PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII DANPROFESSION SRL

1. Profilul de activitate al societatii

S.C. DANPROFESSION S.R.L a luat fiinta in anul 2006 in urma hotararii judecatoresti din data de 19.05.2006 fiind inregistrata la Registrul Comertului cu numarul J08/1205/2006, cu un capital social in valoare de 200 RON. Inca de la inceput s-a declarat ca societate comerciala platitoare de TVA, avand Codul de Identitate Fiscala RO18687986 din data de 19.05.2006.

S.C. DANPROFESSION S.R.L este persoana juridica de nationaliatate romana si a hotarat, in caliatate de asociat unic, infiintarea unei societati comerciale romane, cu sediul in Romania, Judetul Brasov. Sediul social al societatii este la adresa: B-dul Grivitei Nr 65 Bl 47 Sc A. Ap 8. Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prevederile din contractul si statutul societatii. Forma de proprietate a societatii este: 35 - Societasi comerciale cu raspundere limitata cu incepere de la data inregistrarii in Registrul Comertului.

O viziune asupra calitatii

Pentru ca gandim imposibilul si il facem posibil. Cu o consultanta specializata noi inducem acest mod de gandire si clientilor nostri. Tehnologiile utilizate de noi sunt intotdeauna cele mai noi si performante, iar acestea vor oferi intotdeauna un avantaj competitiv. Prin continua perfectionare a echipei noastre de specialisti urmarim sa fim tot timpul in pas cu ultimele designuri si idei. Ceea ce intentionam sa implementam pentru clientii nostri este proiectat, realizat si testat de noi inainte.

S.C. DANPROFESSION S.R.L este o firma tanara, in plin proces de dezvoltare, avand ca activitate principala conform cod CAEN: 4329 „alte lucrari de instalatii pentru constructii”; servicii de montaj, instalare si punere in functiune si service pentru echipamente standard sau speciale.

Danprofession ofera servicii de consultanta si planificare a proiectelor pentru decorarea cu accesorii pentu cladiri si magazine. Firma ofera o larga varietate de servicii multimedia variind de la prezentari clasice si lucrari creative pana la design si consultanta de inalta specialitate. Satisfactia clientilor este intotdeauna cea mai mare prioritate a firmei. Inca de la inceput s-a pus intotdeauna pret pe calitate si competenta, fapt care a convins multe companii mari sa apeleze la servicile oferite de aceasta firma. Danprofession isi stabileste si incheie contracte cu diferite firme (cliensi). Marile corporatii si firmele puternice reprezinta piata tinta. Firma ofera servicii de cel mai inalt grad calitativ in montarea armaturilor.

Principalii clienti care au apelat la serviciile aestei firme sunt: Metro, Selgros, Baumax si lanturi de Mall-uri.

In functie de timpul de livrare, costul de aprovizionare si calitatea produselor oferite Danprofession a selectat furnizorii care satisfac cerintele si necesitatile societatii, astfel principalii furnizori sunt: Petrom, BauMax, Practiker, dar si locatii precum hoteluri, pensiuni din diverse localitati.

Strategia de dezvoltare a societatii se elaboreaza tinand cont de tendintele si posibilitatile de dezvoltare; se are in vedere mai ales analiza sectorului de activitate si a contextului economic actual al economiei romanesti. Obiectivele strategic stabilite sunt realiste, principalul obiectiv urmarit de societate il reprezinta extinderea pietelor (a portofoliului de clienti), prin realizarea de servicii care sa corespunda cerintelor calitative ale partenerilor de afaceri, de asemenea se urmareste reducerea tarifelor prestate prin punerea in aplicare a unui plan de finalizare a investitiilor realizate pana in prezent.

Structura organizatorica si functionala

Structura organizatorica stabiliste pe linie orizontala autoritatea din cadrul firmei, (organigrama). Astfel, o activitate poate fi demarata doar daca persoana in cauza are acordul persoanelor autorizate. Alaturi de autoritate este des intalnita notiunea de delegare de autoritate, care se explica prin aceea ca organul de conducere, avand in subordine diverse activitati de importanta diferita, deleaga o anumita persoana pentru a se ocupa de o anumita problema. Activitatile specifice din cadrul birourilor sunt desfasurate de catre personal, iar deciziile strategice sunt luate de catre administratorul firmei.

Scopul este de a asigura realizarea montajelor, dar pentru aceasta sunt necesare informatiile primite de la clienti care sunt prelucrate intai de departamentul de conducere apoi are loc stabilirea cerintelor ce trebuie indeplinite si punerea lor in aplicatie, urmate de obtinerea rezultatului final. Aceasta “diagrama” de flux a datelor este bine structurata si nu produce intarzieri in adoptarea deciziilor sau inceperea lucrarilor.

Motivatiile alegerii acestui tip de structura organizatorica este data de avantajele, punctele forte ale acestei structuri:

permite centralizarea controlului strategic al rezultatelor;

este bine adoptata problematicii formelor;

permite realizarea unor legaturi stranse cu strategia prin descompunerea activitatilor „cheie” in departamente functionale;

este eficienta acolo unde activitatile /scopurile sunt de rutina si cu grad mare de rentabilitate.

Pentru a evidentia cele de mai sus, prezentam in cele ce urmeaza o diagrama de flux a documentelor conform fig.1.

Fig.1. Fluxul documentelor

Intocmirea documentelor si a registrelor contabile

Atunci cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii poate fi estimat in mod rezonabil, venitul asociat tranzactiei trebuie sa fie recunoscut in functie de stadiul de executie a contractului la data inchiderii bilantului.

Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document justificativ numai in conditiile in care furnizeaza toate informatiile prevazute de normele legale in vigoare. Documentele justificative cuprind:

- denumirea documentului;

- denumirea si sediul unitatii care intocmeste documentul;

- numarul documentului si data intocmirii acestuia;

- date cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate;

- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii economico-financiare;

- alte operatiuni care sa asigure consemnarea completa a operatiunilor.

Documentele justificative pe care le-am intalnit cel mai des sunt facturile primite de la furnizori sau facturile emise dar si ordine de plata si foi de varsamant.

Documentele contabile – jurnale, fise etc - se intocmesc de o unitate prestatoare de servicii de informatica pe baza documentelor justificative. Elementele prin care se distinge un document contabil sunt: - felul, numarul si data documentului justificativ;

- sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate;

- conturile sintetice si analitice debitoare si creditoare;

- semnaturile pentru intocmire si verificare.

Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre, formulare si documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exercitiului financiar.[1]

In cadrul societatii, pe parcursul fiecarei luni se inregistreaza in Registrul-jurnal (cod 14-1-1) toate documentele justificative in ordine cronologica cum ar fi incasarea unei facturi sau achitarea ei prin completarea datei la care am notat in registru, felul si numarul documentului, felul operatiunii, simbolul conturilor si sumele debitoare si creditoare. Cartea mare (cod 14-1-2) este registrul contabil in care asigura cunoasterea existentei si miscarii tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare in care se completeaza inregistrarea operatiilor (in evidenta sistematica), rulajele lunare si soldul final (debitor sau creditor) pentru fiecare cont sintetic Balanta de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitatii inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situtiile financiare. Balanta de verificare este redata sub forma unui tabel in care se introduc: denumirea conturilor, sumele perioadei precedente debitoare si creditoare, rulajele debitoare sau creditoare aferente perioadei in care se intocmeste balanta de verificare precum si soldurile finale debitoare si creditoare ale conturilor.

4. Aplicatie informatica pentru determinarea cheltuielilor salariale

Lucrarile sunt concepute, proiectate si montate folosind un proces de dezvoltare sistematic in care specialistii se folosesc de cerintele unei organizatii. Astfel, o parte importanta a acestui proces este cunoscuta sub denumirea de analiza si proiectarea lucrarilor.

Aplicarea metodei sistemice in instalarea accesorilor genereaza un proces in mai multi pasi sau ciclic. Iata care sunt pasii principali ai unei astfel de lucrari:

1. investigarea;

analiza;

proiectarea;

4. instalarea;

5. repararearea.

Obiectivele aplicatiei

Aplicatia are drept scop obtinerea de informatii privind calcularea impozitului pe salarii suportat de angajatii intreprinderii pe o luna. Obiectivele constau in calculul si determinarea impozitului pe salarii, programul oferind date despre modul de determinare a impozitului pe salarii.

Datele de intrare se introduc printr-o interfata accesibila, iar informatiile dorite se primesc sub forma de rapoarte, a caror forma poate fi modificata corespunzator cerintelor.

Intrarile aplicatiei

Datele de intrare se introduc de catre utilizator in tabele, care sunt concepute astfel incat sa minimalizeze numarul de introduceri. Datele se preiau din urmatoarele documentele: contractul individual de munca si din condica de prezenta.

Pentru obtinerea situatiilor prezentate mai sus sunt necesare intrarile informationale grupate in urmatoarele tabele din cadrul bazei de date:

Tab.1. Datele de intrare pentru aplicatia de calcul a impozitului pe salarii

Iesirile aplicatiei

In vederea obtinerii unor informatii utile procesului de realizare a statului de plata, se realizeaza prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului electronic si gruparea acestora in urmatoarele liste de iesire, prezentate in tabelul 2:

Tab. 2 Stat de plata

Schema generala a aplicatiei

Fig. Schema generala a aplicatiei

5. Diagnosticul financiar patrimonial

Diagnosticul financiar este prima faza a ciclului fundamental al gestiunii financiare. Rezultatele prezinta interes atat pentru conducatorii intreprinderii, cat si pentru partenerii externi ai acesteia. Obiectivele diagnosticului financiar se refera la determinarea nivelului rentabilitatii si al riscurilor si la evaluarea modului in care intreprinderea raspunde constrangerilor impuse de mediul economico-financiar in care activeaza, punand in evidenta punctele tari si punctele slabe. Astfel, managerii, actionarii si potentialii investitori sunt interesati mai ales de performantele firmei, in timp ce bancile, furnizorii si alti creditori sunt interesati in primul rand de evaluarea expunerii la riscuri, deci de echilibrul financiar al intreprinderii.

Analiza-diagnostic se efectueaza pe baza documentelor contabile de sinteza (situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii - bilant, rezultatele financiare – contul de rezultate si anexele) si a altor informatii privind evolutia preturilor si a cursurilor bursiere. Bilantul reflecta situatia patrimoniala a intreprinderii la sfarsitul exercitiului. Pe baza datelor din bilantul financiar prezentate in tabelul 3 se determina ratele de structura patrimoniala si stabilitatea financiara a intreprinderii.

Tab. Bilant prescurtat

Rata activelor imobilizate=Ai/AT masoara gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este scazut datorita ponderii mici a datoriilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2008 la 16% fata de 2% in 2006 datorita achizitionarii de imobilizari corporale.

Rata activelor circulante = Ac/AT exprima ponderea in totalul activului a capitalului circulant.

Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatiilor banesti in anul 2007 fata de 2006 si o crestere a ponderii creantelor se inregistreaza o usoara crestere a ratei activelor circulante in 2007 fata de 2006.

Rata activelor circulante scade in 2008 fata de 2007 cu 15%, datorita scaderii ponderii creantelor.

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

Rata creantelor = Cr/AT creantele au scazut permanent de la 97% la 22% in 2008 fata de 2006, cu influenta pozitiva asupra gradului de lichiditate datorita cresterii desfacerilor societatii.

Rata disponibilitatilor = Dp/AT este influentata de raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor, care este favorabila. Nivelul acestor rate creste in 2008 fata de 2006 cu 62 de puncte procentuale.

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia.

Tab. 4. Rate de structura ale pasivului

Fig. Ratele de structura

Rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune in mod stabil (cel putin un an) si patrimoniul total. Nivelul ratei in perioada analizata inregistreaza o imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent si a contractarii unui imprumut pe termen lung.

Rata autonomiei financiare globale arata gradul de independenta financiara a societatii. Se considera ca existenta unui capitalul propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii. In anul 2006 rata autonomiei financiare globale are un nivel foarte scazut fata de valoarea optima de 33% si scade in anii 2007 si 2008 datorita contractarii imprumutului pe termen lung.

Rata autonomiei financiare la termen arata gradul de independenta financiara al unitatii pe termen lung. Nivelul acestei rate este nul in primii doi anii din perioada analizata dar creste pana la 20.18% in anul 2008 datorita contractarii imprumutului pe termen lung.

Rata de indatorare globala reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul total al acesteia. Nivelul ratei inregisteaza o tendinta de scadere in anul 2007 fata de 2006 cu 14.5% si o cerestere in anul urmator datorita contractarii imprumutului pe termen lung.

Rata creantelor de trezorerie reprezenta gradul de acoperire a necesitatiilor de finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de finantare. Cresterea nivelului acestei rate cu 19.17% in anul 2008 fata de 2007 se datoreaza scaderii necesarului de fond de rulment si mentinerea relativ constanta a datoriilor pe termen scurt.

In urma analizei efectuate pe baza bilantului financiar S.C. Danprofession S.R.L. pune in evidenta urmatoarele puncte tari:

- Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii;

- Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente;

- Structura financiara corespunzatoare;

- Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida;

- Solvabilitate patrimoniala ridicata;

- Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment.

- Bibliografie - Cap 2

1. Contractul S.C. DANPROFESSION S.R.L;

*** OMFP 1850/2004 privind Registrele si formularele financiar contabile.

Cap. 3 STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR SI A CHELTUIELILOR LA SOCIETATEA DANPROFESSION S.R.L.

1. Studiu de caz specifica entitatii pe parcursul lunii Iunie 2008

In cursul in cursul lunii Iunie 2008 la societatea Danprofession S.R.L. au avut loc urmatoarele operatii:

1. La data de 0 06. 2008 s-au achizitionat materiale de la METAL TRADING SRL in valoare de 66.00 lei, conform facturii nr. 1474, TVA inclus

% = 401.01 66

„ Furnizori ”

3028 55.46

„ Alte materiale consumabile ”

4426 10.54

„ TVA deductibil ”

A doua zi se dau in consum

6028 = 3028 55.46

„ Cheltuieli privind alte „ Alte materiale consumabile ”

materiale consumabile ”

In aceasi zi se plateste factura numarul 1474 in numerar

401.01 = 5311 66

„ Furnizori ” „ Casa in lei ”

In data de 0 06. 2008 s-au prestat servicii in valoare de 1400 lei fara TVA. Documentul justificativ este factura numarul 04377196

411 = % 1666

„ Clienti ”

704 1400

„ Venituri din lucrari executate

si servicii prestate ”

4427 266

„ TVA colectat ”

4. Societatea achizitioneaza o canapea de la SC GLASS DESIGN SRL prin factura numarul 06326055 din data de 0 06. 2008 in valoare de 797.48, TVA 151.52

% = 401.08 949

„ Furnizori ”

303 797.48

„ Materiale de natura obiectelor de inventar”

4426                                     151.5

„ TVA deductibil ”

Se da canapeaua in folosinta

603 = 303 797.48

„ Cheltuieli privind materiale „ Materiale de natura

de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar”

5. Se achita cu bon fiscal numarul 836/0 06. 2008, factura nr. 06326055 cu numerar

401.08 = 5311 949

„ Furnizori ” „ Casa in lei ”

6. Se incheie factura numarul 9271 din data de 05. 06. 2008 al SC FIPA SRL pentru achizitia de materiale in valoare de 595 lei cu TVA 19%

% = 401.02 595

„ Furnizori ”

3028 500

„ Alte materiale consumabile ”

4426                                        95

„ TVA deductibil ”

Apoi se dau in consum

6028 = 3028 500

„ Cheltuieli privind alte „ Alte materiale consumabile ”

materiale consumabile ”

7. Se achita cu bon fiscal numarul 1/05. 06. 2008, factura nr. 9271

401.02 = 5311 595

„ Furnizori ”                   „ Casa in lei ”

8. Se achizitioneaza materiale consumabile de la SC GRUVIO SRL Nr. Facturii 0000005292 in data de 06. 06. 2008 la pret de 650 inclusiv TVA 19%

% = 401.03 650

„ Furnizori ”

3028 536

„ Alte materiale consumabile ”

4426                 10.14

„ TVA deductibil ”

Se dau in consum

6028 = 3028 536

„ Cheltuieli privind alte „ Alte materiale consumabile ”

materiale consumabile ”

9. In aceasi zi se plateste factura numarul 0000005292 plata se face in numerar

401.03 = 5311 650

„ Furnizori ” „ Casa in lei ”

10. In data de 07.06.2007 s-au inregistrat cheltuieli cu deplasari in valoare de 32,50 lei

625 = 5311 32,50

„ Cheltuieli cu deplasari ” „ Casa in lei ”

11. Societatea achizitioneaza materiale consumabile in valoare de 45 lei de la SC M.M. SRL cu factura numarul 736 din data de 07. 06. 2008, TVA 19%

% = 401.04 45

„ Furnizori ”

3028 37.82

„ Alte materiale consumabile ”

4426                                          7.18

„TVA deductibil ”

Se dau in folosinta 6028 = 3028 37.82

„ Cheltuieli privind alte „ Alte materiale consumabile ”

materiale consumabile ”

1 In aceasi zi se plateste factura numarul 736 plata se face in numerar

401.04 = 5311 45

„ Furnizori ” „ Casa in lei ”

1 In data de 08.06.2007 s-au inregistrat cheltuieli cu serviciile bancare in valoare de 3 lei

627 = 5121 3

„ Cheltuieli cu serviciile bancare ” „ Conturi la banci in lei ”

14. La data de 10. 06. 2008 se efectueaza lucrari de montaj clientului Metro conform facturii 04377197 in valoare de 1535 lei, TVA 19%

411 = % 1826.65

„ Clienti ”

704 1535

„ Venituri din lucrari executate

si servicii prestate ”

4427 291.65

„ TVA colectat ”

15. In data de 20. 06. 2008 se cumpara materiale de la SC ACCELERATIA SRL, conform facturii nr. 100029 in valoare de 40 lei, TVA 19%

% = 401.05 40

„ Furnizori ”

3028 362

„ Alte materiale consumabile ”

4426                                      6.38

„ TVA deductibil ”

si 6028 = 3028 362

„ Cheltuieli privind alte „ Alte materiale consumabile ”

materiale consumabile ”

16. In aceasi zi se plateste factura numarul 100029 prin caserie

401.05 = 5311 40

„ Furnizori ” „ Casa in lei ”

17. Datorita efectuarii unei deplasari se inregistreaza o cheltuiala in valoare de 600 lei reprezentand cazare in data de 21. 06. 2008 la RORO TRADING SRL, nr. facturii 3367981, neplatitoare de TVA

625 = 401.06 600

„ Cheltuieli cu deplasari ” „ Furnizori ”

18. Se inregistreaza plata contravalorii cazarii in numerar

401.06 = 5311 600

„ Furnizori ” „ Casa in lei ”

19. Societatea se aprovizioneaza cu materiale de la furnizorul BAUMAX ROMANIA SRL pe baza facturii numarul 02350056249 in data de 2 06. 2008 in valoare de 121.99 lei, inclusiv TVA      % = 401.07 121.99

„ Furnizori ”

3028 1051

„ Alte materiale consumabile ”

4426                       19.48

„ TVA deductibil ”

Se dau in folosinta 6028 = 3028 1051

„ Cheltuieli privind alte „ Alte materiale consumabile ”

materiale consumabile ”

20. In aceasi zi se plateste factura numarul 02350056249 plata se face in numerar din casa

401.07 = 5311 121.99

„ Furnizori ” „ Casa in lei ”

21. Se intocmeste de catre S.C. DANPROFESSION S.R.L la data de 2 06. 2008 factura numarul 04377198 pentru prestarea de servicii in valoarea de 3820 lei, TVA 19%

411 = % 4545.80

„ Clienti ”

704 3820

„ Venituri din lucrari executate

si servicii prestate ”

4427 725.80

„ TVA colectat ”

2 In data de 25.06.2007 s-au inregistrat cheltuieli din diferente de curs valutar in valoare de 146,25 lei

665 = 411 146,25

„ Cheltuieli din diferente de curs valutar ” „ Clienti ”

2 Se factureaza prestarea de servicii pentru montaj cu factura numarul 04377199 in data de 26. 06. 2008, contravaloarea montajului fiind de 450.00 lei, TVA

411 = % 536

„ Clienti ”

704 450

„ Venituri din lucrari executate

si servicii prestate ”

4427 86

„ TVA colectat ”

24. In data de 27.06.2007 s-au inregistrat cheltuieli cu utilitati sediu in valoare de 136,96 lei

6588 = 5311 136,96

„ Alte cheltuieli de exploatare ” „ Casa in lei ”

25. In data de 30.06.2007 s-au inregistrat venituri din dobinzi in valoare de 4 Ron

5121 = 766 4

„ Conturi la banci in lei ” „ Venituri din dobanzi ”

26. Pe parcursul lunii se foloseste combustibil in valoare de 276.74 lei in baza bonurilor fiscale 70/21. 06. 2008 si 46/18. 06. 2008 TVA inclus

% = 5311 276.74

„ Casa in lei ”

6022                 2355

„ Cheltuieli privind combustibilul ”

4426                    44.19

„ TVA deductibil ”

27. Se inregistreaza cheltuielile cu salariile aferente aferente lunii Iunie in valoare de 788.00 lei si se efectueaza plata acestora

641 = 421 1288

„ Cheltuieli cu salariile personalului ” „ Personal – salarii datorate ”

28. Se inregistreaza venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului

445 = 7414 250

„ Subventii” „ Venituri din subventii ”

29. Se inregistreaza contributile unitatii la ajutorul de somaj

6452 = 4371 13

„ Contributia unitatii pentru „ Contributia unitatii la

ajutorul de somaj ” fondul de somaj ”

30. Se inregistreaza contributia societatii la CASS

6453 = 4313 82

„ Contributia angajatorului „ Contributia angajatorului

pentru CASS ” pentru CASS ”

31. Inregistrarea cheltuielilor cu alte impozite si taxe

635 = 447 14

„ Cheltuieli cu alte impozite si taxe ” „ Fondurispeciale ”

3 Se inregistreaza retinerile salariale dupa cum urmeaza :

- contributia angajatului la asigurarile sociale

- contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate

- contributia angajatului la fondul de somaj

- impozitul pe salarii

421 = % 320

„ Personal – salarii datorate ”

4312 123

„ Contributia personalului la CAS ”

4314 84

„ Contributia angajati;or la CASS ”

4372 7

„ Contributia personalului la fondul de somaj ” 444 106

„ Impozit pe venit de natura salariilor ”

3 Se platesc salariale prin caseria societatii

421 = 5311 968

„ Personal – salarii datorate ” „ Casa in lei ”

34. Se regularizeaza conturile de TVA.

4427 = 4426 344.44

„ TVA colectat ” „ TVA deductibil”

4427 = 4423 1024.51

„ TVA colectat ” „ TVA de plata ”

35. Se inchid conturile de venituri

% = 121 7460.5

„ Profit si pierdere ”

704 7205

„ Venituri din lucrari executate

si servicii prestate ”

7414 250

„ Venituri din subventii ”

766 5.5

„ Venituri din dobanzi ”

36. Se inchid conturile de cheltuieli

121 = % 4128.5

„ Profit si pierdere ”

6028 7876

„ Cheltuieli privind alte materiale consumabile ”

603 797.48

„ Cheltuieli privind materiale

de natura obiectelor de inventar”

6022 2355

„ Cheltuieli privind combustibilul ”

625 635

„ Cheltuieli cu deplasari ”

627 3

„ Cheltuieli cu serviciile bancare ”

641 1288

„ Cheltuieli cu salariile personalului ”

635 14

„ Cheltuieli cu alte impozite si taxe ”

6452 13

„ Contibutia unitatii pentru ajutorul de somaj ”

6453 82

„ Contributia angajatorului pentru CASS ”

6588 136.96

„ Alte cheltuieli de exploatare ”

665 146.25

„ Cheltuieli din diferente de curs valutar ”

37. Determinarea rezultatului contabil in perioada 01. 01. 2008 – 30. 06. 2008

44647.92 - 228195 + 1950 = 23784.97

38. Calculul si inregistrarea impozitului pe profit si se inchide contul 691

23784.97 * 16% = 3805.60

39. La impozitul pe profit se scade impozitul pe profit contabilizat iar rezultatul este impozitul pe profit de inregistrat

3805.60 - 1628.00 = 2178.00

40. Inregistrarea impozitului pe profit si inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

691 = 441 2178.00

„ Cheltuieli cu impozitul „ Impozit pe profit ”

pe profit ”

121 = 691 2178.00

„ Profit ssi pierdere ” „ Cheltuieli cu impozitul

pe profit ”

41. Determinarea rezultatului net al exercitiului

23784.97 - 3805.60 = 19979.37

S.C. DANPROFESSION S.R.L. isi desfasoara activitatea in domeniul. Calitatea serviciilor au impus societatea in fata concurentei, gama de servicii fiind corespunzatoare unor inalte standarde de calitate, adresandu-se unei clientele mai pretentioase, amplasarea firmei in acest sens fiind chiar in locul potrivit.

Din monografia contabila intocmita se poate observa ca unitatea inregistreaza profit desi are doar doi angajati. Numarul redus de salariati necesita cheltuieli mai reduse ceea ce determina ca profitul sa fie mai mare. Colaborarea cu mai multe firme aduc venituri substantiale care nu sunt depasite de cheltuielile necesare functionarii optime a societatii.

Potrivit art. 19 alin. 1 din Legea contabilitatii 82/1991 rezultatele se determina lunar, cumulate de la inceputul anului. Pentru obtinerea rezultatul exercitiului financiar am inchis conturile de venituri si cheltuieli prin contul 121. Profitul impozabil stabilit potrivit prevederilor legale se evidentiaza lunar, cumulat de la inceputul anului. In baza inregistrarilor prezentate mai sus, impozitul datorat pentru luna in Iunie este in valoare de 3805.60 lei Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator. Dupa inregistrarea impozitului pe profit am determinat rezultatul net al exercitiului care se va distribui in conformitate cu prevederile legale.

Analiza cheltuielilor salariale. Analiza factoriala a fondului de salarii

Schema factorilor de influenta se prezinta astfel:

unde: Nf_FS, Nfsv, Nfsf - rata cheltuielilor cu salariile

(totale,variabile si fixe) la 1000 lei CA;

Ns - numarul de salariati;

Wa - productivitata medie anuala;

g_i - structura salariatilor, respectiv a cifrei de

afaceri;

nf_svi - rata cheltuielilor cu salariile pe struct luata in calcul.

Pentru anul 2008 fata de anul 2007, vom realiza analiza fondului de salarii pornind de la urmatoarele date:

Tab. 5. Indicatorii de eficienta a utilizarii factorilor umani

Variatia absoluta a fondului de salarii:

7313 – 14952 = -7639 Lei

Modificarea fondului total de salarii, prin scaderea acestuia cu 7639 lei in 2008 fata de 2007, poate fi explicata prin actiunea urmatorilor factori:

1. Influenta cifrei de afaceri:

Lei

1.1. Influenta numarului de salariati asupra modelului:

= Lei

1.2. Influenta productivitatii medii anuale:

Lei

Rata medie a cheltuielilor cu salariile:

Lei

1. Influenta ratei medii a cheltuielilor cu salariile variabile:

= Lei

Influenta ratei medii a fondului de salarii fix:

= Lei

Referitor la situatia cheltuielilor totale cu salariile se pot face urmatoarele comentarii:

pentru anul 2008 fata de anul 2007 se observa o scadere a cheltuielilor salariale cu 7639 lei, este in principiu o evolutie favorabila justificata in functie de sensul si marimea influentelor descrise mai jos si mai ales in functie de corelatia optima a indicatorilor de volum cu cei de productivitate:

crestere a cifrei de afaceri in anul 2008 fata de anul 2007 cu 30832 lei induce prin influenta directa o crestere justificata a consumului de resurse pentru atingerea noului prag de volum, deci o crestere a cheltuielilor salariale cu 4069.8 lei;

scaderea numarului de salariati cu o persoana in 2008 fata de 2007 atrage o scadere corespunzatoare a cheltuielilor salariale de 7475 lei;

in acelasi timp, consemnam cea mai ridicata influenta nefavorabila la nivelul productivitatii medii, unde pe fondul cresterii acesteia cu 87461 lei/salariat in anul 2008 fata de 2007 determina o crestere justificata a cheltuielilor salariale cu 11544.9 lei;

scaderea nivelului mediu a cheltuielilor salariale cu 81.2 lei fond salarial la 1000 lei cifra de afaceri induce o scadere corespunzatoare a cheltuielilor salariale toale cu 11700.1 lei

scaderea componentei variabile cu 8.1 lei fond salarial la 1000 lei cifra de afaceri determina o scadere a fondului salarial cu 1167.1 lei;

scaderea componentei fixe cu 71 lei fond salarial la 1000 lei cifra de afaceri induce o economie la nivelul fondului salarial cu 10533 lei.

Prin urmare, constatam ca in intervalul analizat sporul salarial se gaseste intr-o corelatie rentabila cu indicii de productivitate si volum.

Analiza si diagnosticul firmei pe baza contului de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere permite stabilirea unor indicatori prin calculul in cascada, cunoscuti sub denumirea de solduri intermediare de gestiune.

Caracterizand comportamentul de performanta al firmei, soldurile intermediare de gestiune sunt necesare in procesul de analiza, sprijinind concluzii edificatoare cu privire la evolutia rezultatelor perioadei analizate si orientand corespunzator procesul de adoptare a deciziilor la nivelul firmei. Ele se prezinta sub forma unor marje de acumulare, care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, pe baza elementelor de venituri si cheltuieli aferente fiecarei categorii de activitate.

Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare. De aceea, indicatorii tabloului soldurilor intermediare de gestiune mai sunt codificati si prin denumirea de marje de acumulare.[2]

Tab. 6. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (S.I.G.)

Atunci cand se analizeaza sursele de venituri ale unei firme este important sa se plece de la modul de operare al firmei, daca aceasta opereaza pe o singura sau pe mai multe piete, deoarece, fiecare piata poate avea o evolutie proprie, distincta si specifica, cu influente asupra rezultatelor obtinute de firma.

Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia acesteia pe total componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite in structura cifrei de afaceri. Conform tabloului S.I.G. se poate observa o crestere a cifrei de afaceri pe parcursul celor 3 ani, aceasta crestere se poate datora faptului ca mai multi clienti au apelat la serviciile firmei sau aceiasi clienti au avut nevoie mai mare de serviciile ei.

Fig. 4. Evolutia cifrei de afaceri

Productia exercitiului reflecta volumul total al activitatii industriale, producatoare de bunuri sau prestatoare de servicii, desfasurate in cadrul unei firme pe parcursul unui exercitiu financiar. Acest indicator cuprinde valoarea serviciilor prestate de firma pentru a fi vandute, stocate sau folosite pentru nevoile proprii. In vechea prezentare a contului de profit si pierdere se face distinctia clara intre productia exercitiului si cifra de afaceri. In noua prezentare a contului de profit si pierdere, conform OMFP 94/2001, productia exercitiului nu mai apare ca sold intermediar de gestiune, ea fiind partial inclusa in cifra de afaceri neta. Ca indicator sintetic, productia exercitiului nu reflecta corect realitatea financiara a firmei. Productia exercitiului creste in 2008 fata de 2006 cu 55 455 lei.

Fig. 5. Evolutia productiei exercitiului

Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare care se obtine din activitatea tehnico – productiva. Exprimand aportul firmei in lantul de creare al valorii, acest indicator permite aprecierea structurii si metodelor de productie/distributie, prin intermediul gradului de integrarea in propriul sector de activitate.

Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru caracterizarea eficientei resurselor angajate, iar in sens fiscal reprezinta baza principalului impozit indirect taxa pe valoare adaugata. Ritmul de crestere al valoarii adaugate a crescut seminificativ in anul 2007 fata de anul 2006 cu 48.8 puncte procentuale iar in anul 2008 ritmul de crestere este mai scazut ajungand la 263 %. Pe toata perioada analizata valoarea adaugata a crescut cu 56 630 lei.

Ritmul de crestere al VA = ( VA1 – VA0) / VA0 * 100

Ritmul de crestere al VA’07 - 06 = 102 163 - 68 657 ) / 68 657 * 100 = 48.80

Ritmul de crestere al VA’08 - 07 = 125 287 – 102 163 ) / 102 163 * 100 = 263

Fig. 6. Evolutia valorii adaugate

Excedentul brut din exploatare este un sold intermediar de gestiune cu semnificatie in termeni de profitabilitate si reflecta contributia exploatarii la formarea rezultatelor. Rezultatul brut al exploatarii este o rezultanta a fluxului potential de disponibilitati aferent ciclului de exploatare. Excedentul brut din exploatare constituie baza de calcul a capacitatii de autofinantare si de determinare a fluxurilor de trezorerie.

Excedentul brut din exploatare intra in componenta unor rate de analiza, calculate astfel:

1.     rata marjei brute a exploatarii, Rmb = EBE / CA

Rmb’06 = 38 925 / 88 635= 0.44

Rmb’07 = 64 615 / 113 258 = 0.57

Rmb’08 = 97 878 / 144 090 = 0.68

Cresterea ratei marjei brute a exploatari in fiecare an este datorata cresterii mai ridicate a excedentului brut din exploatare decat cresterii cifrei de afaceri.

2.     rata cheltuielilor financiare, RCF = Ch financiare / EBE

Rcf’06 = 0 / 38 925 = 0.00

Rcf’07 = 0 / 64 615 = 0.00

Rcf’08 = 149 / 97 878 = 0.0015

Rata cheltuielilor financiare este nula in primi doi ani deoarece nu au fost inregistrate cheltuieli financiare, iar in anul 2008 rata cheltuielilor financiare este foarte mica datorita valorii foarte mari a excedentului brut din exploatare.

3.     rata capitalului imobilizat, RKI = EBE / AI

Rki’06 = 38 925 / 984 = 39.56

Rki’07 = 64 615 / 1 000 = 64.62

Rki’08 = 97 878 / 35 027 = 79

Rata capitalului imobilizat creste in 2007 fata de 2006 cu 25 de puncte procentuale, iar in 2008 fata de 2007 scade datorita cresterii foarte mari a activelor imobilizate fata de cresterea excedentului brut din exploatare.

Excedentul brut din exploatare al societatii analizate dovedeste faptul ca acesta poate sa isi mentina potentialul productiv, si totodata, poate sa onoreze obligatiile fiscale, deoarece surplusul monetar potential derivat din activitatea de exploatare a societatii este in crestere. Indicatorul a atins nivelul maxim in anul 2008, respectiv 97 878 lei. Majorarea in anul 2007 a ajustarilor de valoare are un efect negativ asupra rezultatului din exploatare dar care este diminuat de inregistrarea veniturilor din exploatare. Cresterea anuala are implicatii favorabile asupra performantei societatii analizate.

Fig. 7. Evolutia excedentului brut din exploatare

Rezultatul din exploatare (profit sau pierdere) exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, obtinuta prin deducerea din veniturile exploatarii, incasabile si calculate, a tuturor cheltuielilor aferente. Rezultatul din exploatare inregistreaza o crestere in 2007 cu 24 706 fata de anul 2006 si in 2008 cu 33 297 fata de anul 2007. Acest lucru se datoreaza pe de o parte faptului ca excedentul brut din exploatare este in crestere si in 2007 si in 2008, dar si faptului ca alte cheltuieli de exploatare scad.

Fig. 8. Evolutia rezultatului din exploatare

Rezultatul curent exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile subscrise. Pe baza rezultatului curent se poate construi rata marjei nete care este una dintre formele de expresie a ratei rentabilitatii comerciale.

Rmn = Rc / CA *100

Rmn’06 = 38 925 / 88 635 * 100 = 492

Rmn’07 = 63 631 / 113 258 *100 = 56.18

Rmn’08 = 97 070 / 144 090 *100 = 64.37

Rata merjei nete creste de la an la an cu 12%, respectiv cu 8%, deoarece ritmul de crestere a rezultatului curent este mai ridicat fata de ritmul de crestere a cifrei de afaceri.

Rezultatul curent este intr-o crestere continua, in 2007 creste fata de 2006 cu 24 706 lei, iar in 2008 fata de 2007 cu 33 439 lei. Aceste rezultate sunt posibile, deoarece veniturile financiare cresc, iar cheltuielile financiare sunt nesemnificative, acest lucru contribuind la cresterea rezultatului curent.

Fig. 9. Evolutia rezultatului curent

Rezultatul brut al exercitiului este egal cu rezultatul curent pe parcursul celor trei ani deoarece nu s-au inregistrat venituri extraordinare si nici cheltuieli extraordinare.

Rezultatul net al exercitiului a crescut in anul 2007 fata de 2006 cu 20 602 lei, iar profitul anului 2008 a ajuns la suma de 80 990 lei.

Din rezultatele analizate mai sus, se poate desprinde concluzia ca, S.C. DANPOFESSION S.R.L. este solvabila, nefiind supusa falimentului.

In urma analizei efectuate mai sus, conducerea unitatii ar avea urmatoarele obiective principale: atragerea unui numar mai mare de clienti, incasarea creantelor clienti in perioade optime astfel incat sa fie asigurate disponibilitatile necesare desfasurarii activitatii curente, deoarece acestea implica un risc financiar si, totodata, un risc de faliment.

4. Calculul si semnificatia capacitatii de autofinantare

Rezultatul contabil inglobeaza veniturile si cheltuielile monetare si pe cele calculate si astfel aceasta nu caracterizeaza potentialul de lichiditati al activitatii. Fluxul de lichiditati efectiv sau potential, generat de ansamblul operatiunilor de gestiune si care raman la dispozitia firmei este in general cunoscut sub denumirea de surplus monetar. Acest concept este asimilat mai multor termeni cum ar fi: cash flow, capacitate de autofinantare, marja bruta de autofinantare.

Capacitatea de autofinantare reprezinta un indicator monetar privind rezultatul exercitiului care rezulta din confruntarea veniturilor monetare cu cheltuielile monetare, inclusiv impozit pe profit. Capacitatea de autofinantare este un surplus monetar net, determinarea acestui indicator se face dupa deducerea impozitului pe profit si global este degajat de intreaga activitate a firmei.

Capacitatea de autofinantare se determina cu ajutorul unei relatii bilantiere:

CAF = Venituri monetare – Cheltuieli monetare

Pe baza excedentului brut al exploatarii se determina capacitatea de autofinantare a exercisiului:

CAF ex = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare + Venituri Financiare – Cheltuieli financiare – impozit pe profit

CAF ex’06 = 38 925 + 0 – 21 852 + 0 – 0 – 6 228 = 10 845

CAF ex’07 = 64 615 + 0 – 22 596 + 4 – 0 – 10 336 = 31 687

CAF ex’08 = 97 878 + 1 360 – 20 096 + 7 – 149 – 15 938 = 63 062

Analiza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate se construiesc de maniera generala prin raportarea unui indicator de rezultat fie la un flux de activitate, fie la un stoc. Obtinem astfel o varietate de rate ale rentabilitatii, in functie de efortul evidentiat la numitorul fractiei.

Consideram ca este esential pentru analist sa-si construiasca un sistem de rate operational, care prin structura si continutul factorilor implicati sa constituie un instrument util, adaptabil conditiilor concrete intalnite si, in acelasi timp, performant.

Ratele de rentabilitate cel mai frecvent intalnite in analiza sunt:

rata rentabilitatii comerciale

rata rentabilitatii economice

rata rentabilitatii resurselor consumate

rata rentabilitatii financiare

Calitatea gestiunii unei intreprinderi este validata prin aprecierea produselor sau serviciilor pe piata, situatie evidentiata prin cifra de afaceri. Raportul dintre rezultatul obtinut si cifra de afaceri reprezinta rata rentabilitatii comerciale.

1. Rata rentabilitatii comerciale RRC = RBE / CA*100

RRC’06 = 38 925 / 88 635 * 100 = 492

RRC’07 = 63 635 / 113 258 *100 = 59.19

RRC’08 = 96 928 / 144 090 *100 = 67.27

Cresterea ratei rentabilitatii se datoreaza in principal cresterii a profitului. Astfel acesta creste in anul 2007 cu 24 710 lei, iar in anul 2008 fata de 2007 cu 33 293 lei. Profitul a crescut atat de mult datorita faptului ca au crescut veniturile financiare si cele de exploatare.

Fig. 10. Evolutia ratei de rentabilitate comerciale

Aprecierea ratei rentabilitatii economice comerciale presupune luarea in considerare a indicatorilor de profit. O rata des utilizata pentru a reflecta profitabilitatea intreprinderilor ce activeaza in tari ce practica sistemul contabil francez este marja bruta a exploatarii, calculata ca raport intre excedentul brut al exploatarii si cifra de afaceri:

Marja bruta a exploatarii MBE = EBE / CA *100

MBE’06 = 38 925 / 88 635 *100 = 492

MBE’07= 64 615 / 113 258 *100 = 57.05

MBE’08= 97 878 / 144 090 *100 = 67.93

Fig. 11. Evolutia marjei brute a exploatarii

Rata rentabilitatii economice

Raportul dintre rezultatul obtinut si active reprezinta rata rentabilitatii economice. Aceasta rata masoara gradul de rentabilitate a intregului capital investit, materializat in activele intreprinderi.

Rec = RE / AT * 100

Rec’06 = 38 925 / 48 843 *100 = 79.69

Rec’07 = 63 631 / 105 206 *100 = 60.48

Rec’08 = 97070 / 217085 *100 = 44.72

Rata rentabilitatii economice prezinta o scadere brusca in cei trei ani, datorita faptului ca totalul activelor creste intr-o masura mai mare decat rezultatul exercitiului.

Fig. 1 Evolutia ratei rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii resurselor consumate Rrrc

Evidentierea consumurilor de resurse se realizeaza in conturile de cheltuieli. Eficienta acestor consumuri se poate aprecia in raport cu rezultatele obtinute, pe baza ratei rentabilitatii resurselor consumate. Asupra acestei rate de rentabilitate, costurile exercita o dubla actiune, influentand diferit marimea numaratorului si numitorului. Aceasta rata se poate calcula global la nivelul intreprinderii si pe componente specifice structurii cheltuielilor si scopului urmarit. Principalele rate de rentabilitate a resurselor consumate sunt:

a) Rata globala a rrc = RBE / Cheltuieli totale *100

Rgrrc’06 = 38 925 / 49 710 *100 = 78.30

Rgrrc’07 = 63 635 / 49 627 *100 = 128.23

Rgrrc’08 = 96 928 / 48 529 *100 = 199.73

Cresterea foarte brusca a ratei globale a rentabilitatii resurselor consumate este o urmare a faptului ca cheltuielile au inregistrat o scadere iar rezultatul o crestere foarte mare.

Fig. 1 Evolutia ratei globale a rentabilitatii resurselor consumate

b) Rrrc aferente exploatarii = RE / Cheltuieli de exploatare *100

Rrrce’06 = 38 925 / 49 710 *100 = 78.30

Rrrce’07 = 63 631 / 49 627 *100 = 128.22

Rrrce’08 = 97 070 / 48 380 *100 = 200.64

Rata rentabilitatii resurselor consumate aferente exploatarii inregistreaza o crestere mare in anul 2008 fata de 2007 cu 72%, deoarece cheltuielile de exploatare au scazut iar rezultatul din exploatare a crescut semnificativ.

Fig. 14. Evolutia ratei rentabilitatii resurselor consumate aferente exploatarii

4. Rata rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii financiare permite aprecierea investitiilor de capital ale actionarilor si oportunitatea mentinerii acestora, calculandu–se ca raport intre rezultatul net al exercitiului financiar (RNE) si capitalul propriu (KPR):

Rrf = RNE / KPR *100

Rrf’06 = 32 697 / 48 843 *100 = 66.94

Rrf’07 = 53 299 / 105 206 *100 = 50.66

Rrf’08 = 80 990 / 217 085 *100 = 37.31

Rata rentabilitatii financiare este intr-o scadere foarte mare deoarece rezultatul net a inregistrat o crestere foarte mica, iar capitalurile proprii au crescut semnificativ.

Fig. 15. Evolutia ratei rentabilitatii financiare

5. Analiza echilibrului financiar

Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare consacrate in literatura de specialitate.

Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de echilibru fond de rulment (FR), necesarul de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN).

Tab. 7. Nivelul indicatorilor de echilibru

Kper = Kpr + Dtml

FR = Kper – AI

NFR=St+Cr-DTS

TN=FR-NFR

Fig. 16. Indicatorii de echilibru

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante. Pe intreaga perioada analizata fondul de rulment este pozitiv si inregistreaza o crestere continua, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung.

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantate din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoaste o tendinta de crestere la nivelul anului 2007 ca urmare a cresterii substantiale a creantelor iar in 2008 necesarul de fond de rulment scade datorita cresterii datoriilor pe termen scurt.

Trezoreria neta (TN) reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. In perioada analizata indicatorul inregistreaza o crestere foarte mare in 2008 fata de 2006 determinata de cresterea semnificativa a fondului de rulment.

Nevoile de finantare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de exploatare si o parte a resurselor stabile situatie care corespunde principiului gestiunii financiare potrivit caruia la necesitati permanente se aloca surse permanente, care reflecta echilibrul financiar al societatii.

Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a imprumutului pe termen lung si a autofinantarii.

- Bibliografie - Cap 3

1. Capota A., Drumea C., Hodarnau D., Lixandroiu D., Lixandroiu R., Maican C., Surdu M., Trifan A. „Ghid pentru licenta”, Editura Infomarket, Brasov 2004;

M.Petcu, „Analiza economico financiara a intreprinderii”, Editura Economica, Bucuresti 200

Cap. 4 CONCLUZII SI PROPUNERI

In aceasta lucrarea s-a avut in vedere prezentarea informatiilor referitoare la contabilitatea cheltuielilor si veniturilor din prestari de servicii la modalitatile de intocmire a situatiilor financiare, analiza economica financiara a cheltuielilor salariale, diagrama de flux a miscarii documentelor si a datelor in cadrul S.C. DANPROFESSION SRL. Se stie ca, contul de profit si pierdere ocupa un loc din ce in ce mai important in situatia financiara chiar primordial as spune, pentru ca fara acest element al situatiei financiare care masoara performantele activitatii intreprinderii. Dat fiind importanta si specificul lor deosebit, veniturile si cheltuielile, fac in ultimele doua decenii, obiectul special de studiu al unei subramuri de baza a contabiliatatii – contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor, capitol de care m- am ocupat in aceasta lucrare. Acestea sunt definite prin optica conceptuala a profitului determinata ca diferenta intre venituri si cheltuieli deoarece constituie criteriul de apreciere a performantelor intreprinderii.

Pozitia financiara a intreprinderii este definita de resursele economice pe care le controleaza, de structura financiara a activelor, datoriilor si capitalului propriu, de lichiditatea si solvabilitatea valorilor economice si de capacitatea sa de a se adapta la schimbarile mediului in care isi desfasoara activitatea.

Contabilitatea financiara descrie circuitul patrimonial al intreprinderii luat in totalitatea si structuralitatea sa. Obiectivul sau principal il constituie furnizarea de informatii sintetice privind pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare. Informatia contabila, pe langa o utilizare interna de catre management, este destinata utilizatorilor externi definiti de: investitorii de capital, bancherii, angajatii, furnizorii, clientii, guvernul si institutiile sale, precum si publicul.

Atunci cand se analizeaza sursele de venituri ale unei firme este important sa se plece de la modul de operare al firmei, daca aceasta opereaza pe o singura sau pe mai multe piete, deoarece, fiecare piata poate avea o evolutie proprie, distincta si specifica, cu influente asupra rezultatelor obtinute de firma.

Veniturile in acceptiunea data de Cadrul General al IAS - constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau de cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. Contabilitatea veniturilor intreprinderii este conditionata de natura tranzactiilor care le genereaza: vanzarea bunurilor, prestarea serviciilor, utilizarea activelor intreprinderii de catre terti, decontarea datoriilor cu termenul de prescriptie expirat, inregistrarea rezultatelor inventarierii, reflectarea diferentelor de curs si de suma favorabile, producerea evenimentelor extraordinare, calcularea impozitului pe profit.

Desi constatam o extindere a activitatii comerciale pe intreaga perioada supusa analizei, cu un ritm de crestere mai pronuntat in 2008. Politica comerciala aplicata este una conjuncturala, cu rolul principal de extindere a cotei de piata prin atragerea de noi clienti si dinamizarea afacerilor.

La nivelul perioadei analizate, are loc o crestere a datoriilor entitatii, mult mai pronuntata pentru anul 2008, datorata in principal cresterii datoriilor comerciale. Aspectul trebuie corelat cu evolutia capitalurilor entitatii si respectiv cu indicatorii de structura corespunzatori, pentru a pune in evidenta aspecte mult mai pertinente legate de evolutia gradului de indatorare.

Entitatea analizata beneficiaza pe toata perioada analizata de o majorare a surselor proprii de finantare cu efecte favorabile asupra intaririi capacitatii de autofinantare si asupra ameliorarii indicatorilor de indatorare, in special pentru anul 2007.

Comparativ cu evolutia datoriilor, constatam ca in anul 2007 ritmul de crestere al capitalurilor este superior ritmului de crestere al datoriilor cu efecte favorabile aspra indicatorilor de indatorare.

In anul 2008 ritmul de crestere al modificarii datoriilor devanseaza ritmul de crestere al capitalurilor cu efecte nefavorabile aspra indicatorilor de indatorare.

Din analiza ratelor generale de structura ale actelor deducem ca, pe perioada analizata, entitatea isi orienteaza politicile mai mult spre activitatea curenta (de exploatare) si mai putin spre activitati investitionale.

Din analiza ratelor interne ale activelor circulante deducem ca gradul de lichiditate al activelor circulante creste pe perioada 2006-2008 pe fondul diminuarii ponderii elementelor de active circulante mai putin lichide (stocurile) si a cresterii ponderii elementelor cu o lichiditate mai accentuata (creantele). Aspectul este unul favorabil pe termen scurt, reflectand o extindere a activitatii comerciale pe fondul aplicarii unor politici de credit mai relaxate. Se impune insa ca pe termen lung, sa se procedeze la o revizuire a politicii comerciale a entitatii pentru a nu genera lipsuri de lichiditati cu efecte finale in planul riscului de insolvabilitate.

Factori cu influenta pozitiva (ce au determinat cresterea rezultatului brut al exercitiului):

Cresterea cifrei de afaceri nete cu aproape 1/4 din valoarea realizata in anul precedent La randul sau aceasta a fost influentata pozitiv de:

Cresterea productiei exercitiului fata de anul anterior cu 27,78 %;

Cresterea foarte accentuata a veniturilor din exploatare care a depasit cresterea cheltuielilor din exploatare

Alte venituri din exploatare cresc datorita virarii subventiilor pentru investitii primite in 2008.

Cheltuielile cu personalul scad datorita scaderii semnificative a volumului salariilor angajatilor ca urmare a diminuarii numarului de angajati.

Alte venituri din exploatare cresc cu 1360 fata de anul 2007.

Alte cheltuieli din exploatare scad cu 15 % sn ultimul an analizat.

Factori cu influenta negativa (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exercitiului):

Alte cheltuieli din exploatare cresc in 2007 cu 104%

Cheltuielile cu ajustarile pentru deprecierea valorii imobilizarilor corporale si necorporale cresc datorita unui volum de crestere al deprecierii care depaseste semnificativ volumul reluarilor (sau anularilor) de depreciere

Ajustarile privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli cresc in 2008 cu 220 % adica datorita constituirii de astfel de provizioanele in anul 2008.

Cheltuielile cu materii prime si materiale cresc cu 400% .

Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate cresc semnificativ in 2007, cu aproape 1/2 datorita aplicarii unor masuri de relaxare fiscala reflectate in cota de impozitare diminuata, la nivelul politicii locale de impunere a bunurilor detinute de entitatile economice.

Pe fondul unei diminuari generale ale ratelor de rentabilitate economica si financiara, per ansamblu increderea pe care o genereaza societatea analizata in ochii investitorilor desi este una semnificativa, aceasta se diminueaza in mod sistematic de la un an la altul.

Puncte forte: - Creste profitul net al exercitiului;

- Creste capacitatea de autofinantare;

- Creste cifra de afaceri;

- Creste productia exercitiului;

- Creste valoarea adaugata, se accentueaza ritmul de crestere de la un an la altul;

- Activitatea de exploatare furnizeaza peste 93 % din veniturile totale, in crestere pe toata perioada analizata;

- Ponderea cheltuielilor totale in veniturile totale scade

- Valori foarte bune ale indicatorilor de solvabilitate si lichiditate;

- Situatie favorabila a echilibrului financiar al societatii.

Puncte slabe:

- Impozitul pe profit creste intr-un ritm mult mai accentuat decat cresterea rezultatului brut

- Cresc cheltuielile materiale in 2008;

- Cresc ajustarile privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli in 2008;

- Nivel scazut al rentabilitatii economice si financiare;

- Exista intarzieri privind incasarea creantelor;

- Activitatea financiara restransa mai ales in 2006.

Propuneri pentru imbunatatirea activitatii:

ridicarea pregatirii profesionale a personalului si perfectionarea profesionala a conducerii societatii, in sensul alinierii in permanenta la legislatia in vigoare si la normele europene in domeniu;

cresterea gradului de participare a echipei de conducere la rentabilizarea activitatii societatii;

cresterea calitatii relatiei dintre conducere si personalul angajat;

deschiderea de noi puncte de lucru, sa se urmareasca acoperirea zonei din estul tarii, in special Portul Constanta si frontiera de est intrucat odata cu intrarea Romaniei in Comunitatea Europeana se va acorda o importanta mai mare calitatii serviciilor prestate in acea zona;

largirea pietei si a segmentelor de piata detinute de societate;

imbunatatirea sistemului informational al societatii;

dezvoltarea unor activitati anexe in complexul multifunctional

Diminuarea cheltuielilor de exploatare fie prin reducerea cheltuielilor cu materiile prime si materiale consumabile, fie prin marirea pretului la transport;

Se recomanda reducerea cheltuielilor financiare prin reducerea volumului creditelor si orientarea catre surse proprii de finantare;

Cresterea Cifrei de afaceri prin contractarea de noi parteneri in vederea efectuarii de servicilor externe.

Cresterea pretului unitar de vanzare la produsele cu o calitate superioara confirmata si absorbita de piata;

Organizarea gestiunii calitatii produselor prin dotarea cu aparatura de masura si control adecvata;

Aprovizionarea cu materii prime si materiale de o calitate superioara.

Bibliografie generala

1 Capota A Drumea C., Hodarnau D., Lixandroiu D., Lixandroiu R., Maican C., Surdu M., Trifan A. „Ghid pentru licenta”, Editura Infomarket, Brasov 2004;

2 Calin Oprea, Carstea Gh. „Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor”, Editura Genicod, Bucuresti 2002;

3 C. Staicu, „Contabilitate financiara”, Editura CECCAR, Bucuresti 2002;

4 Contabilitatea intreprinderii, Indrumari practice acualizat si completat prin reglementarile contabile prevazute de Directivele Europene IV a si a VII aprobate de O.M.F.P. nr. 1752/2005;

5 Contractul S.C. DANPROFESSION S.R.L;

6 M.Petcu „Analiza economico financiara a intreprinderii”, Editura Economica, Bucuresti 2002;

7 M.Ristea, „Contabilitatea financiara a intreprinderii”, Editura Universitara, Bucuresti 2004;

*** OMFP 1850/2004 privind Registrele si formularele financiar contabile;

*** Art. 21, alin. 4 din Codul Fiscal;

*** Art. 20 din Codul Fiscal;

*** IAS 1, Prezentarea situatiilor financiare;

*** Legea 82/1991 republicata.