Teoria comunicarii si negocierii - grile

TEORIA COMUNICARII SI NEGOCIERII - GRILE

1. Este posibil ca doua personalitati sa nu comunice ?

ANS: B

2. Obiect de studiu al psihologiei comunicarii este:

a.comunicarea despre comunicare; b.similar celui al psihologiei generale; c. comunicarea despre modalitatile in care se comunica

ANS: C

3. Prin comunicare:

a. se constituie lumea interna a subiectului; b. se degaja tensiuni intrapsihice; c. se asambleaza o perspectiva asupra lumii;

d. un individ isi poate constitui o reprezentare privind starea interna a sa si a aproapelui sau.

ANS: D

4. In cazul modelului transmiterii "energiei" (ilustrat prin lovirea unei pietre cu piciorul) cauzalitatea este:

ANS: B

5. Comunicarea este un proces:

a. de schimb, substantial, energetic, informational inter-sistemic; b. care instituie o relatie complexa intre surse;

c. care poate fi transpus cu exactitate intr-un model matematic.

ANS: A

6. Limbajul simbolic (al logicii matematice) se refera la:

a. realitatea imediat inconjuratoare b. ce este realitatea; c. la obiectele aflate in diferite raporturi, care alcatuiesc stari de fapt;

d. cum este realitatea.

ANS: D

7. Limbajul notional (al logicii traditionale):

a. nu se refera la raporturile dintre obiecte; b. se refera la ceea ce este fiecare obiect, la esenta sa; c. permite reflectarea realitatii;

ANS: B

8. Limbajul categorial (al logicii speculative):

a. permite surprinderea dinamicii in care sunt angajate obiectele; b.utilizeaza forme de reproducere exprimate prin categorii; c. contureaza esentele obiectelor; d. raspunde la intrebarea cum a fost, cum este si cum va fi un obiect.

ANS: C

9. Comunicarea indeplineste functii precum:

a. informare ; b. pozitionare; c. normare; d.influentare; e.contact afectiv;

ANS: A

10. Paradigma consta:

a. intr-un ansamblu coerent de reprezentari care "servesc drept cadru de referinta comunitatilor de cercetatori; b. intr-o serie de repere prin care "realitatea" este decodata si "reconstruita" sub forma unor reprezentari stiintifice c. dintr-o serie de algortimi cu valoare absoluta in privinta capacitatii predictive a stiintei.

ANS: C

11. Cum influenteaza o paradigma modul in care este inteles fenomenul comunicarii:

a. determina maniere specifice de raportare la comunicare; b. propune reprezentari specifice despre lume; c.intrucat realitatea este elementul central, exercita o influenta minima;

ANS: B

12. Cunoasterea aprofundata a individului este un demers situat intr-o perspectiva:

a. emica; b. nomotetica; c. etica; d. idiografica.

ANS: D

13. Diferitele paradigme ale comunicarii se distribuie, in raport cu modelul clasic elaborat de C. F. Shannon, asupra:

a emitatorului si receptorului; b. palierului preconstient c.fenomenelor de (de)codare; d. canalului de comunicare;

e. retroaferentatiei.

ANS: C

14. Paradigmele comunicarii pot sa "gliseze" teoria intre "polii":

a. intrapsihic; b. heterogenetic; c. intersubiectiv; d. alogenetic.

ANS: D

15. Paradigma structurala considera de maxima importanta:

a. palierul intrapsihic b. are ca obiect de studiu comportamentul; c. palierul intersubiectiv; d. personalitatea.

ANS: B

16. Teoria psihanalitica arata ca resorturile comunicarii pot fi surprinse prin intermediul:

a. cognitiei individului; b. dorintelor individului; c. analizei continutului comunicarii; d. raspunsului expresiv-represiv al dorintelor.

ANS: C

17. Conform lui S. Freud:

ANS: A

18. Paradigma structurala se refera in special la perspectiva:

ANS: C

19. Incepand din ce an este remaniata prima topica freudiana?

ANS: B

20. Din perspectiva psihanalitica, care sunt principiile de a caror mediere tine maniera in care comunica individul ?

a. al placerii (expresiei pulsionale imediate); b. al datoriei (al amanarii descarcarii si implinirii nevoilor); c. al comportamentului (al adaptarii la stimul); d. al realitatii (al adaptarii la contextul imediat).

ANS: D

21. Psihanaliza propune un sistem al pulsiunilor ireductibile constituit din:

a.   pulsiuni de viata; b. pulsiuni de moarte; c.       pulsiuni sociale.

ANS: A

22. Din paradigma structurala psihanalitica origineaza si alte directii ale teoriei comunicarii, precum modelul:

a. tranzactional; b. fenomenologic; c. proiectiv; d. cognitiv.

ANS: D

23. Paradigma tranzactionala:

a. orienteaza interesul cercetarilor catre palierul interpersonal, interactional; b. orienteaza interesul cercetarilor catre modalitatilor de codare-decodare ale mesajului; c. nu eludeaza dimensiunea intrapsihica; d. eludeaza dimensiunea intrapsihica;

ANS: C

24. Teoria lui Eric Berne reprezinta o adaptare a:

ANS:   B

25. In viziunea lui Eric Berne, tranzactia reprezinta:

a. unitatea actiunii sociale; b. expresie a intelectului emitatorului; c. un mesaj generat de o stare interioara a Eului emitatorului;

ANS: B

26. Eul Parental este:

a. structurat conform principiului datoriei; b. poate fi asociat imperativului trebuie; c. poate fi asociat pricipiului placerii;

d. are o componenta limitativa; e. are o componenta protectiva.

ANS: D

27. In ordine limitativa, mesajul generat de Eul parental va contine:

a. ordine; b. judecati; c. amenintari; d. incurajari;

ANS: A

28. In ordine protectiva, mesajul generat de Eul parental:

a. va ingriji; b. va consola; c. va refuza.

ANS: C

29. Eul parental este pentru individ sediul:

a. etic; b. axiologic; c. normativ.

ANS: A

30. Eul Adult:

a.    reprezinta palierul rational; b. permite estimarea probabilitatii in diferite situatii; c. permite decizia in raport cu elementele realitatii.

ANS: C

31. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:

a. analiza; b.imaginatie; c.comparare; d. negociere; e. invatare.

ANS: D

32. Eul Copil indica palierul:

a. afectiv al personalitatii; b. liber de constrangeri; c. care delibereaza si decide; d. centrat pe traire adaptata.

ANS: D

33. Mesajele provenite din starea de Eu Copil:

a. contin dorinta in expresia ei directa; b. se raporteaza la principiul datoriei; c. sunt centrate pe rezolvarea situatiilor;

d. sunt sustinute de afecte pozitive sau negative.

ANS: C

34. In viziunea lui Berne, tranzactiile pot fi :

a.liniare ; b. incrucisate ; c. complementare ; d. similare.

ANS: C

35. In perspectiva tranzactionala, timbrele:

a reprezinta trairi reprimate de-a lungul istoriei subiectului; b. reprezinta o colectie de frustrari cu efect asupra comunicarii actuale;

c.       mentin individul in paternuri de comunicare, ce vor fi constituit odinioara unice maniere adaptative la comportamentul celuilalt;

d. devin roluri prin care celalalt este determinat sa se comporte precum persoane semnificative ale istoriei personale.

ANS: A

36. In cadrul sistemul propus de Scoala de la Palo comunicarea se realizeaza pe urmatoarele "canale":

a. analogic b. cosubstantial; c. digital d. inchis;

ANS: D

37. In ordine filogenetica:

ANS: A

38. Limbajul analogic:

a.   poseda o semantica adecvata relatiei; b. nu poseda o semantica adecvata relatiei; c. are o sintaxa care sa permita definitii ale naturii relatiei; d. nu are o sintaxa care sa permita definitii ale naturii relatiei.

ANS: B

39. Conform Scolii de la Palo Alto, in domeniul relatiei, comunicarea se realizeaza sub forma:

ANS: A

40. Mesajele analogice ofera informatii privind:

a. acordul/dezacordul; b. continut ideatic/continut cognitiv; c. frustrarea/gratificarea; d. dominanta/obedienta.

ANS: D

41. Limbajul digital:

a.  are o sintaxa logica deosebit de complexa; b. are o sintaxa logica foarte simpla; c. este lipsit de o semantica adecvata relatiei.

d. are o semantica adecvata relatiei;

ANS: D

42. Nivelul relatiei si al limbajului analogic:

ANS: B

43. Interactiunea simetrica se caracterizeaza prin:

ANS: A

44. Interactiunea parinti-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:

ANS: B

45. Paradigma fenomenologica presupune centrarea interesului cercetarii asupra modelelor:

ANS: B

46. Care sunt modalitatile de reactie la imaginea de sine a interlocutorului:

a. interogare; b. confirmare; c. respingere; d. negare.

ANS: D

47. Efectul "Pygmalion" desemneaza:

ANS:   B

48. In perspectiva psihanalitica, Eul are sarcina de a negocia cu exigente care provin din:

a.                                                                                                     Se, exigente pulsionale (dorinte); b. Realitatea transcendenta, exigentele fiintei; c. realitatea exterioara, exigentele realitatii.

ANS: A

49. In perspectiva psihanalitica, Eul-placere-purificat se constituie:

a. in momentul in care toate obiectele "partiale" care penalizeaza au fost proiectate ; b. tot ceea ce este rau este "halucinat" in exterior, departe ; c. tot este bun si diminueaza tensiunea este halucinat in actualitate si aproape.

ANS: A

50. In ce faza a dezvoltarii Eului perceptia este distrinsa de reprezentare si se poate compara obiectul perceput cu reprezentarea sa, pentru a actualiza reprezentarea :

ANS: B

51. Pentru Jung, Eul:

a se bazeaza pe intregul camp de constiinta si pe totalitatea continuturilor inconstiente dar nu consta in acestea; b.este dinamizator si reglator al vietii individuale; c. este supraordonat Sinelui; d. parcurge un amplu proces de diferentiere si individualizare;

ANS: B

52. Considerarea Eului ca nucleu al personalitatii a fost favorizata de:

a.  constientizarea functiilor individuale si sociale ale Eului in raport cu lumea; b.amplificarea rolului Eului in structura personalitatii prin raportare la situatiile de degradare si tulburare psihica; c. nevoia de sens si autorealizare, de fericire, de armonie bio-psiho-sociala.

ANS: C

53. Personalitatea interpersonala este personalitatea dupa cum este perceputa de indivizii cu care se relationeaza, de membrii grupului de apartenenta pe baza:

a.  naturii si structurii interactiunilor din grup; b. a rolurilor si statutelor membrilor grupului; c. a contributiei fiecarui membru la realizarea scopurilor comune.

ANS: A

54. Reactia spontana de tip "buldozer" este specifica personalitatii:

ANS: A

55. Reactia spontana de tip "delicat" este specifica personalitatii:

ANS: B

56. Reactia spontana de tip "evitant" este specifica personalitatii:

ANS: C

57. Care sunt caracteristicile personalitatii anxioase:

a.   isi face griji disproportionate in raport cu posibilele "riscuri"; b. se afla intr-o permanenta stare de incordare vigilenta;

c.   are o permanenta stare de tensiune psihica si somatica; d. are o inteligenta sub medie.

ANS: D

58. Carui tip de personalitate ii este specific faptul de a crede ca lumea este plina de primejdii si mari pericole, ca trebuie sa anticipeze si sa fie pregatita pentru catastrofe:

ANS: C

59. Care sunt caracteristicile personalitatii paranoide:

a. este increzator in celalalt; b. se mentine rigid in propriul univers construit prin ratiune si excluderea afectelor; c. celalalt este pus incontinuu la indoiala.

ANS: A

60. Care sunt caracteristicile personalitatii isterice:

a. se manifesta astfel incat sa se afle permanent in centrul atentiei; b. se adapteaza bine situatiilor; c. discutiile se centreaza asupra trairilor propriei persoane; d. starea sa afectiva poate oscila rapid; e. se raporteaza la ideal si exagereaza situatiile si trairile sale.

ANS: E

61. Care sunt caracteristicile personalitatii obsesionale:

a. are o tinuta morala deosebita; b. este perfectionist, respecte norma, legea, regula sociala; c. ii este relativ usor sa ia o decizie;

d.   analizeaza in detaliu toate aspectele realitatii.

ANS: C

62. Care sunt caracteristicile personalitatii narcisice:

a.  are sentimentul excelentei si unicitatii; b. considera normal un destin privilegiat; c. este un bun ascultator d. atingerea propriilor interese ii provoaca afecte extreme manifestate agresiv.

ANS: A

63. Care sunt caracteristicile personalitatii dependente:

a.       are nevoie de suport si aprobare; b. suporta bine separarea; c.nu poate risca sa ii fie invalidate convingerile sale;

d. este de acord cu opiniile celorlalti chiar impotriva propriilor interese.

ANS: D

64. Care sunt caracteristicile personalitatii pasiv-agresive:

a. este rezistenta la atitudinile si comportamentele celorlalti; b. se afla intr-o relatie dificila cu autoritatea; c. are o buna capacitate de a rezolva problemele; d. se afla in opozitie implicita cu ceilalti.

ANS: B

65. Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este:

a. un vast sistem comunicational al carui cod inconstient reprezinta suma modelelor culturale care actioneaza permanent si modeleaza comportamentul individului in societate; b. inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi ; c.un univers de forme, de semnificatii si conduite simbolice care pe masura ce sunt cunoscute si dirijate, in aceeasi masura sunt percepute intuitiv si lasate sa se petreaca, ignorate.

ANS: A

66. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner si Ralf Linton privind raportul dintre cultura si personalitate:

a personalitate de baza; b. institutii primare; c. institutii secundare; d. sisteme introiective; e. sisteme proiective.

ANS: D

67. Conform perspectivei paradoxale asupra comunicarii, o actiune conform bunului simt si logicii comune poate conduce la:

ANS: A

68. Care sunt prorietatile conform teoriei matematicianului francez Evariste Galois, grupul este un ansamblu de elemente:

a. care nu au o calitate in comun; b. comutative; c. care contine un element neutru; d. simetrice;

ANS: D

69. Conceptul de enantiodromie rerezinta o ilustrare a urmatorei proprietati a grupului (dupa cum este inteles de Evariste Galois):

ANS: A

70. Teoria tipurilor logice postuleaza urmatoarea axioma fundamentala:

ANS: B

71. Conform (auto)definitiei paradoxale (antinomiei semantice) "sunt incapabil sa inteleg", subiectul:

ANS: B

72. Sintagme precum "Fii spontan! Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!" sunt exemple de:

ANS: C

73. In mod esential, schimbarea produsa prin comportament paradoxal se caracterizeaza prin faptul ca:

a. apare ca neasteptata, ciudata, contrara bunului simt; b. degajeaza situatia de solutiile partiale intre care subiectul oscileaza compulsiv, generand dileme si probleme insolubile; c. nu se situeaza in ordinea logicii cauzale;

ANS: A

74. Schimbarea paradoxala se intemeiaza:

a. pe puterea prezentului; b. pe coordonatele actuale ale starii de fapt; c. pe viitorul individului; d. pe ignorarea modului in care s-a ajuns la situatie (timpul trecut).

ANS: D

75. In categoria paradoxului pragmatic intra:

a. injonctiunile paradoxale; b. definitiile paradoxale; c. previziunile paradoxale.

ANS: B

76. Propozitia "Bucurestiul este trisilabic si va avea cinci milioane de locuitori" este:

ANS: B

77. Ce raport este intre existenta personala (a fii) si reflectarea constienta a existentei personale (a fii constient ca esti):

ANS: A

78. Enuntul "eu sunt incapabil sa inteleg" este:

ANS: C

79. Enuntul "Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!" este

ANS: A

80. Afirmatia "Nu te enerva!" este expresia unei interventii:

ANS: B

81. Dubla constrangere terapeutica are urmatoarele caracteristici:

a. presupune o relatie intensa intre cel care aplica demersul si subiect; b.consta intr-o prescriptie conform careia subiectul este obligat sa se impotriveasca simptomului; c. consta intr-o prescriptie de intarire a comportamentul pe care subiectul doreste sa il schimbe.

ANS: B

82. Conform caracteristicilor comunicarii paradoxale, unui individ suspicios i se va cere:

ANS: B

83. Care din urmatoarele comportamente sunt defensive din perspectiva constienta:

a. inhibarea sau absenta comunicarii verbale; b. minciuna; c. onestitatea; d. atitudinea seductiva; e. scuzele

ANS: E

84. Defensele, apararile Eului, constituie:

a. incercari de a realiza un compromis intre nevoi vitale interne si cerinte externe; b. incercari de a realiza un compromis intre dorinte si norme; c. maniere de reactie normale in masura in care realizeaza compromisuri eficiente si permit adaptarea.

ANS: C

85. Care este conditia refularii :

ANS: A

86. Introiectia:

a. este mecanismul de aparare prin care obiectele sunt trecute, in mod fantasmatic, din "exterior" in "interior"; b. se fundamenteaza pe incorporare, ca prototip corporal al mecanismului; c. reprezinta prototipul identificarii;

ANS: A

87. Formatiunea reactionala:

a. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter opusa dorintei refulate; b. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter care sprijina dorinta refulata; c. fundamenteaza formarea majoritatii trasaturilor de caracter.

ANS: B

88. Gandirea logica este prototipul normal al urmatorului mecanism de aparare:

ANS: B

89. Conform lui A. Ombredane proiectia poate fi de tip:

a. specular; b. simetric c. catarctic; d. complementar

ANS: D

90. Din perspectiva comunicarii simbolice, in categoria semnelor intra:

a. emblema; b. atributul; c. simbolul; d. alegoria; e. analogia

ANS: E

91. Comuinicarea nonviolenta presupune:

ANS: C

92. Orice comportament violent are ca sursa:

ANS: A

93. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune constatarea faptului ca destinul celuilalt:

ANS: B

94. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune:

a. contactul cu nevoile nesatisfacute; b. exprimarea dorintelor personale in locul gandurilor si a expresiilor acuzatoare;

c. distragerea atentiei si autolinistirea mentala.

ANS: B

95. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul "Seful meu este prietenos" este:

ANS: B

96. In comunicarea nonviolenta, furia:

ANS: B

97. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul "Ioana este o persoana buna la suflet" este:

ANS: A

98. Transmiterea de mesaje de tip judecata sau concluzie generala:

a. nu permit un bun contact uman; b. determina distantarea interpersonala si cantonarea la nivelul generalitatii; c. faciliteaza comunicarea nonviolenta.

ANS: A

99. Capacitatea de a oferi celuilalt (respect, afectiune etc.) este:

a. semnal al slabiciunii Eului; b. simetrica celei de a primi (respect, afecttiune etc.); c. un bun indicator pentru nivelul stimei de sine

ANS: C

100. In ordinea comunicarii persuasive, nevoia de a expune un mesaj si nevoia ca acesta sa fie receptat ca atare este:

ANS: B

101. In scop persuasiv s-a operat experimental cu variabile precum:

a. implicarea subiectului; b. repetarea mesajului; c. clarificarea mesajului; d. distragerea atentiei.

ANS: D

102. In ce situatie distragerea atentiei reprezinta un factor favorabil persuasiunii ?

ANS: B

103. Persuasiunea presupune manipularea:

a. identitatii; b. a spatiului personal; c. a normelor care guverneaza relatia.

ANS: A

104. Modelele prelucrarii sistematice-euristice afirma faptul ca are sanse mai mari de a produce o schimbare atitudinala un mesaj care foloseste:

ANS: A

105. Din perspectiva comunicarii persuasive, atunci cand subiectul examineaza motivat si atent mesajul, fiind influentat de puterea si calitatea argumentelor, acesta se inscrie pe:

ANS: A

106. Un mesaj care foloseste calea periferica, cu prelucrare euristica:

ANS:   B

107. In negociere, pozitia de deschidere este:

ANS: B

108. Enuntul "A fi demn inseamna a nu fi de acord cu ceea ce ni se cere in aceasta institutie" este o ilustrare a erorii de argumentare denumita:

ANS: A

109. In negociere, pozitia obiectiv (PO):

a. reprezinta nivelul realist de atingere al obiectivelor, nivel care anticipeaza nevoile celor doua parti;

b. este ceea ce se poate obtine de la partener fara a-i leza interesele, cat si ceea ce se crede ca trebuie "aparat" in fata partenerului;

c. are un caracter mai "realist" decat obiectivul maximal si este intotdeauna superioara pozitiei de ruptura.

ANS: C

110. Carui tip de mecanism al persuasiunii apartine "conformarea la imaginea de sine autoatribuita":

ANS: C

111. Probabilitatea schimbarii atitudinale creste daca nivelul de anxietate este:

ANS:   B

112. Situatia sugestiva presupune ca:

a. subiectul sa dispuna de alternativa de a nu se supune mesajului; b. sa existe control constient al mesajului; c. functia de prelucare cognitiva sa fie minimizata.

ANS: B

113. Printre tehnicile de influenta sugestiva se afla:

a. repetarea mesajului; b. apelul la afecte; c. utilizarea contrastata de mesaje cu potential anxiogen; d. utilizarea de lamuriri.

ANS: D

114. Pentru A. Adler inferioritatea:

a. este  constitutiva ; b.este constientizata ca sentiment de neimplinire si insecuritate ; c. stimuleaza permanent la adaptare, gandire prospectiva si actiune.

ANS: C

115. Printre indicatorii deficientei empatice se afla nevoia de:

a. a analiza; b. a lauda; c. a propune solutii; d. a tutela.

ANS: B

116. Empatia:

a. presupune un raspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si trairile celuilalt; b.consta, esential, in capacitatea de transpunere in situatia celuilalt; c.este un efect al identificarii masive cu interlocutorul.

ANS: B

117. Empatia presupune:

ANS: A

118. Incercarea autentica de a-l intelege pe celalalt:

a. trebuie "marcata" prin mimica, gestica, privire etc. b. este perceputa ca atare de interlocutor; c. trebuie "marcata" prin intrebari de control; d. poate sa ia forma tacerii verbale.

ANS: D

119. Eficienta in comunicare este indicata prin faptul ca interlocutorii:

a. se refera la sine intr-o maniera directa; b. depersonalizeaza discursul; c. isi asuma afecte, reprezentari si comportamente.

ANS: A

120. Indicatorii deficientei empatice sunt:

a intreruperea brutala a celuilalt; b. normarea, etichetarea, moralizarea; c. interpretarea hazardata; d.interventia cliseu.

ANS: B

121. Indicatori ai atitudinii defensive cu efect negativ in comunicare sunt:

a. a evalua, a invinovati; b. a moraliza; c. a eticheta; d. a comanda, a fi directiv; e. a lauda;

ANS: E

122. Comunicarea autentica:

a. se sustine pe capacitatea creativa de a parasi "schemele" cognitive si afective personale in speranta de a trai realitatea intr-o maniera diferita, apropiata de modul in care o resimte interlocutorul;

b. presupune folosirea predominanta a logicii si a stategiilor de argumentare;

c. este o forma de oglindire reciproca a trairilor care nu se poate petrece fara confirmarea reciproca a modului in care fiecare este reflectat.

ANS: C

123. Din perspectiva comunicarii cu sine, Eul personal este alcatuit din elemente precum:

a. eul fizic; b. eul mental; c. eul destructurat; d. eul observator.

ANS: D

124. Comunicarea cu sine:

a. este o cale de experienta personala, empirica, fara corelate cultural doctrinare; b. presupune abolirea functiilor reflexive ale constiintei; c. se refera la sentimentul plenar al fiintei, gratie unei perspective holiste, experientiale, asupra lumii.

ANS: A

125. Pluralul politetei:

a. reprezinta invocarea unui context grupal intr-unul de comunicare binar; b. se constituie prin invocarea tertului;

c. origineaza in imperiul roman dintr-un context "administrativ"; d. se intemeiaza pe nevoia individului de a nu se afla singur in compania strainului, resimtit ca potential periculos

ANS: C

126. Printre motivatiile nevoii de a fi in cuplu se afla:

a. capacitatea de traire fericita solitara; b. renastere afectiva; c. descoperirea identitatii si a sensului personal; d. compensarea frustrarilor inevitabile produse de cotidian; e. echilibrare si implinire

ANS: D

127. Printre motivatiile respingerii vietii in cuplu se afla:

a. sentimentul infernului sufocant al datoriei, b. senzatia incacceptabila de control exercitat de partener; c. senzatia incacceptabila de agresiune exercitata de partener.

ANS: B

128. In cadrul primei intalniri (comunicarea de cuplu):

a.       este declasata o starea de orientare in care se tatoneaza trairile generate de interlocutor; b. ca reprezinta o secventa generatoare de tensiuni,

c.       se incearca "clasificarea" celuilalt in "bun" sau "rau", pentru a-l evita sau a declansa strategii de apropiere.

ANS: A

129. Obedienta:

a. are ca sursa placerea de a fi judecat, respins, indepartat; b. are ca sursa nevoia de a mentine relatia cu pretul ocultarii caracteristicilor de prestanta; c.este o forma de control a limitelor relatiei prin care se evita abandonul.

ANS: C

130. Din perspectiva comunicarii nonviolente, unica schimbare posibila a "lumii" sub aspectul violentei se poate petrece numai:

a.       in spatiul intern al propriei persoane; b. prin conditionarea si schimbarea persoanelor care ne agreseaza;

c.       prin exersarea compasiunii fata de sine.

ANS: B

131. Scenariul imaginar care constrange individul la violenta interioara are urmatoarele secvente:

a. expresia nevoilor si dorintelor genereaza neaparat dezaprobarea celuilalt (persoana semnificativa);

b.   expresia nevoilor si dorintelor genereaza neaparat aprobarea celuilalt (persoana semnificativa);

c. dezaprobarea este o forma de pedeapsa care, initial exterioara, devine interna si produce culpabilitate.

ANS: C

132. In ordinea comunicarii de cuplu, raportul dintre partenerul actual (asa cum este resimtit la prima intalnire) si structurile "interne" de relatie semnificative, poate fi de:

a. similaritate-continuitate; b.similaritate-noutate; c. diferenta-opozitie; d. diferenta-noutate.

ANS: D

133. Conform perspectivei psihanalitice, care sunt fortele care se opun principiului placerii:

a. realitatea; b. pulsiunea; c. conflictele si sciziunile din psihism.

ANS: B

134. Conform viziunii lui Freud, in care principiul placerii este anulat :

a. nevroza traumatica; b. joaca copiilor;

ANS: A

135. Ajustarea distantelor afective in comunicare de cuplu se face prin "jocul" permanent dintre:

a. dominare-obedienta; b. rigiditate-flexibilitate; c. bucurie-tristete; d. putere-slabiciune.

ANS: D

136. Care sunt functiile psiho-sociale ale idealului:

a.       coaguleaza si mentine reteaua sociala, imprimand sens comun; b. anima orice dragoste si este vectorul exemplar de comuniune; c. fundament axiologic.

ANS: D

137. In viziunea psihanalitica a comunicarii de cuplu, iubirea pasionala:

a. nu se petrece intre doi individizi, ci "intre" acelasi individ in doua ipostaze; b.constituie una dintre starile in care noi suntem cei mai inchisi in fata lumii; c. este un exercitiu de "saracire" a Eului in favoarea obiectului iubit.

ANS: D

138. Intr-un cuplu fericit:

a.       prin comunicare se incearca cunoasterea Celuilalt, a problemelor si expectantelor sale; b. mesajele nu sunt contradictorii: decalajul dintre palierul analogic si cel digital sunt minime; c. comunicarea este represiva: nu se verbalizeaza starile si nevoile vitale ale partenerilor.

ANS: B

139. Intr-un cuplu nefericit:

a. prin comunicare se refuza ofensiv si defensiv cunoasterea Celuilalt; b. comunicarea permite expresia reala a trairilor, indiferent de coloratura acestora; c. mesajele reflecta fenomenul de duble-bind: decalaj masiv intre ceea ce se declara si modul in care se traieste declaratia;

ANS: D

140. Intr-un cuplu fericit:

ANS: A

141. Intr-un cuplu nefericit:

ANS: A

142. Coform psihanalistului Donald Winnicott, pentru ca un copil sa se poata dezvolta echilibrat trebuie ca mama sa sa fie:

ANS: B

143. Grupul, in forma sa restransa de criteriul interactiunii directe:

a.       este un ansamblu de indivizi: b. presupune aderarea la un set de reguli (in)formale; c. presupune angajarea intr-o activitate comuna.

ANS: B

144. Structura grupala este mentinuta gratie a trei forme de relatie si comunicare:

a. dependenta; b. apropiere; c. departare-agresiune; d. lipsa.

ANS: D

145. Liderul autocratic:

a.       este cel care decide singur; b. nu se refera decat la sine si nu la grup; c. asigura o conducere resimtita ca autoritar justa, intelegatoare, buna, care confera un sentiment de protectie si securitate

ANS: C

146. Liderul democratic:

a. explica, anima grupul; b. da ordine, nu participa la munca. c. participa, se considera parte a grupului;

ANS: A

147. Liderul neimplicat:

a. sustine relatiile interpersonale, creativitatea si importanta pozitiei fiecarui membru al grupului;

b. reprezinta o autoritate slaba, absenta, retrasa;

c. nu ajunge sa coaguleze efortul colectiv, pentru ca se retrage dupa ce a indicat sarcina, intrerupand orice fel de comunicare.

ANS: D

148. Daca grupul este supus, prin natura sarcinilor, unor importante presiuni externe, care stilul de conducere adecvat:

ANS: A

149. Stilul de conducere:

a. este un rezultat al capacitatilor adaptative ale individului aflat intr-un context grupal;

b. nu poate fi "fabricat" prin corectii cognitive;

c. este exprimat prin dispozitiile afective, caracteriale si cognitive.

ANS: D

150. Care sunt formele de reactiilor a indivizilor fata de fenomenul grupal al uniformizarii atitudinilor:

a. conformism; b. nehotarare; c. rebeliune.

ANS: A