asistent de gestiune contabilitatea cheltuielilor

INTRODUCERE

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana atrage dupa sine si corelarea legislatiei Romaniei cu legislatia statelor membre ale Uniuniii Europene.

Aceasta lucrare are la baza cea mai noua legislatie in vigoare- Codul Fiscal aprobat in anul 200 aplicabil de la 01.01.2009.

Mentinerea cotei unice de impozitare a veniturilor trebuie privita ca un element de stimulare si atragere a investitorilor straini si a intreprinzatorilor.

Economia romaneasca are nevoie de o crestere constatnta si puternica pentru a recupera decalajul fata de tarile din Uniunea Europeana.

Lucrarea este structurata pe capitole iar fiecare capitol trateaza problemele in conformitate cu legislatia in vigoare. Se realizeaza o analiza a cheltuielilor si modul de calcul al impozitelor in functie de tipurile de contribuabil, mari sau mici, precum si monografia contabila a S.C. "ROY SRL" S.R.L.

CAPITOLUL 1

CARACTERIZAREA ECONOMICO-ORGANIZATORICA A S.C. ROY SRL S.R.L.

1.1. Caracterizarea unitatii din punct de vedere organizatoric

Din punct de vedere organizatoric, caracterizarea unitatii se reflecta prin intermediul organigramei si a statutului societatii.

Societatea comerciala ROY SRL S.R.L. este o persoana juridica romana, avand forma juridica de societate comerciala cu raspundere limitata, ce a dobandit personalitate juridica din ziua inmatricularii in Registrul Comertului la data de 15.12.1994. Ea se constituie si functioneaza in baza legii 31/1990, a contractului de societate si a statutului societatii.

La constituire, sediul social al societatii este in Craiova, strada Ghe. Doja, nr 26, jud. Dolj, iar schimbarea sediului social sau infiintarea de filiale se vor face cu respectarea prevederilor Legii 31/1990.

Capitalul social total subscris este impartit in parti sociale nominative si indivizibile si este varsat in numerar. Aportul asociatului unic nu este purtator de dobanzi.

Obiectul de activitate al societatii il constituie:

comert cu ridicata a bunurilor de consum, altele decat cele alimentare;

comert cu ridicata cu textile;

comert cu ridicata cu aparate electrice de uz gospodaresc si aparate de radio si televiziune;

comert cu ridicata de produse cosmetice si de parfumerie;

comert cu ridicata de produse chimice;

comert cu ridicata cu masini pentru constructii;

alte tipuri de comert cu ridicata;

comert cu amanuntul in magazine specializate;

comert cu amanuntul cu produse farmaceutice si medicale;

vanzari cu amanuntul de textile;

vanzari cu amanuntul de confectii textile;

comert cu amanuntul cu incataminte si marochinarie;

comert cu amanuntul de carti si papetarie;

alte tipuri de comert cu amanuntul in magazine specializate;

comert cu amanuntul prin standuri si piete;

alte tipuri de comert cu amanuntul ce nu se efectueaza prin magazine;

alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor;

transporturi terestre;

transporturi ca taxi-uri;

alte transporturi terestre de calatori;

transporturi rutiere de marfuri;

manipulari, depozitari;

inchiriere autovehicule.

Finantarea activitatii societatii se va asigura din capitalul social, credite pe care societatea le va obtine de la terte personae sau banci, pe baza de garantii ale societatii sau garantii personale ale societatii sau garantii personale ale asociatilor.

Conducerea societatii este asigurata de Adunarea Generala a Asocitilor, ale carei competente si atributii sunt stabilite de Legea 31/1990. Administrarea societatii se face de catre un consiliu de administartie ce va fi ales de prima Adunare Generala a Asociatilor.

Reducerea sau majorarea capitalului social al societatii se va face prin acordul asociatilor cu respectarea prevederilor Legii 31/1991.

Exercitiul finaciar al societatii incepe la 01 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an calendaristic, cu exceptia primului an de activitate cand incepe lde la data inregistrarii in Registrul Comertului.

Profitul se stabileste prin bilant contabil aprobat de Adunarea Generala a Asociatilor si se repartizeaza asociatilor in proportia participarii la capitalul social, ca dividende.

Adunarea Generala a Asociatilor, ca organ suprem de conducere a societatii are o serie de atributii si competente:

sa aprobe bilantul si repartizarea profitului;

sa modifice statutul;

sa aprobe si sa modifice bugetul de venituri si cheltuieli;

sa decida cu privire la infiintarea sau desfiintarea de sucursale, filiale;

sa decida cu privire la majorarea sau reducerea capitalului social;

sa decida cu privire la fuziunea, dizolvarea sau lichidarea societatii.

Angajarea personalului societatii se va face de catre Consiliul de Administratie, cu respectarea legislatiei in vigoare. Conturile se deschid in lei/valuta la banci agreate in Romania. Bilantul contabil va fi intocmit conform normelor metodologice si cu respectarea legislatiei in vigoare.

Litigiile societatii cu persoanele fizice si juridice romane sunt de competenta instantelor judecatoresti romane.

Dizolvarea si lichidarea societatii se poate realize in una din urmatoarele situatii:

imposibilitatea realizarii obiectului de activitate;

pierderea a cel putin o treime din capitalul social;

in orice situatie, pe baza deciziei asociatilor.

In prezent, obiectul de activitate al societatii comerciale cu raspundere limitata"ROY SRL" consta din activitati de aprovizionare si desfacere a marfurilor textile en-gros prin depozitul firmei si en-detail prin magazinul de desfacere cu amanuntul a marfurilor textile Filiasi.

Legislatia din tara noastra prevede ca in situatia SRL-urilor constituirea sa implice, pe langa contractul de societate si statutul de functionare al societatii.

1.2. Caracterizarea unitatii din punct de vedere economic

S.C." ROY " S.R.L., fiind o societate ca raspundere limitata ce are ca obiect de activitate comertul en-gros cu marfuri textile, din punct de vedere economic un aspect important al laturii economice a societatii il constituie analiza volumului vanzarilor pe o perioada de 2-3 ani.

In urma acestei analize se poate desprinde concluzia de rentabilitate sau nu a activitatii desfasurata de societate.

Analiza volumului vanzarilor de marfa in cadrul unei societati reprezinta un indicator important de caracterizare economico-financiara si de stabilire a previziunii vanzarilor la nivelul societatii.

Analizand datele concrete din cadrul societatii, se observa o evolutie favorabila a volumuli vanzarilor, pusa in evidenta prin urmatorul tabel.

Din analiza tabelului nr.1 ce prezinta evolutia vanzarilor de marfuri in perioada 2008-2009 se observa urmatoarele:

In anul 2008 vanzarile inregistrate de S.C."ROY " S.R.L. s-au cifrat la 324.196 lei din care:

venituri din vanzari en-gros 182.966 lei;

venituri din vanzari en-detail, obtinute la magazin 141.230 lei.

In anul 2009 vanzarile inregistrate de societate au cunoscut un curs superior atingand cifra de 419.082 lei, din care:

venituri din vanzari en-gros 250.266 lei;

venituri realizate la magazinul Filiasi 168.816 lei.

Volumul ridicat al vanzarilor s- datorat in buna masura si unei politici intense de prospectare a pietei precum si incheierea unor contracte ferme atat cu furnizorii cat si cu clientii.

Pentru a realize o activitate profitabila, orice firma indifferent de domeniul de activitate, trebuie sa duaca o politica sustinuta de prospectare a pietei, atat pentru cunoasterea cat mai exacta a cererii consumatorilor de produse cat si a ofertei, dar si pentru realizarea unei concordante depline intre cerere si oferta.

Pentru aceasta, este necesara indeplinirea mai multor etape:

definirea si delimitarea pietelor de desfacere

Determinarea pietelor cumparatorilor potentiali este una din conditiile prioritare ale asigurarii performantei activitatii de comercializare, in acest sens determinandu-se o serie de factori cantitativi si calitativi specifici:

capacitatea de absorbtie a pietei;

nivelul concurentei indigene;

situatia concreta a firmelor ce vor fi contactate din punct de vedere al puterii economice, al solvabilitatii;

reglementarile referitoare la circulatia interna si internationala a bunurilor.

Tinand cont de toti acesti factori, firmele vor trebui sa determine daca o piata este sufficient de mare si sigura pentru a permite desfasurarea operatiunii rentabile de comert.

determinarea mobilurilor de achizitie ale cumparatorilor.

Prezentand un produs sau un serviciu spre vanzare, orice firma porneste de la prezumtia ca la baza achizitionarii acestora stau mai multe mobiluri sau trasaturi comportamentale ale cumparatorilor.

Deci, se poate afirma ca cercetarea de piata nu trebuie sa se limiteze doar la anumite zone ale tarii, ci sa concretizeze rezultatele acestei cercetari la nivel de firma, parteneri de afaceri si la nivelul cumparatorilor finali ai bunurilor.

Adaptarea produselor la cerintele pietei presupune o cunoastere permanenta a cererii consumatorilor pentru diverse produse, o revedere la perioade cat mai scurte de timp a sortimentelor de produse, a calitatii acestora pentru a asigura concordanta cu solicitarile consumatorilor.

O premisa importanta a incheierii tranzactiilor comerciale o constituie comunicarea cu consumatorii. Astfel, prin intermediul reclamelor si a publicitatii, vor fi furnizate informatii privind produsele ce se vor comercializa, pentru a fid use la cunostinta consumatorilor, promovand astfel decizia lor de cumparare.

In urma prospectarii pietei, a cunoasterii potentialilor cumparatori si furnizori pentru derularea propriu-zisa a activitatii de comercializare, firmele trec la etapa negocierii contractelor, asigurand astfel continuarea in operatiile de aprovizionare si desfacere a bunurilor.

negocierea contractelor specifice activitatii de comert.

Analiza modului de desfacere a negocierilor evidentiaza existenta unor etape distincte in cadrul acestui proces:

prenegocierea: are ca punct de plecare prima discutie sau comunicare, cand viitorii parteneri lasa sa se inteleaga faptul ca ar fi interesati in abordarea unei probleme;

negocierea propriu-zisa: demareaza cu declararea oficiala a interesului partilor de a realize unele obiective, concretizata in incheierea unei intelegeri-scrise- continand masurile ce trebuie intreprinse pentru realizarea obiectivului comun;

postnegocierea- incepe in momentul adoptarii intelegerii, include obiectivele ce vizeaza punerea in aplicare a acesteia.

Desfasurarea cu success a oricarei negocieri este determinate de o serie de factori:

calitatile negociatorilor;

modul din care se asigura pregatirea negociatorilor;

desfasurarea acestora;

continutul deciziilor.

Negocierea reprezinta un complex de procese si activitati care constau in intalniri, contracte, tratative desfasurate intre doi sau mai multi parteneri pentru realizarea unei conventii, acorduri sau tranzactii comerciale de cooperare economica.

Reusita negocierii depinde in mare masura de negociatori, iar pregatirea negocierilor presupune elaborarea unui program de lucru detaliat si riguros care sa include definirea strategiilor, analiza solutiilor posibile, a evolutiilor sa implicatiilor de perspectiva.

In etapa pregatirii negocierilor este necesara stabilirea obictivelor proprii dar si anticiparea obiectivelor partenerului. Eventualele litigii care pot aparea in derularea contractelor se vor rezolva, prin punerea de accord a partilor de un arbitru numit de acesta.

Forma scrisa a contractelor este necesara atat pentru contractile de baza, cat si pentru orice alte modificari ce s-ar adduce ulterior acestora prin acordul partilor.

Contractul de vanzare-cumparare

Acest contract de vanzare-cumparare este un contract prin care una din parti vanzator transfera proprietatea unui bun al sau asuora celeilalte parti- cumparatorul, care se oblige in schimb a plati vanzatorului pretul bunului vandut.

Vanzarea este un contract bilateral, ce implica obligatii reciproce intre parti:

este un contract cu titlu oneros, ambele parti urmarind anumite interese;

este un contract cumulativ, obligatiile reciproce fiind cunoscute de parti la incheierea contractului;

este un contract consensual, putand fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor;

este un contract translativ de proprietate, prin efectuarea acordului de vointa transferandu-se dreptul de proprietate de la vanzator la cumparator.

Din momentul dobandirii dreptului de proprietate, cumparatorul suporta si riscul pierderii bunului.

Principiul transmiterii automate a drepturilor de proprietae si a riscurilor opereaza cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:

vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut, iar contractul valabil incheiat;

lucrul trebuie sa existe;

trebuie sa fie vorba de lucruri certe;

partile sa nu fi amanat transferal proprietatii printr-o clauza pentru un moment ulterior incheierii contractului.

Vanzarea- cumpararea da nastere la doua obligatii:

obligatia vanzatorului are ca obiect lucrul vandut;

obligatia cumparatorului are ca obiect pretul.

Lucrul vandut trebuie sa indeplineasca si el trei conditii:

sa fie in comert;

sa existe in momentil incheierii contractului;

vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut.

Pretul este obiectul prestatiei cumparatorului si corespunde valorii lucrului vandut si trebuie sa fie:

stabilit in bani;

determinat sau determinabil;

real si nu stabilit in mod fictiv.

Prin contractul de vanzare- cumparare, partile au o serie de obligatii si anume:

Obligatiile vanzatorului sunt:

sa predea lucrul vandut cumparatorului;

sa garanteze lucrul respectiv.

Obligatiile cumparatorului sunt:

de a plati pretul la locul si momentul in care I se face predarea lucrului vandut;

de a lua in primire lucrul la locul si termenul la care vanzatorul este obligat sa-l predea, suportand si cheltuielile ridicarii de la locul predarii sis a plateasca in lipsa de stipulatie contra- ca accesorii al pretului, cheltuielile vanzarii: cheltuieli propriu-zise ale actului, taxe de timbru si autentificare.

Contractul de livrare

Contractul de livrare este un contract incheiat intre parti, prin care furnizorul-producatorul bunurilor se obliga sa livreze prudusele beneficiarului- cumparator.

Cumparatorul, in baza acestui contract, se obliga sa preia bunurile sa achite contravaloarea lor la termenele convenite in contract in cantitatile, calitatile, tipurille de sortimente stabilite de comun accord intre parti.

In cadrul acestui contract se fac o serie de precizari cu privire la:

preturile si tarifele negociate;

termene de livrare;

modalitati de plata ce vor fi utilizate:

o      factura cu dispozitie de incasare;

o      cecuri.

Beneficiarul are obligatia de a plati bunurile livrate intr-un anume termen stabilit de la data primirii si receptionarii bunurilor solicitate.

Contractul de livrare cuprinde si o serie de precizari cu privire la:

actele de livrare ale produselor;

stantarea sau marcarea produselor;

actele obligatorii ce trebuie sa insoteasca produsele la livrare:

o      buletin de analiza;

o      certificat de calitate;

o      specificatii;

o      proces-verbal de receptie;

o      aviz de expeditie

o      factura.

Contractul de livrare cuprinde o serie de sanctiuni sau penalitati ce se aplica in caz de neexecutare sau executare necorespunzatoare a obligatiilor contractuale de una din parti.

Preturile produselor ce fac obiectul contractului sunt specificate in contract iar orice modificari de preturi duc la rediscutarea contractelor.

Contractul de livrare incheiat cu diversi furnizori de bunuri cu character de marfa au, de regula, o valabilitate de cca. 6 luni pana la un an, la expirarea acestor termene contactele putand fi reannoite sau reziliate.

Rezilierea poate aparea insa si inainte de expirarea acestor termene, cand una dintre parti nu-si indeplineste obligatiile contractuale.

Unitatile din comert se pot aproviziona de la furnizori nu numai in baza contractelor incheiate, ci si in baza unor comenzi, conventii civile sau angajamente de plata.

In aceste situatii, delegatul unitatii cumparatoare se deplaseaza la furnizor sau producator, se intocmeste comanda, se efectueaza receptia marfurilor la furnizor, iar bunurile sunt apoi expediate cumparatorului cu documentele de insotire corespunzatoare, iar bunurile sunt apoi expediate cumparatorului cu documentele de insotire corespunzatoare: factura, aviz de expeditie.

1.3.Caracterizarea unitatii din punct de vedere financiar

Indicatorii ce caracterizeaza societatea din punct de vedere financiar, dupa cum rezulta din analiza tabelului nr. 1 sunt:

- cifra de afaceri;

- profitul;

- impozitul pe profit;

- numarul de salariati;

- fondul de salarii;

- clientii;

- furnizorii.

Pentru ca activitatea oricarei societati indifferent de profilul de activitate al acesteia sa fie rentabila, trebuie sa existe anumite corelatii intre acesti indicatori si anume:

-datoria fata de furnizori trebuie, in general, sa fie mai mica decat datoria clientilor fata de firma respectiva;

-fondul de salarii- corespunzator numarului de salariati- reflecta calitatea activitatii desfasurate de unitate.

Din analiza tabeluli nr. 2 intocmit pe baza datelor analizate in perioada 2005-2006 rezulta urmatoarele:

in 2005 cifra de afaceri a unitatii a fost de 324.196 lei, in anul 2006 crescand la 619.082 lei;

profitul brut in anul 2005 a fost de 19.108 lei, iar profitul net a fost de 1.604 lei;

in anul 2006 profitul brut s-a ridicat la 3.407 lei, iar profitul net a fost de 2.862 lei;

numarul de salariati in anul 2005 a fost de 10, fondul de salarii ridicandu-se la 5.000 lei;

in anul 2006 numarul salariatilor a fost tot 10, dar fondul de salarii a crescut ajungand la 7.100 lei.

Clientii si furnizorii unei societati sunt caracteristici importante ale activitatii acesteia. In baza diferitelor contracte incheiate cu diversi furnizori sau clienti, societatea achizitioneaza sau livreaza diferite marfuri.

Din analiza tabelului prezentat rezulta urmatoarele:

in anul 2008 S.C. ROY S.R.L. a avut o datorie fata de furnizori de 69.522 lei, in timp ce in anul 2009 datoria societatii fata de diversi furnizori a atins cifra de 93.733 lei:

datoria clientilor fata de societate s-a ridicat la 46.824 lei in anul 2005, in timp ce in anul 2009, S.C. ROY S.R.L. a avut de incasat de la diversi clienti suma de 68.235 lei.

Desi se observa ca, atat in anul 2008, cat si in anul 2009 datoriile fata de furnizori au fost superioare sumelor pe care clientii le datorau societatii, totusi stocul de marfuri in ambele perioade a permis situatia respectiva

Cei mai importanti furnizori ai S.C. ROY S.R.L. la sfarsitul anului 2009 au fost:

Clientii societatii la sfarsitul anului 2006 au fost:

CAPITOLUL 2

PROBLEME GENERALE PRIVIND EVIDENTA CONTABILA A CHELTUIELILOR

2.1. Conceptul de cheltuiala: notiune, structura, clasificare

Din punct de vedere financiar-contabil prin cheltuiala se intelege consumul de mijloace materiale de munca vie, banesti si energetice pentru a face o trebuinta de ordin productiv sau neproductiv, reflectat in contabilitate in expresie valorica.

Procesele economice sub forma de cheltuieli sunt prezentate in toate unitatilepatrimoniale.

In contabilitate notiunea de cheltuiala are in vedere semnificatia de" consum" cat si cea de"plata". Se consuma: materii prime, energie, combustibili, etc., si se platesc: furnizori, salarii, etc. Consumurile si platile se dimensioneaza in timp, in raport de specificul activitatii economice a fiecarei unitati patrimoniale. Uneori o plata reprezinta premiza pentru un consum ulterior, de exemplu mai intai platim un furnizor pentru material prima cumparata, iar consumul are loc in tot cursul lunii, iar plata se face ulterior, de exemplu mai intai platim un furnizor pentru material prima cimparata, iar consumul acestei materii prime are loc ulterior. In alte cazuri, situatia este inversa: are loc intai consumul si apoi plata, ca de exemplu in cazul energiei electrice, unde consumul are loc in tot cursul lunii, iar plata se face ulterior.

Procesele economice sub forma de cheltuieli sunt numeroase, fiecare are o denumire proprie, un continut bine stabilit, unic si obligatoriu.

Cele mai importante procese economice din categoria cheltuielilor care se regasesce in economia celor mai multi agenti economici sunt:

• Cheltuieli de exploatare;
• Cheltuieli financiare;
• Cheltuieli extraordinare;
• Cheltuieli extraordinare;
• Cheltuieli cu amortizarile,provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare;
• Cheltuieli privind impozitul pe profit si altele

I. Cheltuieli de exploatare care se refera la activitatile desfasurate de unitate in vederea realizarii obiectului de activitate.

Cheltuielile curente de exploatare privesc in general exercitiul financiar in care sunt efectuate.

Din aceasta categorie de cheltuieli de exploatare fac parte urmatoarele:

"Cheltuieli cu material prima" detin o pondere insemnata in totalul cheltuielilor efectuate in cadrul unitatii atat in ceea ce priveste frecventa cat si in ceea ce priveste valoarea;

"Cheltuieli cu materialele consumabile" care detin si ele o frecventa mare, in aceasta grupa regasindu-se cheltuielile cu materialele auxiliare, cheltuielile cu combustibilii, cheltuielile cu materialele pentru ambalat, cheltuielile cu piesele de schimb, cheltuielile cu semintele si materialele de plantat, cheltuielile cu furajele si alte cheltuieli privind materialele consumabile;

Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar" care se refera la consumul de SDV-uri, echipamente de lucru si de protectie si cimbraca forma uzirii acestora;

"Cheltuieli privind materialele nestocate" detin o frecventa si o valoare mai mica decat alte gruoe de cheltuieli in cadrul acestora regasindu-se consumul de materiale care nu necesita o stocare prealabila;

"Cheltuieli privind energia si apa" acestea au un caracter general, regasindu-se la toti agentii economici cat si in cadrul institutiilor;

"Cheltuieli cu animalele si pasarile" se regasesc in cadrul unitatilor specializate in cresterea animalelor si pasarilor;

"Cheltuieli privind marfurile" au o frecventa si valoare mare, in special in cadrul unitatilor cu profil commercial;

"Cheltuieli privind ambalajele" care se regasesc in aproape toate unitatile patrimoniale;

"Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile", se regasesc in economia multor agenti economici care trebuie sa-si repare cladirile, utilajele, instalatiile de lucru, etc. pentru a le asigura o buna functionare;

"Cheltuieli cu locatiile de gestiune si chiriile" care sunt destul de frecvente inand cont de faptul ca multi agenti economici nu dispun de cladiri sau utilaje proprii necesare desfasurarii activitatii si de aceea sunt nevoiti sa inchirieze de la agentii economici care dispun de acestea;

"Cheltuieli cu comisioanele si onorariile" se fac de catre agentii economici pentru a-si rezolva probleme de aprovizionare, de desfacere sau pentru a rezolva unele probleme juridice, asa cum sunt onorariile platite unor experti;

"Cheltuieli de protocol, reclama, publicitate" sunt caracteristice economiei de piata, usurand vanzarea produselor;

"Cheltuieli cu transportul de bunuri si personae" sunt cheltuieli efectuate de unitati specializate, dar suportate de acele unitati care au solicitat efectuarea transportului;

"Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari" sunt relative frecvente in cadrul unitatilor patrimoniale atunci cand salariatii sai sunt trimisi in alte localitati pentru rezolvarea problemelor unitatii;

"Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii" au un continut clar si o frecventa mare;

"Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" se reflecta la impozitul pe cladiri, taxe privind folosirea terenurilor, diferite taxe locale sau ale bugetului asigurarilor sociale;

"Cheltuieli cu remuneratia personalului" au frecventa mica( de doua ori pe luna) dar valoare mare si se regasesc la toti agentii economici care folosesc salariati;

"Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala" reprezinta o cheltuiala pe care o suporta toti agentii economici care folosesc salariati;

"Alte cheltuieli de exploatare" din care fac parte:

o      Pierderi din creante si debitori diversi;

o      Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator;

o      Alte cheltuieli de exploatare.

II. Cheltuieli financiare imbraca forma unor obligatii achitate sau de platit cum sunt:

"Cheltuieli privind dobanzile" de platit pentru credite bancare pe termen scurt acordate agentilor economici de catre unitatile bacare;

"Cheltuieli privind serviciile bancare" cuprind comisioanele bancare pentru operatiuni pe care le desfasoara agentii economici prin conturile curente deschise la unitati bancare.

Iar pe de alta parte imbraca forma:

"Pierderi din creante legate de participatii" reflecta pierderile din creantele imobilizate,

"Cheltuieli privind investitiile financiare cedate";

"Cheltuieli din diferente de curs valutar";

"Cheltuieli privind sconturile acordate";

"Alte cheltuieli financiare".

"Creantele imobilizate" cuprind veniturile societatilor comerciale din dobanzile aferente participatiilor( titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, etc.) si imprumuturilor pe termen lung, precum si a garantiilor depuse de furnizori.

Aceste creante uneori nu pot fi recuperate ca urmare a insolvabilitatii agentilor economici la care a fost plasat capitalul. In aceasta situatie o creanta care a generat venituri se transforma in pierdere de creante. Aceste cheltuieli sunt nedeductibile fiscal.

"Cheltuieli privind titlurile da plasament cedate" colecteaza diferenta nefavorabila dintre valoarea contabila a titlului de plasament si pretul de vanzare.

"Cheltuieli din diferente de curs valutar" colecteaza diferentele nefavorabile de curs valutar suportate de unitatea patrimoniala;

"Cheltuielile privind sconturile acordate" colecteaza atat sconturile acordate clientilor, debitorilor diversi sa bancilor cat si diferenta dintr valoarea nominala a efectului commercial si valoarea pentru care aceasta s-a transcri prin gir sau cesiune;

"Alte cheltuieli financiare" tin evidenta cheltuielilor financiare, altele decat cele inregistrate in grupa"Cheltuieli financiare".

III. Cheltuieli extraordinare reprezinta acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a entitatii.

Atunci cand in activitatea unei entitati intervine un eveniment extraordinare criza, razboi,calamitati naturale, expropierea de anumite elemente patrimoniale, pentru interese publice in contabilitate se vor recunoaste procese sau elemente extraordinare.

Eforturile (financiare) extraordinare se vor prezenta distinct in contul de profit si pierdere si sunt definite prin combinarea a doua criterii:

au o natura neobisnuita adica elemental constatat are un grad ridicat de anormalitate in raport cu activitatea ordinaraa entitatii si cu mediul in care aceasta activeaza;

au o frecventa slaba, adica elemental trebuie sa aiba o probabilitate scazuta de a surveni in viitor, tinand cont de mediul entitatii.

Efectele evenimentelor extraordinare se concretizeaza, in pierderi ce se reflecta in contabilitate pe seama cheltuielilor corespunzatoare

IV. Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierderea de valoare

Activele entitatii sunt ajustate la momentul intocmirii situatiilor financiare sau atunci cand se constata o depreciere a acestora. Cheltuielile din aceasta categorie se analizeaza separat, deoarece regrupeaza atat elemente deexploatare cat si elemente financiare ce au legatura pe de o parte cu recuperarea capitalului imobilizat in active amortizabile, iar pe de alta parte reflecta deprecierea activelor patrimoniale, respective sporirea datoriilor de achitat.

Din punct de vedere al recunoasterii in contul de profit si pierdere,amortizarea nu antreneaza in toare cazurile o cheltuiala a perioadei, pe cand constituirea provizioanelor este recunoscuta in contul de profit si pierdere atunci cand entitatea le calculeaza si inregistreaza in contabilitate cu cateva exceptii(costuri de restaurare a amplasamentului)

Acestea cuprind:

"Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere" reprezinta o cheltuiala frecventa mai ales in ceea ce priveste amortizarile imobilizarilor corporale si necorporale;

"Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierderea de valoare" se refera la amortizarile si provizioanele cu caracter exceptional.

V. Cheltuieli cu impozitul pe venit si alte impozite cuprind:

"Cheltuieli cu impozitul pe profit" reprezinta o cheltuiala importanta pentru orice entitate;

"Cheltuieli cu impozitul pe venit si alte impozite care nu apar in elementele de mai sus"tine evidenta impozitului pe veniturile microintreprinderilor.

2.2. Sistemul de documente implicate in organizarea evidentei cheltuielilor din activitatea curenta

Solutia pentru ca o operatie economico-financiara patrimoniala care apare zi de zi in activitatea agentiloe economici sa poata fi introdusa in procesul de prelucrare contabila o constituie atestarea sa prealabila pe baza unui document justificativ intocmit si pus in circulatie dupa reguli foarte stricte.

Atestarea documentara a operatiilor economice este o cerinta minim necesara in orice miscare patrimoniala, cu atat mai mult cand este vorba de valori materiale, financiare, judiciare sau banesti.

In acest sens, "Legea contabilitatii" prevede ca" orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris ce sta la baza inregistrarilor contabile dobandind prin aceasta calitatea de document justificativ"

Existenta acestor documente angajeaza deopotriva raspunderea persoanelor care l-au intocmit, vizat si aprobat, ori inregistrat in contabilitate dupa, caz.

Intrucat documentele contabile sunt numeroase si au character complex se impune delimitarea lor in functie de rolul pe care-l indeplinesc in cadrul sistemului de contabilitate si anume:

documente justificative;

documente de evidenta contabila;

documente de sinteza si raportare.

Documentele contabile, indifferent de categoria din care fac parte, in functie de importanta si frecventa utilizarii lor pot fi:

documente tipizate (marea majoritate a documentelor justificative si integral cele de evidenta contabila si cele de sinteza si raportare) sunt folosite pentru operatii de aceeasi natura si au un character obligatoriu pentru toate unitatile patrimoniale, fiind stabilite de catre directia de resort din cadrul Ministerului de Finante;

documente netipizate( situatii de determinare a costurilor efective, de fundamentare a indicatorilor bugetului de venituri si cheltuieli) se folosesc in mod ocazional, iar continutul si forma lor se stabilesc la nivelul fiecarui agent economic.

A.     Documentele justificative pot fi la randul lor de mai multe feluri:

Lucrare: Analiza rezultatului brut al exploatarii Document online: Analiza autofinantarii

documente primare;

Acestea sunt intocmite la locul si in momentul producerii evenimentului patrimonial pe care il copiaza pe o macheta specifica fiecarui gen de operatie.

documente centralizatoare;

Acestea sunt obtinute prin sortarea pe operatiuni a documentelor primare, cumularea si centralizarea datelor din documentele primare pentru usurarea prelucrarii lor ulterioare in contabilitate.

Documentele primare stau la baza intregului system al documentatiei contabile. In acest sens trebuie mentionate anumite conditii pe care acestea trebuie sa le indeplineasca:

orice document trebuie sa contina urmatoarele elemente:

denumirea documentului(factura, chitanta, bon, etc.);

denumirea unitatii care a intocmit documentul;

numarul de ordine al documentului;

data si locul intocmirii;

felul operatiei cu indicarea elementelor cantitative si calitative;

valoarea in moneda;

semnatura persoanei care a intomit documentul;

semnatura persoanei care primeste documentul;

semnatura de autorizare.

pentru toate categoriile de documente exista obligatia arhivarii acestora, in limita unor termene stabilite de lege;

trebuie respectata metodologia de intocmire si circulatie a documentelor primare si introducerea lor in procesul de prelucrare contabila.

In principiu, inregistrarea in contabilitate a operatiilor ecnomice se face document cu document primar, dar sip e baza documentelor centralizate care sistematizeaza datele din documentele primare, al caror continut se refera la operatii de aceeasi natura si cu referire la aceeasi perioada de gestiune.

Documentele centralizatoare trebuie sa contina urmatoarele elemente:

felul, numarul si data documentului primar;

sumele corespunzatoare operatiilor effectuate;

gruparea pe conturi sintetice si analitice ce intra in corepondenta;

semnaturile pentru intocmire si verificare.

Exemple de documente justificative, implicate in organizarea evidentei veniturilor si cheltuielilor din activitatea curenta a oricarui agent economic, pot gi numeroase.

Dintre acestea amintim cateva care au aceeasi semnificatie pentru toti agentii economici, astfel:

Factura reprezinta un document primar ce consemneaza realizarea unui venit (atunci cand agentul economic intocmeste acest document ce atesta livrarea unor produse sau executarea unor lucrari sau prestarea unor servicii), cat si a unor cheltuieli (atunci cand agentul economic primeste acest document de la furnizorii sai). In facturile primate de la furnizori pot fi consemnate cheltuieli sub forma unor consumuri( energie electrica, apa, combustibili, etc.) sau livrarea unor produse care prin valorificarea ulterioara pot conduce la realizarea unor cheltuieli legate de procesul economic de valorificare al produselor.

Prin centralizarea facturilor ce atesta livrari din unitate catre alti agenti economici ordonate in functie de: numarul si data inscrierii pe factura se poate obtine din acest gen de operatii la sfarsitul perioadei de gestiune( luna).

Prin centralizarea facturilor ce atesta consumurile inregistrate de unitate intr-o perioada de gestiune( luna) se poate obtine totalul consumurilor defalcate pe fiacre fel de consum in parte.

Prin centralizarea facturilor ce atesta intrari de bunuri in unitate intr-o perioada de gestiune( luna) se poate obtine totalul acestora pe fiecare categorie de bunuri( pentru uz intern, adica consum propriu sau cu destinatia valorificarii catre clienti). Pentru aceste bunuri se intocmesc note de receptie ce atesta intrarea in gestiune, iar pentru iesirea din gestiune, dupa caz, sau facturi pentru cele livrate catre clienti.

2. Chitanta fiscala are aceleasi atributii ca si factura cu mentiunea ca pe langa livrarea sau primirea de bunuri, lucrari sau servicii, acestea atesta si plata contravalorii acestora.
3. Bonul de consum reprezinta documentul primar pe baza caruia, in cadrul magaziei de materiale, sunt scoase din gestiune spre consum materialele necesare unitatii. Aceste bonuri de consum se centralizeaza pe feluri de consumuri, in ordine cronologica in cadrul unei perioade de gestiune( luna).

B.     Documente de evidenta contabila( registre de contabilitate)

Au in general caracter obligatariu pentru unitatile patrimoniale si asigura inregistrarea cronologica si sitematica a operatiilor consemnate in documentele justificative.

Ele se prezinta sub forma unor register sau goi volante si liste informatice legate sub forma de registru, cu un continut si o forma adecvata scopului pentru care au fost elaborate.

Principalele registre mentionate in legea contabilitatii si in regulamentul contabil sunt urmatoarele:

registrul-jurnal;

registrul-inventar;

registrul-cartea mare.

Registrul-jurnal reprezinta un document cu regim special. Acesta este numerotat, legat si stampilat de catre unitatea patrimoniala care urmeaza sa-l utilizeze dupa care se inregistreaza la organelle fiscale, putand fi ca proba in litigii.

Registrul-jurnal se intocmeste intr-un singur exemplar pentru fiecare operatie ce se inregistreaza. In acest registru trebuie consemnate urmatoarele elemente:

numarul current al fiecarei operatii inregistrate( de la 01 ianuarie pana la 31 decembrie al fiecarui an);

felul si numarul documentului justificativ in care este inscrisa operatia ce se inregistreaza;

explicatii in legatura cu operatia in cauza;

simbolurile conturilor debitoare si creditoare si sumele pentru fiecare din acestea.

Registrul-inventar reprezinta un document cu regim special. Si acest registru trebuie numerotat, legat si stampilat in cadrul unitatii patrimoniale ce urmeaza sa utilizeze acest registru, dupa care se inregistreaza la organele fiscale.

Acest registru se intocmeste annual in vederea stabilirii rezultatelor inventarierii patrimoniului. Se intocmeste intr-un singur exemplar si contine elementele patrimoniale inventariate si grupate duoa natural or.

Registrul cartea-mare reprezinta un document de evidenta contabila care asigura, pentru sfarsitul fiecarei luni si cumulate de la inceputul anului, sistemarizarea datelor contabilitatii, atat pentru debitul cat si pentru creditul fiecarui cont sintetic.

Contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate si constituie baza intocmirii balantei de verificare.

Formularul propriu-zis al registrului cartea-mare poate fi inlocuit cu fisele de cont pentru operatii diverse.

Registrele de contabilitate, asa cum prevede regulamentul contabil, se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia pe care o au, completandu-se in mod ordonat pentru a permite in orice moment identificarea si controlul operatiilor patrimoniale efectuate.

C.     Documente de sinteza si raportare( situatii financiar-contabile)

Sunt intocmite in scopul furnizarii de informatii utile celor care iau decizii economice.

In categoria documentelor de sinteza si raportare sunt incluse:

bilantul contabil;

contul de profit si pierdere;

anexa la bilant;

raportul de gestiune.

CAPITOLUL 3

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

3.1. Organizarea contabilitatii cheltuielilor

3.1.1. Organizarea contabilitatii cheltuielilor din activitatea de exploatare

Cheltuielie de exploatare reprezinta totalitatea cumparatorilor si cheltuielilor care se refera la exploatarea si la exercitiul in curs, precum si a sumelor destinate conturilor de amortizari si provizioane, cu exceptia celor care nu se refera la exploatarea curenta.

Cheltuielile de exploatare se refera la activitatile desfasurate de unitate in vederea realizarii obiectului sau de activitate inscris in statutul societatii comerciale.

Cheltuielile ocazionate de activitatea curenta, inscrise in statutul societatii comerciale, cuprind:

cheltuieli privind consumurile de stocuri din grupele de materii prime, materiale consumabile, costul de achizitie al obiectelor de inventar sau uzura acestora, costul de achizitie a materialelor nestocate trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie a energiei si apei consummate, costul de achizitie al animalelor si pasarilor, precum si costul marfurilor si ambalajelor vandute si alte cheltuieli materiale;

cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti pentru intretineri si reparatii, redevente, locatiile de gestiune si chiriile platite, platile facute colaboratorilor, comisioane si onorarii pentru servicii facute de agentii economici, inclusive pentru activitatea de comert exterior, cheltuielile de protocol, reclama si publicitate, plati cu transportul de bunuri si personae, plati pentru deplasari, detasari si transferari, taxe prestate si telefonice, comisioane bancare;

cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte suportate de catre societatea comerciala cum sunt:

impozitul pe cladiri;

impozitul pentru folosirea terenurilor;

taxe asupra mijloacelor de transport.

Cheltuieli financiare reprezinta totalitatea platilor efectuate sau de efectuat pentru atragerea in avans sau temporare a unor mijloace financiare precum si a pierdelor inregistrate din operatiuni de participatie, de vanzare-cumparare de efecte comerciale, operatiuni cu devize si alte activitati cu character financiar ale intreprinderii.

Asigurarea unei finantari durabile a activitatii economice ocazioneaza o serie de cheltuieli financiare de natura unor obligatii achitate sau de platit cum sunt dobanzile la creditele pe termen scurt, sconturile acordate clientilor, iar pe de alta parte genereaza pierderi din creante legate de participatii, pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferente nefavorabile de curs valutar si alte cheltuieli financiare cum sunt cheltuielie financiare privind amortizarile si provizioanele.

Contabilitatea cheltuielilor financiare se tine cu ajutorul conturilor din clasa a 6-a" Conturi de cheltuieli", grupa 66"Cheltuieli financiare".

Din grupa 66" Cheltuieli financiare" fac parte urmatoarele conturi:

663" Pierderi din creante legate de participatii". Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta pierderilor din creante imobilizate.

664" Cheltuieli privind investitiile financiare cedate";

665" Cheltuieli din diferente de curs valutar";

666" Cheltuieli privind dobanzile";

667" Cheltuieli privind sconturile acordate";

668" Alte cheltuieli financiare".

Din punct de vedere al modului de functionare, toate conturile de cheltuieli financiare sunt conturi de active.

Conturile de cheltuieli financiare colecteaza in cursul lunii in debitul lor sume reprezentand: valoarea pierderilor din creante imobilizate, diferentele nefavorabile dintre valoarea contabila a titlurilor de plasament si pretul de cesiune, diferentele nefavorabile de curs valutar, valoarea dobanzilor datorate aferente imprunuturilor, valoarea sconturilor acordate clientilor, debitorilor sau bancilor.

Sumele colectate in debitul conturilor de cheltuieli financiare se transfera asupra contului 121-" Profit si pierdere" prin creditarea acestora.

La sfarsitul lunii dupa operatia de inchidere a conturilor de cheltuieli financiare nu mai prezinta sold si deci nu pot fi reprezentate in bilantul contabil.

Contabilitatea operatiilor privind cheltuielile din activitatea de exploatare

Reflectarea in contabilitate a operatiilor privind cheltuielile de exploatare

Reflectarea in contabilitate in general

Cheltuielile de exploatare pot fig pupate in : cheltuieli curente de exploatare si cheltuieli inregistrate in avans. Prima grupa, cheltuieli curente de exploatare cuprinde la randul sau urmatoarele subgrupe de cheltuieli:

cheltuieli cu materii prime, materialele si marfurile;

cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate de terti;

cheltuieli cu personalul, cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala;

cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele assimilate;

alte cheltuieli de exploatare.

La acestea se adauga contul 681-" Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele".

Contabilitatea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile prezinta particularitati legate de activitatea economica desfasurata de unitate( comert, productie, prestatii de servicii si executarea de lucrari) si la locul pe care-l ocupa anumite consumuri in cadrul acestei activitati.

In ansamblul cheltuielilor curente de exploatare, o pondere insemnata o detin cheltuielile cu materiile prime si materialele( in afara productiei) si costul marfurilor vandute( in sfera circulatiei). Din acest motiv si pachetul de conturi specifice evidentei cheltuielilor de aceasta natura este voluminos. Astfel, din grupa 60-" Cheltuieli cu materiile prime, materialele si marfurile" fac parte urmatoarele conturi:

601-" Cheltuieli cu materiile prime";

602-" Cheltuieli cu materialele consumabile";

6021.-"Cheltuieli cu materialele auxiliare";

6022-" Cheltuieli privind combustibilul";

6023-" Cheltuieli privind materialele pentru ambalat";

6024-" Cheltuieli privind piesele de schimb";

6025-" Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat";

6026-" Cheltuieli privind furajele";

6028-" Cheltuieli privind alte materiale consumabile";

603-" Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar";

604-" Cheltuieli privind materialele nestocate";

605-" Cheltuieli privind energia si apa";

606-" Cheltuieli privind animalele si pasarile";

607-" cheltuieli privind marfurile";

608-" cheltuieli privind ambalajele".

Toate conturile sunt conturi de active, debitandu-se direct sau indirect cu cheltuielile effective ale lunii si creditandu-se la sfarsitul lunii prin transferarea intregului sold in contu 1121-" Profit si pierdere".

Inregistrarile in conturile de cheltuieli curente cu valorile materiale consummate se fac in functie de variabila de contabilizare a stocurilor practicata( varianta inventarului intermittent si variabila inventarului permanent).

Consumul de materii prime si materiale consumabile se face pe baza de documente( inventar, facturi, bonuri de consum, fise limita, rapoarte de productie, etc.).

In varianta inventarului intermittent au loc urmatoarele operatii economice:

1. La inceputul lunii se preiau in exploatare stocurile initiale( stocurile finale ale lunii anterioare) pana la inchiderea contului de materii prime sau materiale consumabile:

= 301

Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

= 302

Cheltuieli cu materialele                      Materiale consumabile

consumabile

Cel de al II- lea articol contabil, in practica trebuie folosit prin utilizarea conturilor sintetice de gradul II pentru o reflectare cat mai corecta a cheltuielilor materiale dupa natura lor.

2. Operatiile de aprovizionare se contabilizeaza direct pe cheltuieli, pe baza facturii furnizorului si a receptiei facute de catre utilizatorul materiilor prime sau materialelor consumabile.

% = 401

601

Cheltuieli cu materiile prime Furnizori

4426

TVA deductibila

% = 401

602

Cheltuieli cu materialele                Furnizori

consumabile

4426

TVA deductibila

3. Concomitent, daca evidenta este organizata astfel, se contabilizeaza si eventualele cheltuieli de transport-aprovizionare aferente consumului determinat prin formula balantiera sau integral:

601 = 308

Cheltuieli cu materiile prime                Diferente de pret la materiile

prime si materiale

602 = 308

Cheltuieli cu materialele                  Diferente de pret la materiile

consumabile                                 prime si materiale

4. La sfarsitul lunii stocul final determinat prin inventariere faptica se transfera din cheltuieli din nou in conturile de materii prime si materiale.

301 = 601

Materii prime Cheltuieli cu materiile

prime

302 = 602

Materiale consumabile Cheltuieli cu materialele

consumabile

Astfel, se poate spune ca in varianta inventarului intermittent, cheltuielile efective cu materiile prime si materialele consumabile se pot determina dupa formula:

Consum = Stoc initial + Aprovizionari - Stoc final

In varianta inventarului permanent, cheltuielile se consemneaza ca atare pe baza documentelor ce atesta iesirea din depozite si darea in consum, operatii ce se efectueaza zilnic astfel:

Darea in consum

= 301

Cheltuieli cu materiile prime                                 Materii prime

602 = 302

Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile

consumabile

Contabilizarea consumului de materiale de natura obiectelor de inventar se realizeaza prin sistemul" amortizarii" avand in vedere prevederile' Legii contabilitatii" si anume ca" materialele de natura obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata se inregistreaza pe cheltuieli integral sau esalonat pe o perioada de cel mult 3 ani de la darea lor in folosinta", varianya aleasa fiind o optiune a agentului economic care va trebui sa tina seama si de ponderea materialelor de natura obiectelor de inventar in cadrul activelor materiale circulante.

Imputarea cheltuielilor curente de exploatare cu rata stabilita drept amortizare a obiectelor de inventar:

603 = 303

Cheltuieli privind materialele Materiale de natura obiectelor

de natura obiectelor de de inventar

inventar

Suplimentarea cheltuielilor de exploatare cu cota-parte corespunzatoare din cheltuieli de transport-aprovizionare.

603 = 308

Cheltuieli privind materialele                    Diferente de pret la materii

de natura obiectelor de inventar                               prime si materiale

Contul de" Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" se mai debiteaza si cu partea suportata de unitate din valoarea echipamentului de lucru atribuit salariatilor cota perioadei curente astfel:

% = 303

603 Materiale de natura valoarea

Cheltuieli privind materialele obiectelor de inventar suportata

de natura obiectelor de de

inventar intreprindere

471

Cheltuieli inregistrate in avans

461 = % valoarea

Debitori diversi 708 suportata

Venituri din activitati de

diverse intreprindere

4427

TVA colectata

In perioada urmatoare de gestiune se inregistreaza pe cheltuieli si cota echipamentului de lucru aferenta salariatilor:

603 = 471

Cheltuieli privind materialele Cheltuieli inregistrate

de natura obiectelor in avans

de inventar

Cheltuielile privind materialele nestocate se evidentiaza cu ajutorul contului 604" Cheltuieli privind materialele nestocate".

Acest cont se debiteaza cu valoarea materiilor prime sau materialelor intrate direct in procesul de fabricatie sau cu valoarea rechizitelor si formulalelor fara regim special.

In contabilitate se face urmatorul articol:

604 = 401

Cheltuieli privind materialele Furnizori

nestocate

4426

TVA deductibila

Atunci cand volumul rechizitelor aprovizionate care nu se stocheaza este mare, o parte se inregistreaza drept cheltuieli inregistrate in avans, urmand ca in perioadele urmatoare cota parte a cheltuielilor inregistrate in avans sa se treaca la cheltuieli curente.

= 401

604 Furnizori

Cheltuieli privind materialele

nestocate

4426

TVA deductibila

= 471

Cheltuieli privind materialele Cheltuieli inregistrate

nestocate in avans

Cheltuielile privind energia si apa se evidentiaza cu ajutorul contului 605" Cheltuieli privind energia si apa". Acest cont se debiteaza cu valoarea consumului de energie si apa, Astfel:

= 401

Furnizori

Cheltuieli privind energia

si apa

4426

TVA deductibila

In practica aceasta inregistrare contabila este mai mult ipotetica intrucat consumul de energie si apa se factureaza in luna urmatoare fata de cea in care are loc consumul efectiv. Astfel inregistrarile contabile vor fi urmatoarele:

-inregistrarea consumului efectiv de energie si apa:

% = 408

Furnizori- facturi nesosite

Cheltuieli privind energia

si apa

4428

TVA neexigibila

- inregistrarea facturii de energie si apa in luna urmatoare:

408 = 401

Furnizori- facturi nesosie Furnizori

TVA deductibila TVA neexigibila

Contul 606" Cheltuieli cu animalele si pasarile" nu colecteaza cheltuielile curente cu intretinerea efectiva de animale. Aceste cheltuieli se regasesc la conturile care colecteaza consumurile de materii prime, materialele consumabile, lucrari, servicii, salarii, amortizari, etc. In acest cont sunt colectate cheltuielile de transport cand sunt aprovizionate effective de animale, pierderile de tipul transportului si carantinei, precum si acele consumuri unde animalele se manifesta ca stocuri consummate( sacrificari de animale, animale lipsa la inventar neimputate, mortalitati, scaderea gestiunii pentru animalele vandute.

La finele perioadei de gestiune contul 606" cheltuieli ca animalele si pasarile" se debiteaza si cu diferentele de prêt privind animalele si pasarile scazute din gestiunea ca urmare a trecerii la ingrasat.

Inregistrarea trecerii la animale reformate:

% = 361

361

Animale si pasari Animale si pasari

606

Cheltuieli privind animalele

si pasarile

Inregistrarea sporului de crestere in greutate:

361 = 711

Animale si pasari Venituri din productia

Stocata

Inregistrarea lipsurilor neimputabile:

606 = 361

Cheltuieli privind animalele Animale si pasari

si pasarile

Inregistrarea diferentei de prêt privind animalele lipsa din gestiune:

606 = 368

Cheltuieli privind animalele Diferente de pret la

si pasarile animale si pasari

Inregistrarea vanzarii de animale si pasari:

inregistrarea livrarii:

= %

Clienti 701

Venituri din vanzarea de

produse finite

4427

TVA colectata

scaderea gestiunii:

Daca contul 711 analitic" Animale si pasari" prezinta sold creditor, atunci:

711 = 361

Venituri din productia Animale si pasari

stocata

si

711 = 368

Venituri din productia Diferente de pret la

stocata animale si pasari

sau

368 = 711

Diferente de prêt la Venituri din productia

animalele si pasarile stocata

Daca contul 711" Venituri din productia stocata" nu mai are sold atunci descarcarea gestiunii se face astfel:

606 = 361

Cheltuieli privind animalele Animale si pasari

si pasarile

si

606 = 368

Cheltuieli privind animalele Diferente de pret la animale

si pasarile si pasari

sau

368 = 711

Diferente de pret la animale Venituri din productia

si pasari stocata

Daca contul 711" Venituri din productia stocata" nu mai are sold atunci descarcarea gestiunii se face astfel:

606 = 361

Cheltuieli privind animalele Animale si pasari

si pasarile

si

606 = 368

Cheltuieli privind animalele Animale si pasari

si pasarile

si

606 = 368

Cheltuieli privind animalele Animale si pasari

si pasarile

si

606 = 368

Cheltuieli privind animalele Diferente de pret la animale

si pasarile si pasari

sau

368 = 606

Diferente de pret la animale Cheltuieli cu animalele si

si pasari pasarile

Soldul debitor al contului 606" Cheltuieli cu animalele si pasarile" se transfera asupra contului 121" Profit si pierdere".

Contabilitatea cheltuielilor privind marfurile se tine cu ajutorul contului 607" Cheltuieli privind marfurile".

Contul 607" Cheltuieli privind marfurile" este utilizat la descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute:

% = 371

607 Marfuri

Cheltuieli privind marfurile

378

Diferente de pret la marfuri a

In cazul in care evidenta marfurilor este organizata la pret cu amanuntul, societatea comerciala inregistreaza in plus si TVA aferenta vandute, astfel:

4428 = 371

TVA neexigibila Marfuri

Soldul debitor al contului 607" Cheltuieli privind marfurile" se transfera asupra contului 121" Profit si pierdere".

Cheltuielile privind ambalajele se tin cu ajutorul contului 608" cheltuieli privind ambalajele".

Contul se debiteaza cu valoarea ambalajelor scoase din uz sau cu valoarea ambalajelor vandute, astfel:

608 = 381

Cheltuieli privind ambalajele Ambalaje

Ambalajele pot circula si in sistem de restituire, dar nerestituite inca furnizorilor( sunt in custodia clientului):

% = 401

Furnizori

Furnizori-debitori

4428

TVA neexigibila

Daca o parte din ambalaje sunt distruse, iar alta parte sunt bonificate pentru uzura, inregistrarile in contabilitate care se efctueaza sunt:

% = 409

Furnizori-debitori

Ambalaje

608

Cheltuieli privind ambalajele

Concomitent se regularizeaza si TVA:

4426 = 4428

TVA nedeductibila TVA neexigibila

Soldul debitor al contului 608" Cheltuieli privind ambalajele" se transfera asupra contului 121" Profit si pierdere".

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile executate de terti

In activitatea economica, societatile comerciale pentru desfasurarea procesului de exploatare beneficiaza din partea tertilor de anumite lucrari si servicii. In ansamblu cheltuielile de exploatare cu aceste lucrari si servicii detin arareori o pondere semnificativa.

Specific pentru lucrarile si serviciile prestate de terti societatilor comerciale esteca valoarea acestora se inregistreaza direct in conturile de cheltuieli in corespondenta cu conturile de terti sau de trezorerie si uneori, cand se delimiteaza pe exercitii financiare, in corespondenta cu conturile de regularizare.

Lucrarile si serviciile prestate de terti sunt reflectate cu ajutorul a doua grupe de conturi ce contin urmatoarele conturi:

61" Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti"

611" Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile";

612" Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile";

613" Cheltuieli cu primele de asigurare"

614' Cheltuieli cu studiile si cercetarile".

62" Cheltuieli cu alte servicii executate de terti"

621" Cheltuieli cu colaboratorii";

622" Cheltuieli privind comisioanele si onorariile";

623" Cheltuieli de protocol, reclama, si publicitate";

624" Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal";

625" Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari";

626" Cheltuieli postale sit axe de telecomunicatii";

627" Cheltuieli cu serviciile bacare si assimilate";

628" Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti".

Toate conturile din grupele 61 si 662 sunt conturi de active. Acestea se dezvolta in analitice in functie de necesitatile impuse de activitatea fiscarei societati comerciale.

Daca la finele exercitiului se constata ca o parte din cheltuielile colectate in grupele 61 si 62 privesc exercitiile viitoare, acestea se determina si se separa cu articolul contabil:

471 = %

Cheltuieli inregistrate 61

in avans Cheltuieli cu lucrarile si

serviciile executate de terti

62

Cheltuieli cu alte servicii

executate de terti

Soldul final al acestor conturi se vieaza asupra contului 121" Profit si pierdere".

Contul 611" Cheltuieli cu intrtinerea si reparatiile" se debiteaza cu valoarea lucrarilor de reparatii si intretinere executate de terti.

Cand reparatiile si intretinerea privesc exercitiul financiar curent, obligatia de a le plati se inregistreaza cu articolul:

611 = 401

Cheltuieli cu intretinerea si Furnizori

reparatiile

Cand reparatiile sunt de categoria reviziilor tehnice si reparatiilor curente ce se suporta pe cheltuieli in mai multe exercitii, obligatia de a le achita se inregistreaza cu articolul:

471 = %

Cheltuieli inregistrate in 401

avans Furnizori

408

Furnizori- facturi nesosite

La inceputul fiecarui exercitiu financiar se include asupra cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile cotele aferente din cheltuielile effectuate in avans cu articolul:

611 = 471

Cheltuieli cu intretinerea si Cheltuieli inregistrate

reparatiile in avans

Contul 612" Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile" se debiteaza fie cu obligatia de a achita aceste datorii, fie cu plata efectiva.

Inregistrarea obligatiei de a achita datoriile cu redeventele, locatiile de gestiune sau chiriile fata de furnizori se face prin articolul:

612 = %

Cheltuieli cu redeventele, 401

locatiile de gestiune si Furnizori

chiriile 408

Furnizori-facturi de intocmit

Inregistrarea platii efective al acestor datorii se face prin articolul:

612 = %

Cheltuieli cu redeventele, 5121

locatiile de gestiune si Conturi la banci in lei

chiriile 5311

Casa in lei

542

Avansuri de trezorerie

Cand tertii solicita plata in avans, inregistrarea achitarii se face prin articolul:

471 = %

Cheltuieli inregistrate in 5121

avans Conturi la banci in lei

5311

Casa in lei

542

Avansuri de trezorerie

Iar lunar se trece asupra cheltuielilor cota aferenta:

612 = 471

Cheltuieli cu redeventele,                            Cheltuieli inregistrate in

locatiile de gestiune si avans chiriile

chiriile

Contul 613" Cheltuieli cu primele de asigurare" functioneaza similar cu contul 612. In acest cont se evidentiaza si primele de asigurare prin efectul legii cand urmeaza a se face plata esalonata.

Contul 614" Cheltuieli cu studiile si cercetarile" functioneaza asemanator cu conturile 612 si 613.

Contul 621" Cheltuieli cu colaboratorii" se debiteaza cu obligatiile fata de colaboratori pentru prestatiile effectuate prin creditul conturilor 401" Furnizori" sau

471" Cheltuieli inregistrate in avans" pentru acele plat ice privesc mai multe exercitii financiare.

Contul 622" Cheltuieli privind comisioanele si onorariile" se debiteaza cu obligatiile de plata( 401 si 408) precum si cu cota parte din comisianele si onorariile platite si care se suporta in mai multe exercitii ( 471).

Contul 623" Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate" se debiteaza cu obligatia de plata sau cu sumele achitate pentru protocol, reclama si publicitate prin creditul conturilor 401, 408, 5121, 5131 si 542, precum si cu cota parte din cheltuielile de protocol, reclama si publicitate platite si care se suporta in mai multe exercitii( 471).

Contul 624" Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal" se debiteaza prin creditul conturilor de obligatii 401 si 408 precum si de trezorerie 5121, 5311, 542, 5124, 5314 precum si cu cota parte din cheltuielile de transport platite si care se suporta in mai multe exercitii prin contul 471.

Contul 625" Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari" se debiteaza cu toate cheltuielile aferente deplasarilor sau transferarilor personalului unitatii( cheltuieli de transport, cazare, diurna, zile platite pentru transfer, etc.) prin creditul conturilor ce reflecta obligatia fata de terti(401 si 408), justificarea avansurilor de trezorerie acordate cu ocazia plecarii in delegatii( 542), plata din conturile de trezorerie( 512, 531).

Daca la finele exercitiulu sunt cheltuieli ce privesc perioadele viitoare acestea se transfera asupra contului 471 de unde se scade cota in exercitiul urmator.

Contul 626" Cheltuieli postale sit axe de telecomunicatii" se debiteaza cu obligatiile( 401 si 408), achitarea efectiva( 512,531, 542) ori consumul unor active de trezorerie speciale( 5321" Timbre fiscale si postale").

Contul 627" Cheltuieli cu serviciile bancare si assimilate" se debiteaza cu plata serviciilor bancare si asimilate lor de care beneficiaza unitatea( comisioane pentru operatiuni in conturi si acordarea de formulare tipizate, speze bancare, telex, taxe pentruanaliza dosarelor de credite si evaluarea garantiilor) prin creditul conturilor ce reflecta modalitatea de achitare( 5121.5124.5311).

Cheltuielile pentru obtinerea creditelor bancare pe termen scurt sunt aferente mai multor exercitii, iar cotele aferente exercitiilor urmatoare se transfera asupra contului 471" Cheltuieli inregistrate in avans"( 471 = 627) de unde in fiecare exercitiu se preia cota( 627 = 471).

Contul 628" alte cheltuieli cu serviciile executate de terti" tine evidenta altor cheltuieli cu serviciile executate de terti si se debiteaza cu obligatiile de achitat( 401 si 408) sau cu sumele efectiv platite( 512, 531 si 542) si eventual cu cotele preluate din 471" cheltuieli inregistrate in avans".

Legea bugetului de stat si" Legea privind sponsorizarea" pentru anumite cheltuieli din grupele 61 si 62 stabilesc limite maxime, iar peste aceste limite cheltuielile sunt considerate nedeductibile din punct de vedere fiscal.

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul si a contributiilor la asigurarile si protectia sociala

Salariile si alte drepturi de personal detin o pondere importanta in cheltuielile de exploatare. Cheltuielile cu personalul cuprind salariile si alt drepturi de personal brute, cpntributia la asigurarile si protectia sociala, contributia la fondul pentru somaj, cheltuielile cu pregatirea di perfectionarea profesionala si alte cheltuieli cu personalul suportate de agentul economic.

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul si a contributiilor la asigurarile si protectia sociala se tine cu ajutorul conturilor din grupa 64" Cheltuieli cu personalul".

Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi:

641" Cheltuieli cu salariile personalului"

645" Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala"

6451" Contributia unitatii la asigurarile sociale"

6452" Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj"

6453" Contributia angajatorului pentu asigurarile sociale de sanatate"

6458" Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala"

Conturile din grupa 64 sunt conturi de active si se debiteaza cu obligatiile brute fata de personal, sume prelevaye la finele exercitiului pentru a fi platite in exercitiul urmator, obligatiile fata de asigurarile si protectia sociala.

Soldurile finale debitoare ale acestor conturi se vireaza asupra contului 121" Profit si pierdere".

Contul 641" Cheltuieli cu salariile personalului" tine evidenta cheltuielilor de acest gen. acest cont se debiteaza cu totalul salariilor brute incluse in cheltuielile de exploatare.

Inregistrarea contabila a obligatiilor salariale datorate personalului se face pe baza statului de plata a salariilor prin articolul contabil:

641 = 421

Cheltuieli cu salariile Personal- remuneratii

personalului datorate

Contul 645" Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala" se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

Contul 6451" Contributia unitatii la asigurarile sociale" care se debiteaza cu obligatiile privind virarea acestuia la fondul de asigurari sociale:

6451 = 4311

Cheltuieli privind contributia Contributia unitatii la

unitatii la asigurarile sociale asigurarile sociale

Contul 6452 " Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj" care se debiteaza cu obligatiile de a forma pentru ajutorul de somaj:

6452 = 4371

Cheltuieli privind contributia Contributia unitatii la

unitatii la ajutorul de somaj fondul de somaj

Contul 6458" Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala" se debiteaza cu plata unor sume ce se acorda personalului pentru protectia sociala( ajutoare) astfel:

6458 = 423

Alte cheltuieli privind Personal-ajutoare materiale asigurarile si protectia datorate

sociala

Soldul debitor al conturilor 641" cheltuieli cu salariile personalului" si 645" Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala" se vireaza asupra contului 121" Profit si pierdere".

Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite si varsaminte asimilate

In relatia dintre agentul economic si bugetul de stat si administratia centrala si locala, intervine obligatia agentului economic de a calcula si vira acestora anumite sume ce reprezinta diferite impozite, taxe si varsaminte asimilate.

Dintre acestea unele sunt obligatii directe ce apar sub dublul lor aspect( cheltuiala pe de o parte si obligatie sau varsamant pe de alta parte). Sunt insa si o serie de obligatii indirecte ca urmare a sumelor retinute de la salariati( impozit pe salarii, contributia pentru pensia suplimentara, contributia salariatilor pentu ajutorul de somaj), clientii( TVA), debitori, etc. Acestea se manifesta numai ca obligatie din momentul retinerii pana in momentul platii.

Dintre obligatiile directe ale agentului economic fata de bugetul de stat si administratia centrala si locala care se manifesta sub forma cheltuielilor amintim: impozitul platit pentru depasirea fondului de salarii admisibil, partea din TVA devenita nedeductibila, impozitul pe cladiri si terenuri, impozitul si taxa asupra mijloacelor de transport, contributia la constituirea unor fonduri speciale.

Contabilitatea se tine cu ajutorul conturilor din grupa 63" cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte assimilate".

Contul 635" Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte assimilate" prezinta urmatoarele inregistrari importante:

1. Inregistrarea PRO-RATA din TVA deductibila devenita nedeductibila:

635 = 4426

Cheltuieli cu alte impozite, TVA deductibila

taxe si varsaminte asimilate

2. TVA aferenta bunurilor si serviciilor folosite in acest scop personal sau donate, cea aferenta lipsurilor la inventar peste normele legale sic ea aferenta bunurilor si serviciilor acordate in natura salariatilor in mod gratuit

635 = 4427

Cheltuieli cu alte impozite, TVA colectata

taxe si varsaminte assimilate

3. Alte impozite si taxe datorate bugetului de stat( impozit pe cladiri si pe terenuri)

635 = 447

Cheltuieli cu alte impozite, Fonduri speciale- taxe taxe si varsaminte assimilate si varsaminte asimilate

Conturile din aceasta grupa sunt conturi de active si se debiteaza cu obligatiile sau cu viramentele privind impozitele si taxele. La finele lunii. Soldul lor debitor se vireaza asupra contului 121" Profit si pierdere".

In activitatea de exploatare apar si cheltuieli care nu se incadreaza in nici una din gruoele 60, 61, 62, 63 si 64.

Pentru acestea s- a constituit grupa 65" Alte cheltuieli de exploatare" ce cuprinde urmatoarele conturi:

654" Pierderi din creante si debitori diversi":

658" Alte cheltuieli de exploatare".

Contul 654" Pierderi din creante si debitori diversi" evidentiaza sumele trecute pe cheltuieli cu acazia scaderii din evideta a clientilor incerti sau in litigiu.

654 = 416

Pierderi din creante Clienti incerti

si debitori diversi

Cheltuielile privind pierderile din creante sunt nedeductibile fiscal.

Contul 658" Alte cheltuieli de exploatare" are urmatoarele corespondente:

Inregistrarea la sfarsitul lunii conform scadentarului, valoarea unei cheltuieli anticipate:

658 = 471

Alte cheltuieli de Cheltuieli inregistrate in

exploatare avans

Inregistrarea altor cheltuieli de exploatare datorate de penalitati contractuale:

% = 401

Furnizori

Alte cheltuieli de exploatare

4426

TVA deductibila

Donatii acordate ca stocuri:

658 = 371

Alte cheltuieli de exploatare Marfuri

Valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale scoase din active:

658 = 208

Alte cheltuieli de exploatare Alte imobilizari necorporale

Valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale cedate:

658 = 2133

Alte cheltuieli de exploatare Mijloace de transport

Conturile din aceasta grupa sunt conturi de active care se debiteaza cu ocazia constatarii acestor cheltuieli si se crediteaza la finele lunii cand este virat soldul lor debitor asupra contului 121" Profit si pierdere".

La cheltuielile de exploatare curente se mai adauga si" Cheltuielile de exploatare privind amortizarile si provizioanele si ajustarile pentru depreciere", cheltuieli pe care conyabilitatea le evidentiaza cu ajutorul contului 681. Acest cont prezinta urmatoarea dezvoltare in conturi sintetice de gradul II:

6811" Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor";

6812" Cheltuieli de exploatare privind provizioanele";

6813" Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor";

6814" Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru depreciera activelor circulante".

Contul 6811" Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor" colecteaza in debit cotele de amortizare:

6811 = %

Cheltuieli de exploatare 280

privind amortizarea imobilizarilor Amortizarea imobilizarilor

necorporale

281

Amortizarea imobilizarilor

corporale

Constituirea ajustarilor pentru creante neancasabile, pentru clienti dubiosi sau in litigii:

6814 = 491

Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru

privind ajustarile pentru deprecierea deprecierea creantelor-

activelor circulante clienti

Constituirea provizioanelor pentru litigii:

6812 = 151

Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigii

privind provizioanele

Constituirea ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale:

6813 = 290

Cheltuieli de exploatare privind Ajustari pentru deprecierea

ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor corporale

imobilizarilor

6813 = 291

Cheltuieli de exploatare privind Ajustari pentru depreciere ajustarile pentru deprecierea a imobilizarilor corporale imobilizarilor

6813 = 293

Cheltuieli de exploatare privind Ajustari pentru deprecierea ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor in curs

imobilizarilor

Constituirea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie:

6814 = 391

Cheltuieli de exploatare privind Ajustari pentru deprecirea

ajustarile pentru deprecierea materiilor prime

activelor circulante

6814 = 393

Cheltuieli de exploatare privind Ajustari pentru deprecierea

ajustarile pentru deprecierea productiei

activelor circulante

Inregistrarea amortizarii investitiilor in curs de executare, respective care nu au fost inregistrate ca mijloace fixe:

6811 = 281

Cheltuieli de exploatare privind Amortizari privind imobilizarile

amortizarea imobilizarilor corporale

Amortizarea terenurilor cu destinatie economica:

6811 = 2811

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea amenajarilor

amortizarea imobilizarilor de terenuri

Soldul debitor al contului 681" Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere" se vireaza la sfarsitul lunii asupra contului 121" Profit si pierdere".

Contul 471" Cheltuieli inregistrate in avans" tine evidenta cheltuielilor anticipate sau effectuate in avans, care urmeaza a se suporta esalonat pe cheltuieli pe baza unui scadentar in perioadele sau exercitiile viitoare.

Este un cont de activ si se debiteaza cu:

obligatiile de plata( 401) sau platile efective( 5121, 5311) pentru reparatii, abonamente, chirii si alte cheltuieli effectuate anticipat:

cheltuieli constatate la inchiderea exercitiulu current ca fiind aferente exercitiului anterior, cheltuieli colectate initial in conturile 611- 628 si 658 si 666:

= %

Cheltuieli inregistrate in gr.60 si gr.62

avans Cheltuieli cu lucrarile si serviciile

executate de terti

658

Alte cheltuieli de exploatare

666

Cheltuieli privind dobanzile

Contul se crediteaza la inceputul fiecarui exercitiu pa baza scadentelor, cu suma cheltuielilor corespunzatoare. Astfel:

= 471 Cheltuieli inregistrate

in avans

Cheltuieli privind energia

si apa

gr. 61 si gr. 62

Cheltuieli cu lucrarile si

serviciile executate de terti

666

Cheltuieli privind dobanzile

668

Alte cheltuieli financiare

valoarea reparatiilor capitale efectuate anterior cu forte proprii, cotele exercitiului current care in exercitiul anterior au fost inregistrate ca alte venituri din exploatare( 758):

658 = 471

Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli inregistrate in

avans

Soldul contului 471" Cheltuieli inregistrate in avans", debitor, reflecta sumele ce se vor repartiza conform scadentelor in exercitiile viitoare.

Reflectarea in contabilitate specifice la" SC ROY SRL"

Evidentierea consumurilor de materiale consumabile, obiecte de inventar, materiale nestocate, energie si apa:

S. C." ROY SRL" S.R.L. se aprovizioneaza de la SNP Petrom cu benzina pe baza chitantei fiscale nr. 5576148/24.04.2010.

In contabilitate operatia de aprovizionare cu combustibil este evidentiata prin articolul contabil:

% = 401 7830

In cursul lunii sunt date in consum anumite cantitati de benzina, care sunt scoase din depozitul firmei pe baza de bonuri de consum, care la sfarsitul lunii sunt centralizate intr-un document centralizator privind aceste consumuri pe baza caruia se face urmatoarea inregistrare contabila:

6022 = 3022 1600

Unitatea a cumparat de la S.C." Daperom Grup Auto" SA in data de 30.04.2010 piese de schimb, documentul corespunzator fiind Factura Fiscala cu nr. 0001176 ce evidentiaza si TVA- ul respectiv:

% = 401 2402,6

La sfarsitul lunii inregistram in contabilitate pe baza bonului de consum:

6024 = 3024 2019

S.C." ROY SRL" se aprovizioneaza cu documente cu regim special de la libraria S.C." Novus" SA pe baza chitantei fiscale nr. 0000551/09.04.2010.

In contabilitate operatia de aprovizionare cu documente cu regim special se evidentiaza astfel:

% = 401 81,59

La sfarsitul lunii se dau in consum cf.chitantei cu seria 0162351-0162400:

6028 = 3028 437

S.C." ROY SRL" S.R.L. se aprovizioneaza cu boxe auto JVC de la S.C." Gerosom Impex" S.R.L. pe baza facturii nr. 686048/19.04.2010.

In contabilitate operatia de aprovizionare cu materiale de natura obiectelor de inventar prin articolul contabil:

603 = 303 222

S.C." ROY SRL" se aprovizioneaza cu hartie Xerox de la firma" Starsoft" S.R.L. pe baza chitantei fiscale 0287202/15.04.2010.

302 = 5311 50

In contabilitate operatia de aprovizionare cu materiale nestocate este evidentiata prin articolul:

% = 401 405

Evidenta cheltuielilor privind marfurile

In cursul unei luni S.C." ROY " S.R.L. se aprovizioneaza cu marfuri in valoare de 71.060 lei, valoarea marfurilor vandute in aceasta luna este de 46854( valoarea marfurilor include costul marfurilor vandute, adaosul commercial al acestora si TVA). Pentru descarcarea gestiunii de marfuri este necesar calculul adaosului comercial. Acesta se stabileste in functie de siruatia initiala( la inceputul lunii) a conturilor 371, 378, 4428, intrarile si iesirile in cursul lunii:

Aprovizionarea cu marfuri de la furnizor conform facturii in valoare de 71.060 lei

% = 401 71.060

371 59.715

4426 11.345

Inregistrarea vanzarii marfurilor in valoare de 46.854lei

411 = % 46.854

707 39373

4427 7480

371 378 4428

Kadaos= 32569 - 3405                               = 29164 = 28,52%

(38948 - 6485)+(71060-1281 102.242

Articolul contabil prin care se inregistreaza descarcarea gestiunii:

% = 371 46854

607 26011

4428 7480

Evidenta cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti

S.C." ROY " S.R.L. a inchiriat masina de transport Espero cu nr. De inmatriculare DJ 02 TOM a carui verificare tehnica s- a facut de catre Daewoo Auto Trading S.R.L. in data de 09. 04. 2010 conform chitantei fiscale 0073070 si a comenzii de service nr. 37336.

Inregistrarea in contabilitate se face prin articolul contabil:

% = 401 363

S.C. ROY SRL. desfasoara o activitate de transport si inchiriaza o masina de transport Peugeot 350LHD cu nr. de inmatriculare DJ 44 TOM conformcontractului de inchiriere incheiat pe data de 01. 12. 2009 de catre S.C." Tomescu Transinex" S.N.C.

S.C." Tomescu Transinex" S.N.C. percepe o chirie lunara de 3000 lei( inclusiv TVA) de la S.C" ROY SRL" S.R.L. pentru care elibereaza factura astfel:

Pentru chiria din luna aprilie 2010" S.C." Tomescu Transinex" S.N.C. a eliberat factura nr. 0081446/ 22.04.2010. factura care in contabilitatea firmei S.C. ROY S.R.L. se inregistreaza prin articolul contabil:

% = 401 3.000

Evidenta cheltuielilor cu personalul si a contributiilor la asigurarile sociale si protectia sociala

Inregistrarea in contabilitate a salariilor brute pentru personalul incadrat cu carte de munca se face prin articolul contabil:

641 = 421 24200

Inregistrarea contributiilor platite de angajati conform statului de plata:

inregistrarea contributiei angajatilor la pensia suplimentara(10,.5%):

= 4312 2541

inregistrarea contributiei angajatilor la fondul de somaj( 0,5%):

= 4372 121

inregistrarea contributiei angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate(5,5%):

= 4314 1331

inregistrarea impozitului pe salariu platit de salariati( cota unica 16%):

= 444 18.200

Inregistrarea contributiei unitatii pentru asigurarile sociale se face prin articolul contabil( 20.8%):

6451 = 4311 5033,6

Inregistrarea contributiei unitatii la fondul de somaj( 0,5%) se face prin articolul contabil:

6452 = 4371 121

Inregistrarea contributiei la asigurarile sociale de sanatate( 5,2%):

6453 = 4313 1258,6

Pe baza statului de salarii sunt inregistrate contributiaentitatiii pentru accidente de munca si boli profesionale(0,546%)

6454 = 4315 132,13

Contributia angajatorului pentru Contributia angajatorului pentru

accidente de munca si accidente de munca si

boli profesionale boli profesionale

inregistrarea comisionului datorat Inspectoratului Teritorial de Munca (0,75%)

622 = 4373 1815

Cheltuieli privind Alte datorii in legatura

Comisioanele si onorariile cu personalul

Inregistrarea contributiei entitatii la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale (0,25%)

6456 = 4373 605

Contributia angajatorului la fondul            Alte datorii in legatura

de garantare a creantelor salariale cu personalul

Evidenta cheltuielilor de exploatare privind amortizarea imobilizarilor

S.C." ROY SRL" S.R.L. a achizitionat in luna iunie 2006 o masina pentru transport a carui valoare totala( fara TVA) este de 127.748, TVA 19% 24.272.

Datele inscrise in fisa mijlocului fix sunt:

Categoria: Mijloace de transport

Cod de clasa: 5.2.2.3.

Data darii in folosinta 05.06.2006

Data amortizarii complete: 05.06.2011

Durata de functionare: 5 ani

Conform Normelor legale privind calculul amortismentelor si a datelor inscrise in Fisa mijlocului fix s- a calculate amortismentul annual si respective cota de amortizare ce se trece cheltuieli in fiecare luna. Astfel:

152.020: 5= 30404/ an

30404; 12= 2534/ luna

Inregistrarea cotei de amortizare a mijlocului fix se trece pe cheltuieli intr-o luna si se inregistreaza cu articolul contabil:

681 = 281 2534

Contabilitatea operatiilor privind cheltuielile din activitatea financiara

3.3.1. Reflectarea in contabilitate a operatiilor privind cheltuielile financiare

3.3.1.1. Reflectarea in contabilitate in general

Contabilitatea cheltuielilor financiare se tine cu ajutorul conturilor din grupa 66" Cheltuieli financiare" si a contului 686" Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele". Conturile acestor grupe sunt de active, colecteaza cheltuielile financiare, iar la finele exercitiului financiar, transfera sumele colectate asupra contului 121" Profit si piedere".

Din grupa 66" Cheltuieli financiare" fac parte urmatoarele conturi:

663" Pierderi din creante legate de participatii"

664" Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate"

665" Cheltuieli din diferente de curs valutar"

666" Cheltuieli privind dobanzile"

667" Cheltuieli privind sconturile acordate"

668" alte cheltuieli financiare"

Contul 663" Pierderi din creante legate de participatii" colecteaza in debit diferentele nefavorabile la obligatiunile cumparate, provenite din faptul ca nu se pot vinde decat la un pret mai mic decat cel nominal.

663 = 506

Pierderi din creante legate Obligatiuni

de participatii

Contul 664" Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate" colecteaza diferenta nefavorabila dintre valoarea contabila a titlului de plasament si pretul de vanzare, precum si comisionul bursei hirtiilor de valoare privind vanzarea.

Inregistrarea cumpararii pachetului de actiuni:

503 = 5121

Actiuni Conturi la banci in lei

Vanzarea pachetului de actiuni:

% = 503

Actiuni

Conturi la banci in lei

664

Cheltuieli privind titlurile de plasament

cedate

Contul 665" Cheltuieli din diferente de curs valutar" colecteaza in debit diferentele nefavorabile de curs valutar suportabile de unitatile patrimoniale.

Inregistrarea diferentelor nefavorabile din reevaluarea lichiditatilor in valuta constatate la sfarsitul ficarei luni:

665 = 5124

Cheltuieli din diferente de Conturi la banci in devize

curs valutar sau

5314

Casa in devize

Inregistrarea diferentelor nefavorabile datorate furnizorilor in devize de olata, ca urmare a cresterii cursului valutar:

665 = 401

Cheltuieli din diferente de curs Furnizori

valutar

Inregistrarea diferentelor nefavorabile deduse din dreptirile de creanta in devize asupra clientilor de incasat, ca urmare a scaderii cursului valutar:

665 = 411

Cheltuieli din diferente de curs Clienti

valutar

Contul 666" Cheltuieli privind dobanzile" colecteaza in debit cheltuielile privind dobanzile datorate de unitatea patrimoniala pentru imprumuturile incasate din cadrul grupului( 4518), datorate asociatilor pentru disponibilitatile depuse de unitate( 4558), platite pentru creditele acordate de banci in conturile curente( 5121, 5124) si datorate pentru creditele bancare pentru credite bancare pe termen lung si mediu( 168).

666 = 168

Cheltuieli privind dobanzile Dobanzi aferente imprumuturilor

si datoriilor assimilate

sau

512

Conturi la banci

sau

4558

Actionari/ asociati- dobanzi la

conturi curente

sau

4518

Dobanzi aferente decontarilor intre entitati afiliate

Contul 667" cheltuieli privind sconturile acordate" colecteaza in debit atat sconturile acordate clientilor- debitorilor diversi si bancilor cat si diferenta dintre valoarea nominala a efectului comercial si valoarea pentru care aceasta s- a transmis prin gir sau cesiune pot fi scontate sau transmise prin gir, cambiile, biletele la ordin si cecurile.

Inregistrarea taxei de scont acordata clientilor la acceptarea platii de catre acestia cu efecte comerciale:

667 = 411

Cheltuieli privind sconturile Clienti

acordate

Contul 668" Alte cheltuieli financiare" tine evidenta cheltuielilor financiare, altele decat cele inregistrate in celelalte conturi din grupa 66" Cheltuieli financiare" si colecteaza in debit alte pierderi din creante de natura financiara.

Rulajul debitor al conturilor din grupa 66" Cheltuieli financiare" se transfera la sfarsitul lunii asupra contului 121" Profit si pierdere".

121 = grupa 66

Profit si pierdere Cheltuieli financiare

Alaturi de conturile din grupa 66" Cheltuieli financiare" se situeaza si contul 686" Cheltuieli financiare cu amortizarile si provizioanele" ce face parte din grupa 68" Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele".

Contul 686" Cheltuieli financiare cu amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare" este un cont sintetic de gradul I care se dezvolta in trei conturi sintetice de gradul II si anume:

6863" Cheltuieli financiare privind ajustarile, privind pierderea de valoare a imobilizarilor financiare"

6864" Cheltuieli financiare privin ajustarile privind pierderea de valoare a cativelor circulante"

6868" cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor".

Inregistrarea cheltuielilor cu primele privind rambursarea obligatiunilor:

6868 = 169

Cheltuieli financiare privind                        Prime privind rambursarea

amortizarea primelor de obligatiunilor

rambursare a obligatiunilor

Constituirea ajustarilor pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare:

6863 = 296

Cheltuieli financiare privind Ajustari pentru pierderea

ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizarilor

de valoare a imobilizarilor financiare

financiare

Constituirea ajustarilor pentru deprecierea de natura financiara a creantelor< din contul de decontari din cadrul grupului:

6863 = 495

Cheltuieli financiare privind                        Ajustari pentru deprecierea

ajustarile pentru pierderea creantelor- decontari in

de valoare a imobilizarilor in cadrul grupului si cu

financiare asociatii

Constituirea ajustarilor pentru deprecierea titlurilor de plasament:

6863 = 598

Cheltuieli financiare privind                        Ajustari pentru pierderea

ajustarile pentru pierderea de de valoare a altor investitii

valoare a imobilizarilor          pe termen scurt si creante

financiare asimilate

Rulajul debitor al contului 686" Cheltuieli financiare cu amortizarile si provizioanele" se transfera la sfarsitul lunii asupra contului 121" Profit si pierdere":

121 = 686

Profit si pierdere Cheltuieli financiare cu

amortizarile si provizioanele

3.3.1.2. Reflectarea in contabilitate specifice la S.C."ROY SRL" S.R.L.

Banca Romana de Dezvoltare, societate pe actiuni acorda imprumutatului un credit in suma de 14.000 lei in completarea surselor proprii pentru investitie cumparare autoturism pe o perioada de creditare de 3 ani.

Conform extrasului de cont nr. 36/ 30.04.2007, inregistrarea in contabilitate se face prin articolul contabil:

1682 = 5121 389

Inregistram in nota contabila dobanda aferenta creditului pe aprilie 2007:

666 = 1682 389

3.4. Contabilitatea operatiilor privind cheltuielile extraordinare

3.4.1. Reflectarea in contabilitate a operatiilor privind cheltuielile extraordinare

3.4.1.1. Reflectarea in contabilitate in general

Cheltuielile extraordinare sunt cheltuieli effectuate in afara gestiunii curente a intreprinderii si privesc fie operatiunile de gestiune, fie pe cele de capital.

Operatiunile cu character extraordinary referitoare la activitatea de gestiune vizeza:

despagubiri, amenzi si penalitati, inregistrate in cheltuieli cand au character fiscal sau social: varsaminte effectuate cu intarziere, calcule incorecte cu privire la masa contribuabililor pentru protectia sociala sau a impozitelor datorate:

671 = 4481

Cheltuieli privind calamitatile Alte datorii fata de bugetul

si alte evenimente extraordinare statului

671 = 5121

Cheltuieli privind calamitatile Conturi la banci in lei

si alte evenimente extraordinare

inregistrarea valorii debitelor prescrise si insolvabile:

671 = 4511

Cheltuieli privind calamitatile Decontari in cadrul grupului

si alte evenimente extraordinar

671 = 461

Cheltuieli privind calamitatile Debitori diversi si alte evenimente extraordinare

valoarea altor cheltuieli extraordinare privind operatiile de gestiune, achitate:

671 = 5311

Cheltuieli privind calamitatile Casa in lei

si alte evenimente extraordinare

671 = 5121

Cheltuieli privind calamitatile Conturi la banci in lei

si alte evenimente extraordinare

pierderile din calamitati(la conturile din clasa a 3-a, 301- 381):

671 = 301

Cheltuieli privind calamitatile Materii prime

si alte evenimente extraordinare

CAPITOLUL 4

Analiza cheltuielilor cu impozitul pe profit

Cheltuielile cu impozitul pe profit fac parte din grupa 69 a planului de conturi, impozitul pe profit constituind obligatia de plata a oricarui agent economic fata de bugetul statului, calculate prin aplicarea unei procentuale asupra profitului impozabil.

Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:

a)     personae juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa atat in Romania cat si in strainatate;

b)     personae juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil afferent acelui sediu permanent;

c)      personae juridice si fizice straine care desfasoara activitati in Romania ca partener intr-o asociere ce nu da nastere unei personae juridice, pentru toate veniturile rezultate din activitatea desfasurata in Romania;

d)     personae juridice si fizice romane pentru veniturile dint-o asociere a acestora care nu da nastere unei personae juridice. In acest caz, impozitul datorat de persoanele fizice se calculeaza, se retine si se varsa de persoana juridica.

Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:

a)     institutiile publice;

b)     trezoreria statului;

c)      persoanele juridice romane care platesc impozit pe venitul microantreprinderilor;

d)     fundatiile, cultele religioase pentru veniturile obtunute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;

e)     institutiile de invatamant particulare acreditate precum si cele autorizate pentru veniturile utilizate conform Legii invatamaintului;

f)      fondul de garantarea depozitelor in sistemul bancar conform legii;

g)     fondul de compensare a investitiilor;

h)     Banca Nationala a Romaniei;

i)       fondul de garantare a pensiilor private infiintat conform legii.

Cotele de impozitare

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%.

Contribuabilii care desfasoara activitati de natura: barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive inclusive persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere si la care impozitul pe profit datorat pentru aceste activitati este mai mic de 5% din veniturile respective sunt obligate la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile aferente realizarii veniturilor din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Plata impozitului pe profit se face trimestrial cumulate pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul impozitul. contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 15 aprilie inclusive a anului urmator.

PENTRU CONTRIBUABILII MICI( MICROANTREPRINDERI)

O microantreprindere reprezita o persoana juridical romana care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii la data de 31 decembrie a anului precedent:

realizarea de venituri altele decat cele din consultanta si management in proportie de peste 50% din veniturile totale;

a realizat venituri care nu au deposit echivalentul in lei a 100.000 Euro;

capitalul social al persoanei juridice este detinut de personae altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

S.C. ROY S.R.L. face parte din categoria contribuabililor mici, iar legislate prevede ca, in cazul contribuabililor mici, profitul impozabil se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra cifrei de afaceri incepand cu anul 2010

In venituri se includ:

venituri din exploatare, recpectiv din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate, lucrari executate si din alte activitati, din productia stocata, din productia de imobilizari, din alte venituri sau castiguri din exploatare;

venituri financiare, respective venituri din participatii, titluri de plasament, actiuni, dobanzi, alte venituri din financiare;

venituri extraordinare, respective din calamitati naturale;

In cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor se include:

cheltuieli de exploatare, respective cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri, cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti, cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte assimilate, alte cheltuieli de exploatare,

cheltuieli financiare, respective cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli cu dobanzi, alte cheltuieli financiare;

cheltuieli extraordinare, respective cheltuieli effectuate in cazul producerii unor evenimente extraordinare, a unor calamitati;

cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat.

Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile pentru care se admite deducerea sunt:

impozitul pe profit datorat conform legii precum si impozitul pe venitul realizat in strainatate;

amortizarea peste limitele prevazute de lege;

amenzi sau penalitati datorate catre autoritati romane sau straine;

cheltuieli ocazionate de mese, cadouri, dostractii care depasesc limitele de cheltuieli pentru actiuni de reclama, protocol, publicitate prevazute de lege;

sumele utilizate pentru constituirea de provizioane, rezerve cu exceptia celor create de banci in limita a 2% din fondul creditelor acordate si a fondului de rezerva;

cheltuieli de sponsorizare peste limita cotei prevazute in legea sponsorizarii;

Sunt considerate cheltuieli cu sponsorizarea acele cheltuieli de care poate beneficia orice persoana juridical de utilitate publica sau persoana juridical non profit cu sediul in Romania precum si orice persoana fizica ce are domiciliul in Romania in scopul desfasurarii unei activitati cu character direct umanitar, filantropic, cultural, artistic, educativ, sportive sau din domeniul drepturilor omului sau calitatii mediulu inconjurator.

cheltuieli cu dobanzile ce depasesc limita prevazuta in ordonanta: suma veniturilor din dobanzi plus 20% din alte venituri ale contibuabililor. Sumele ce depasesc limita de 20% se recupereaza, in aceleasi conditii, luna de luna, iar annual se repartizeaza in anul urmator.

Deci, profitul impozabil se calculeaza lunar, cumulate de la inceputul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat pentru luna in curs se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe profit calculate asupra profitului impozabil de la inceputul anului si impozitul pe profit datorat, aferent profitului cumulate pana la sfarsitul lunii precedente.

In ceea ce priveste plata impozitului pe profit, modul de efectuare a acesteia difera pentru contribuabilii mici si pentru contribuabilii mari.

Contribuabilii mari, sunt obligate, in contul impozitului annual pe profit, la efectuarea de plati lunare in avans in cuantum de 1/12 din impozitul pe profit afferent anului fiscal precedent pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare. Sumele aferente platilor in avans se actualizeaza in functie de indicele de inflatie dintre inceputul anului fiscal sic el al lunii precedente in care se face plata.

Impozitul pe profit pentru anul fiscal precedent inseamna suma obligatiei fiscale din acel an, fara a lua in calcul deducerile pentru platile in avans ale impozitului, care s- au efectuat in acel an, precum si creditul fiscal extern.

Deci, contribuabilii mari au obligatia sa depuna declaratia de impunere privind impozitul pe profit pentru anul fiscal precedent la organul fiscal in raza caruia asi au sediul, pana la data de 15 mai inclusive a fiecarui an, data pana la care trebuie platit si impozitul declarat.

Contribuabilii mici trebuie sa depuna trimestrial declaratia de impunere pana la data de 25 inclusiv, acesta fiind si termenul de plata a impozitului.

Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitelor declarate si pentru depunerea in termen a declaratiei de impunere. Aceasta se va semna de directorulgeneral sau orice alta persoana autorizata, potrivit legii, sa- l reprezinte pe contribuabil.

Profitul impozabil la unitatile mari se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile effectuate pentru obtinerea veniturilor la care se adauga cheltuieli nedeductibile si se scad deductibilitatile.

P imp= Vt- Cht- D+ Chn

Vt- Venituri totale

Cht- cheltuieli totale

D- deductibilitati

Chn- cheltuieli nedeductibile

Ip= PimpX 16%

Impozitul pe venit se calculeaza pornind de la veniturile aferente cifrei de afaceri

Iv= CAX 16%

In anul 2010 cota de calcul a impozitului pe venit specifica microantreprinderilor este de 16%.

BIBLIOGRAFIE

1. Ristea M. si colab.          Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitaria,Bucuresti 2006

2. Iacob Petru Pantea Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu Directivele Europene, Editura Intelcredo 2008

3. Staicu, C. si colaboratorii- Ghid contabil pentru agentii e conomici, Editat Chimeneg, 2004.

4. Criveanu, M. si colaboratorii- Monografie contabila in noul sistem

de Contabilitate, Editura Scrisul Romanesc, Craiova,2006.

5. Barbacioru Victoria si colab                   Contabilitate financiara, Editura Sitech Craiova 2007

6. Grigore Lacrita                  Reglementarile contabile conforme cu Directivele europene cu directivele europene, in vigoare de la 01.01.2010, EDP Bucuresti 2010

7.Corina Gratiela Dumitru     Contabilitate - Teste grila, aplicatii,teste de autoevaluare, studii de caz,Editura

universitaraBucuresti 2006

7. Ladislau, P.- Contabilitatea intreprinderii- Indrumar practic 2008

. Editura fundatiei" Andrei Saguna" 2008.

8. Monitorul oficial 2006- 2010.

9. Revista Finante publice si Contabilitate 2006-2009.