se aplica aceleasi reguli ca si in cadrul UE. Echipamentele medicale inscriptionate cu simbolul CE sunt considerate corespunzatoare pentru piata elvetiana daca sunt insotite de prospect de prezentare al produsului scris in trei limbi (germana, franceza, italiana).

Sectorul financiar-bancar

Sectorul bancar reprezinta una dintre cele mai importante ramuri ale economiei elvetiene si absoarbe aproape 4% din populatia activa. Bancile elvetiene gestioneaza bunuri in valoare de peste 3.300 miliarde CHF dintre care mai mult de jumatate provin din afara Elvetiei. Cu o lunga traditie in materie de stabilitate economica si financiara manifestata in principal de nivelul scazut al inflatiei, o rata redusa a dobinzilor si o moneda nationala puternica si stabila, Elvetia este considerata unul dintre cele mai mari centre financiare offshore din lume, devansand Londra, New York sau Frankfurt.

Deschiderea unei banci, efectuarea de tranzactii cu valori mobiliare, managementul fondurilor mutuale, sunt activitati pentru a caror desfasurare este necesara obtinerea aprobarii Comisiei Federale Elvetiene a Bancilor - EBK (www.ebk.admin.ch ). In comparatie cu alte state, sistemul bancar elvetian este mai putin rigid din punct de vedere al reglementarilor.

In afara celor doua banci renumite UBS si CS Group care se afla printre cele mai mari institutii bancare din lume, pe piata bancara elvetiana sunt prezente multe alte banci locale si peste 100 de institutii financiare straine. Bancile cantonale, bancile regionale si bancile de economii joaca un rol important in finantarea proiectelor de investitii.

Organizatia cea mai importanta din sectorul bancar elvetian este Swiss Bankers Association (www.swissbanking.org ).

Conform legislatiei federale, bancile sunt obligate sa protejeze confidentialitatea tranzactiilor efectuate de catre clienti, in egala masura elvetieni sau investitori straini. La solicitarea autoritarilor fiscale din tara de origine, motivata de suspiciunea de frauda fiscala, se poate obtine, prin decizie judecatoreasca, suspendarea secretului bancar si acordarea de asistenta judiciara autoritatilor statului de origine a fondurilor. 

Tot in spiritul pastrarii unui grad ridicat de discretie al operatiunilor in bancile elvetiene exista posibilitatea utilizarii de conturi nepersonalizate (numbered accounts). Titularul de cont este identificat doar printr-un numar insa contul nu este totusi unul anonim, datele personale ale titularului fiind disponibile doar unui numar restrins de lucratori ai bancii. In general, suma minima impusa pentru deschiderea unui « numbered account » este de 100.000CHF.

Informatii suplimentare referitoare la sistemul bancar elvetian se pot obtine accesind  www.locationswitzerland.ch .

Piata de achizitii publice

Elvetia este parte la Acordul OMC asupra Achizitiilor Guvernamentale care are ca scop liberalizarea pietii de achizitii publice si vizeaza achizitiile publice de marfuri si servicii care depasesc ca valoare (valoarea se refera la valoarea unui lot si nu include TVA-ul) :

249.950 CHF la nivel federal;

383.000 CHF la nivel cantonal;

766.000 CHF la nivelul organizatiilor publice cu activitati in anumite domenii sectoriale precum furnizarea de apa, energie, transporturi, telecomunicatii, precum si lucrarile de constructii cu o valoare pe lucrare mai mare de 9,575 milioane CHF.

Nu se supun prevederilor acordului achizitiile efectuate de catre Swisscom (compania nationala de telecomunicatii) si CFF (compania nationala de cai ferate).

Conform legii, toate achizitiile publice care cad sub incidenta Acordului OMC se fac pe baza de licitatie internationala, anuntul de licitatie se publica in « Feuille officielle suisse du commerce » (FOSC), iar participantii la licitatie, furnizori locali sau straini, trebuie sa se bucure de tratament egal.

Informatii suplimentare se pot obtine la www.beschaffung.admin.ch .

Sistemul de impozitare

Sistemul de taxe si impozite in Elvetia este foarte complex si se caracterizeaza prin existenta a trei niveluri distincte : federal, cantonal si comunal.

Aceasta ierarhizare, precum si faptul ca nu exista termeni exacti de definire a unui caz specific, fac din sistemul de impozitare elvetian unul destul de complicat. Legislatia privind impozitarea precum si cota de impozitare difera substantial de la canton la canton. Din aceste motive, de cele mai multe ori, firmele solicita autoritatilor care au emis regulile clarificari suplimentare sau apeleaza la serviciile unei firme de consultanta.

• Impozitul pe profitul companiei

La nivel federal corporatiile sunt impozitate cu o cota fixa de 8,5% aplicata asupra profitului. In plus, fiecare canton are sistemul propriu de impozitare cu cote diferite de la canton la canton. Rata totala a impozitului pe profit la nivel federal, cantonal si comunal se inscrie aproximativ intre 14,42% si 44,98% in functie de nivelul profitului si locul de inregistrare a sediului. Intrucit impozitul pe profit face parte din categoria cheltuielilor deductibile, cota de impozitare efectiva a profitului variaza.

• Taxa pe capital

Incepind cu 1 ianuarie 1998 cantoanele aplica o taxa asupra capitalului si rezervelor corporatiilor a carei rata variaza intre 1.89 si 9.48 la mie.

• Taxa pe valoarea adaugata

Pentru marea majoritate a produselor si serviciilor desfasurate in Elvetia se aplica o cota fixa de TVA de 7.6%. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice), medicamentele, anumite ziare, carti si reviste beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2.4%. De asemenea, serviciile in domeniul hotelier (cazare, mic dejun) beneficiaza de o cota redusa de TVA de 3,6% (3,5 % pana in decembrie 1998).

• Facilitati fiscale

Marea majoritate a cantoanelor prevad prin legislatia fiscala proprie posibilitatea exonerarii fiscale, totale sau partiale, acordata intreprinderilor nou create care prin activitatea lor contribuie substantial la dezvoltarea economica a cantonului sau a uneia din zonele de interes ale acestuia. Facilitatile fiscale acoradate sunt limitate in timp, perioada maxima in care compania poate beneficia fiind de 10 ani de la infiintare.

Aceasta facilitate se aplica, in mod egal, si filialelor firmelor straine, stabilite in Elvetia.

Deoarece, impozitele si taxele platite la nivel cantonal si comunal au o pondere semnificativa in totalul taxelor si impozitelor pltite de o companie, facilitatile fiscale astfel acordate au o importanta deosebita pentru compania beneficiar.

Exportul

Sectoare economice

Context international: intreprinderile elvetiene sunt foarte competitive pe plan international. In anumite sectoare, peste 90% din bunuri si servicii sunt exportate. Cele mai cunoscute sunt produsele industriei orlogeriei (ceasuri), ciocolata si branzeturile. Totusi, industria mecanica, electrotehnica si chimia au un aport de peste 50% din exportul elvetian. Elvetia este unul dintre principalii exportatori ai unor produse precum: masini textile, masini pentru industria hartiei, masini si materiale tipografice, masini-unelte de inalta precizie, ascensoare si escalatoare, constructii de cale ferata cu cremaliera s.a. Este de precizat ca multe din componentele acestor produse sunt fabricate in strainatate.

Elvetia exceleaza, de asemenea, in domeniul exporturilor invizibile, indeosebi in consiliere de gestiune, asigurari si turism.

Industrie

Constructii de masini: ramura este desemnata sub prescurtarea "Industrii MEM" (Masini, echipamente Electrice, prelucrare Metale). Regrupeaza sectoarele: constructii de masini, industria prelucrarii metalelor, aparate si instrumente de precizie, electrotehnica, electronica si constructii de vehicule. Realizeaza cca. 50% din totalul productiei industriale elvetiene. Cca. 78% din productie este exportata, industriile MEM fiind astfel dependente de vitalitatea pietelor internationale.

Industria chimica si farmaceutica: Industria chimica, specializata in coloranti, esente de parfum, arome alimentare isi are principala locatie la Basel. Ca si industria constructiilor de masini, industria chimica s-a nascut, in Elvetia, gratie industriei textile, care era o mare consumatoare de coloranti artificiali. Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, industria chimica elvetiana se consacra aproape exclusiv productiei de coloranti. In prezent, industria farmaceutica ocupa primul loc in cadrul industriei chimice. Elvetia figureaza printre cei mai mari producatori mondiali de farmaceutice.

Produsul intern brut a atins, in anul 2007, suma de 508,275 miliarde CHF, respectiv peste 65.000 CHF (peste 40.000 EUR) pe locuitor.

Rata somajului inregistreaza valori dintre cele mai scazute in Europa, intre 2,5 si 3% in anul 2007, iar inflatia s-a mentinut la nivel, de asemenea scazut, de 0,7%. In trimestrul I-2008, rata inflatiei a atins niveluri mai ridicate: 2,4% in ianuarie si februarie, 2,6% in martie.

Variatia indicatorilor economici de baza ai Elvetiei, in perioada 2003-2006 si previziuni 2007-2008 (Obs. : datele pentru 2006, nu sunt definitive, ci doar preliminare)

Produsul intern brut

Consumul privat

Investitii

-in constructii

-in echipamente

Exporturi

Importuri

Inflatie

Rata somajului

Accesul pe piata

Cu exceptia produselor agricole si a catorva grupe de produse sensibile comertul dintre Elvetia si tarile membre UE si AELS este liber. Certificatul de origine in unul dintre statele membre UE si AELS (Elvetia este membra AELS) asigura circulatia libera a marfurilor, fara restrictii de cota sau bariere vamale.

De asemenea, in relatia Elvetia - UE, relatie care pentru multe firme elvetiene este mai importanta decat piata locala, exista acord de liber schimb in domeniul serviciilor si al transferului de capital. Si piata fortei de munca a cunoscut in ultima perioada tendinte pronuntate de liberalizare in special pentru specialistii cu inalta calificare, pentru cercetatori si pentru cadrele de conducere.

In iunie 2002, au intrat in vigoare cele 7 acorduri bilaterale dintre Elvetia si UE (Anexa 1) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor, transportul aerian, transportul terestru, agricultura, barierele tehnice in comertul international, piata de achizitii publice, cercetare-dezvoltare. In acest fel toate barierele in calea comertului vor fi eliminate treptat firmele elvetiene urmand sa aibe acces liber la o piata de peste 400 de milioane de consumatori.

Ca parte in Acordul OMC privind achizitiile guvernamentale, in Elvetia, in marea lor majoritate, achizitiile publice se fac pe baza de licitatii internationale. Criteriile discriminatorii au fost eliminate si toti participantii sunt tratati in mod egal.

Exporturile au incetinit in octombrie, dar au atins un nou maxim istoric in valoare absoluta, ajungand la 3,52 mld. euro.

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, exporturile au crescut cu 28%, in euro, comparativ cu octombrie de anul trecut, ritmul temperandu-se fata de avansul anual de 35% inregistrat in septembrie. Fata de nivelul record din septembrie, de 3,51 mld. euro, cresterea exporturilor in octombrie a fost de doar 0,2%.

Vedetele exporturilor au fost in acest an Daciile de la Pitesti si telefoanele Nokia made in Cluj, avand o contributie importanta la redresarea exporturilor.

Renault si Nokia au mizat puternic pe pietele externe si au reusit astfel sa se mentina pe crestere intr-o perioada in care economia romaneasca s-a afundat in recesiune.

Vanzarea de masini produse la Mioveni pe piete ca Germania, Franta sau Italia a reusit sa readuca exporturile Romaniei la nivelul de dinainte de criza.

In primele zece luni exporturile au ajuns la 30,3 mld. euro, in crestere cu 26,7% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Evolutia favorabila a exporturilor a fost influentata de cresterea sectorului industrial din Europa, dar si de masurile luate de guvernele din tarile UE, cum ar fi programele Rabla pentru innoirea parcului auto. O influenta asupra cifrelor a venit si de la efectul de baza avand in vedere scaderile de anul trecut. In conditiile cresteri mai accelerate a exporturilor comparativ cu importurile, deficitul comercial a scazut in primele zece luni cu 4 % fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 7,7 mld. euro. In octombrie, deficitul a fost de 736 mil. euro, in scadere cu 210,9 mil. euro fata de octombrie 2009.

Importurile au scazut in octombrie cu 2%, in euro, comparativ cu septembrie, in timp ce fata de octombrie 2009 au urcat cu 15,1%.

In primele zece luni, ponderi importante in structura exporturilor si importurilor au fost detinute de masini si echipamente de transport (42,2% la export si 34,9% la import) si alte produse manufacturate (33,7% la export si respectiv 31,2% la import). Nu doar exporturile in valoare absoluta conteaza, ci si exporturile nete, fiind importanta si dinamica importurilor. Anul trecut exportul net a avut o contributie pozitiva puternica la PIB, insa incetinirea zonei euro ar putea determina o influenta negativa a acestui indicator la cresterea economica.

'Dupa ce in 2009 contributia exporturilor nete la rata anuala a PIB a fost pozitiva, acum este aproape de zero sau chiar negativa. Acest lucru se datoreaza faptului ca balanta comertului exterior cu bunuri si servicii a crescut usor in 2010 comparativ cu 2009', comenteaza analistii Raiffeisen.

Desi exporturile s-au aflat pe un trend ascendent pe parcursul acestui an, nu au reusit sa antreneze revenirea economiei, care continua sa se zbata in recesiune si in 2010. Potentialul exporturilor este limitat, avand in vedere ponderea redusa a exporturilor in PIB, de circa 30%, precum si perspectiva incetinirii relansarii tarilor din UE, principalii parteneri comerciali ai Romaniei.

Inflatia anuala a coborat in octombrie, la 7,73%

Cresterea preturilor produselor alimentare in noiembrie a determinat o majorare a inflatiei cu 0,52%, fata de octombrie, insa rata anuala a scazut la 7,73%, ca urmare a unui efect de baza pozitiv. In octombrie inflatia anuala a urcat la 7,88%, iar in septembrie a fost de 7,77%, dupa socul provocat de majorarea TVA. Preturile la produsele alimentare au urcat in noiembrie cu 0,88% comparativ cu octombrie, cele mai mari scumpiri fiind la cartofi (10%) si oua (8%), potrivit datelor anuntate de Institutul National de Statistica. Cresteri temperate ale preturilor s-au inregistrat la marfurile nealimentare si servicii, care s-au scumpit cu 0,38% si, respectiv, 0,2%. BNR a revizuit in urcare prognoza de inflatie pentru acest an de la 7 % la 8,2%, desi tinteste o rata anuala de 2,5 - 4,5% in luna decembrie 2010. Analistii bancari sunt mai optimisti decat BNR in privinta inflatiei la sfarsitul anului, anticipand un nivel de 8%.

Exporturile au atins un nou maxim in octombrie, de 3,52 mld. euro

https://romaniadinafara.wordpress.com/2010/04/28/indrumar-pentru-afaceri-in-elvetia/