Expertiza contabila amiabila sau extrajudiciara

EXPERTIZA CONTABILA AMIABILA SAU EXTRAJUDICIARA

Expertiza contabila extrajudiciara este acea expertiza care in afara de orice interventie judecatoreasca are loc direct intre partile aflate in litigiu sau este solicitata de persoane fizice sau juridice in vederea stabilirii adevarului si respectarii adevarului si legalitatii in activitatile lor.

Contributia expertizei contabile extrajudiciara la prevenirea pagubelor in patrimoniu, la pastrarea integritatii acestuia si la respectarea legalitatii este mai operativa si eficienta in conditiile utilizarii acesteia nu numai ca mijloc de proba in justitie ci si ca mijloc de fundamentare a activitatii de arbitraj judecatoresc sau penal care se declanseaza prin actiuni adresate organelor judiciare.

Practica a dovedit ca multe actiuni adresate organelor judiciare sunt o consecinta a deficientelor si a lipsei de operativitate in sistemul de documente si evidente ale entitatii economice.

Intr-o asemenea situatie agentul economic care declanseaza actiuni de arbitraj sau de judecata trebuie sa aiba certitudinea ca documentele si evidentele pe care se bazeaza actiunea lor sunt legale, corecte, exacte si reflecta fidel situatia economica, financiara, gestionara si contractuala a entitatii.

Un mijloc de fundamentare si asigurare a calitatii, realitatii, exactitatii si legalitatii sub aspectul formei si continutului informatiilor ce stau la baza actiunilor arbitrar - judecatoresti il constituie expertiza contabila amiabila dispusa de conducerea entitatii care urmeaza sa declanseze actiunea de judecata.

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

Graficele - care redau tendinta - evolutia, involutia, stagnarea, variatia sau structura unor fenomene. Sunt utile in decizii operative sau strategice.

Iesiri mixte - care contin informatii sub cele 3 forme.

Iesiri externe - care sunt transmisii ON-LINE catre alte organisme.

Sistemul de codificare

Rolul sistemului de codificare

Sistemul de codificare este format din totalitatea elementelor privind necesitatea, obiectul, cerintele codificarii, functiile codurilor, tipuri de coduri, activitatile impuse de codificare si coduri folosite. Este operatie forte importanta cu efecte deosebite asupra performantelor tehnice ale noului sistem. Pentru a intelege rolul codificarii trebuiesc intelese urmatoarele:

a)     Necesitate codificarii este generata de:

operatii de grupare, ierarhizare si localizare a elementelor;

utilizarea mai buna a suportului si a memoriei;

minimizarea timpului de raspuns si a erorilor;

securitatea, confidentialitatea si abstractizarea informatiilor;

simplitatea utilizarii codurilor;

posibilitatea manipularii electronice a informatiilor;

b)     Obiectul codificarii care consta in:

obiecte, fenomene, operatii ,proprietati, etc;

intrari sau iesiri din sistem;

elemente auxiliare;

c)        Cerintele codificarii sau reguli ce trebuiesc respectate:

unicitatea codului;

stabilitatea si supletea in timp;

controlabilitatea codului;

comoditatea utilizarii;

concizia;

extensibilitatea;

d)     Functiile codurilor:

descriptivitate totala sau partiala a obiectului codificat;

identificarea partiala sau concreta;

control corectitudinii codului;

operativitatea prelucrarii;

e)     Tipologia codurilor - sau tipurile de coduri posibile dupa :

natura caracterelor : numeric, alfabetic, alfanumeric;

modul de control al erorilor : autodetectoare de erori, autocorectoare;

structura : secventiale, structurate ( ierarhizate, juxtapunere);

modul atribuirii : manual, automat;

f)      Realizarea codificarii este procedeul prin care se asigura :

determinarea obiectelor codificabile;

pregatirea codificarii;

realizarea nomenclatorului de coduri;

intretinerea nomenclatorului;

g)     Coduri standard utilizate:

cod document;

cod bancar;

cod operatie;

cod beneficiar / client;

codificare statistica;

Exemple de coduri

Codificare simpla este operatia prin care la o multime de obiecte se atribuie un cod, care trebuie sa fie realizat de o functie bijectiva.

f : O C f (x) = y

x - este obiectul de codificat;

y - este codul atribuit;

O - multimea obiectelor;

C - multimea codurilor;

Un exemplu clasic este codul ASCII, EBCDIC atribuit semnelor reprezentate in binar.

Controlul erorilor - se realizeaza prin intermediul unei cifre de control sau litere amplasate in ultima pozitie a codului.

Caracterul de control permite:

calculul valorii acestei cifre pentru fiecare cod;

verificarea caracterului de control;

posibilitatea determinarii unei erori de manipulare;

Codurile autodetectoare de erori, care constau in stabilirea unui cod etalon cu ponderea fiecarei cifre si functie de acestea se calculeaza cifra de control. In exemplul de mai jos este redat modul de calcul al cifrei de control.

- 8*2=16 1+6=7 - 9*2=18 1+8 =9

Este simplu de calculat dar nu ofera posibilitatea detectarii erorii de compensare, deoarece exista o clasa de coduri diferite care au aceiasi cifra de control.

Coduri autocorectoare de erori sunt cele care permit determinarea erorii si a pozitiei gresite. Determinarea cifrei de control se face respectind pasii:

se aranjeaza codul intr-o matrice astfel ca cifra C₀ ocupa pozitia nxm;

se complecteaza codul in matrice de la dreapta la stinga ca mai jos;

elementele ce ramin goale se complecteaza cu 0;

se calculeaza suma elementelor pe linie si pe coloana;

se calculeaza cifra de control pe linie si coloana unde Zm=Int(x+9);

din cifrele de control de pe linie sau coloana se calculeaza cifra de control;

Cod corect

a)     se face suma C_i pe linie si coloana ∑C_ij

b)     se calculeaza cifra de control pe linie si coloana

CC_i = Z_m -

c)      se calculeaza cifra de control

K = Z_m -

Cod eronat

Modelarea Conceptuala A Comunicatiilor

Functiile Modelului CC

Modelul conceptual al comunicatiilor are functia esentiala de a reflecta intr-o maniera sintetica fluxurile informationale intre diferite elemente structurale sau functionale specifice organismului modelat.

Modelarea Conceptuala a Comunicatiilor foloseste o serie de concepte specifice: actori, diagrame de flux, matrice de flux, prin intermediul carora intr-o maniera specifica, reda circuitele informationale, fara constrangeri tehnice sau organizatorice, dau in cadrul limitelor legale.

Pentru realizarea modelului conceptual al comunicatiilor trebuie respectate urmatoarele

reguli:

Modelul trebuie sa respecte cerintele metodologice si informationale prevazute de legislatie;

Ansamblul activitatilor descrise prin MCC sunt desfasurate de elemente active ale sistemului numite "actori";

Fluxurile informationale trebuiesc optimizate si formalizate prin intermediul unei matrici de flux;

Modelul face referinta la un domeniu sau altul prin intermediul diagramei de flux ce corespunde in mod global acestui model, fara restrictii tehnice sau organizatorice.

Actorii si fluxurile informationale

Sistemul operant al unui organism este format dintr-un ansamblu de elemente sau unitati active si un ansamblu de activitati specifice.

In aceasta viziune "actorii" reprezinta unitatile active, utilizate in functionarea sistemului operant.

In practica actorii din cadrul unui organism pot fi:

Un element structural al organismului: departament, serviciu, birou, compartiment, ghiseu, etc.;

Un domeniu de activitate: conducere, contabilitate, marketing,etc;

Un ansamblu de activitati distincte si specifice organismului: aprovizionare, desfacere, gestiune, clienti, etc.;

Un partener extern: client, banca, organ de control etc.;

Practic orice model conceptual al comunicatilor are ca puncte cheie " actori ", intre care se vor desfasura fluxuri informationale.

Fluxurile sunt reprezentate de schimburi declansate intre doi actori si ele pot fi:

fluxuri materiale;

fluxuri financiare;

fluxuri de personal;

fluxuri de active;

fluxuri informationale;

Orice flux este emis de catre un "actor" si este destinat unui alt "actor". In proiectarea sistemelor informatice se va face referire la fluxurile informationale, exceptand fluxurile declansate intre un

Expertiza contabila extrajudiciara poate fi utilizata si pentru certificarea bilanturilor contabile, a contului de profit sau pierdere si a diverselor situatii privind patrimoniul entitatii economice.

Aceste analize si certificari financiar - contabile asupra situatiei patrimoniului si a posibilitatilor entitatilor economice de a genera profit, respectiv de a fi rentabil constituie o dovada de incredere pentru alte entitati participante la viata intreprinderii cu care intrǎ in relatii de comert.

Prin expertiza contabila amiabila se previne stabilirea de relatii de comert cu entitati economice care s-ar gasi in imediata stare de incetare a platilor sau de faliment cu efectele sau repercursiunile de rigoare, respectiv imposibilitatea de a se incasa creantele din vanzari.

Expertiza contabila extrajudiciara in ultima perioada este reclamata de manifestarea plenara a liberei initiative in conditiile economiei de piata fiind o cale eficienta de asistenta de inalta specialitate aoricarei afaceri pentru a fi ferita de riscuri si asigurata de reusita.

In concluzie, expertiza contabila extrajudiciara poate fi solicitata de manageri pentru a cunoaste anumite situatii ale patrimoniului incredintat pentru administrare, de asociati pentru a cunoaste modul in care le-a folosit administrarea patrimoniului , de particulari si orice alte persoane fizice sau juridice care doresc clarificarea unor litigii sau diferende de natura economico-financiara.