Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard




category
Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Comunicare


Qdidactic » bani & cariera » comunicare
Modelarea desavarsirii umane - deosebirea care conteaza



Modelarea desavarsirii umane - deosebirea care conteaza


Deosebirea care conteaza

Ciudata e viata; daca refuzi sa accepti doar ce e mai bun, cel mai adesea il obtii.'

- W. Somerset Maugham

Mergea cu motocicleta pe autostrada, cu o viteza de peste 100 km/h cand deodata a vazut ceva. I-a atras privirea ceva de pe marginea soselei si cand a intors din nou capul spre sensul de mers, n-a mai avut timp sa reactioneze. Aproape ca era prea tarziu. Camionul urias din fata lui se oprise pe neasteptate. intr-o clipa, in disperarea de a-si salva viata, intra cu motocicleta intr-un derapaj inspaimantator care parea sa dureze o vesnicie. Printr-o miscare chinuitor de lenta, el aluneca sub camion. Capacul rezervorului de benzina sari si se petrecu tot ce se putea mai rau: benzina se imprastie si lua foc. Urmatoarele lui momente de constienta le traise pe un pat de spital, cu dureri cumplite, incapabil sa se miste, fiindu-i teama sa si respire. Pe trei sferturi din corp avea arsuri ingrozitoare de gradul trei. Si totusi nu renunta. Se lupta sa revina la viata si isi reia cariera de om de afaceri, ca apoi sa sufere o alta lovitura de soc: cade cu avionul si ramane paralizat pe viata de la jumatate in jos.



in viata fiecarui barbat si a fiecarei femei vine un moment de mare incercare - un moment in care ne este testata fiecare resursa in parte. Un moment in care viata pare sa fie nedreapta cu noi. Un moment in care credinta noastra, valorile in care credem, rabdarea noastra, compasiunea noastra, forta de a nu ne lasa, toate sunt impinse dincolo de orice limita. Unii oameni se folosesc de asemenea momente ca de niste ocazii pentru a deveni mai buni - altii se lasa pur si simplu striviti de asemenea experiente de viata. V-ati intrebat vreodata de ce reactioneaza oamenii atat de diferit la incercarile la care ii supune viata? Eu m-am intrebat. O buna parte a vietii mele m-a fascinat intrebarea: ce-i face pe oameni sa se comporte intr-un fel sau altul? De cand ma stiu, am fost obsedat sa descopar ce anume ii face pe unii barbati si unele femei sa se deosebeasca de ceilalti semeni ai lor. Ce anume trebuie ca sa fii conducator, o fiinta implinita? Cum se face ca pe lumea asta sunt atatia oameni care stiu sa se bucure de viata in ciuda aproape tuturor vicisitudinilor, in timp ce altii care par sa nu duca lipsa de nimic, traiesc in disperare, suparare si amaraciune?

Haideti sa va mai spun povestea altcuiva si sa vedem impreuna ce deosebiri sunt intre cei doi oameni. Viata acestui om pare a fi mult mai luminoasa. Este un artist fabulos de bogat, cu un talent nemaipomenit si nenumarati admiratori. La varsta de 21 de ani era cel mai tanar membru al celebrei trupe de comedie Second City din Chicago. in foarte scurt timp a devenit vedeta consacrata a trupei. Curand dupa aceea, trupa inregistreaza un mare succes la New York. El ajunge apoi unul dintre marile succese de televiziune ale anilor '70. Dupa aceea ajunge unul dintre marile staruri de film ale Americii. Se apuca de muzica si se bucura iarasi de acelasi mare succes imediat. Are zeci de prieteni care il admira, o casnicie fericita, case minunate in New York City si Martha's Vineyard. Pare sa aiba tot ce isi poate dori cineva.

Care dintre acesti doi oameni ati vrea sa fiti? Este greu de inchipuit ca cineva l-ar prefera pe primul.

Dar sa va mai spun cate ceva despre acesti doi oameni. Primul este unul dintre oamenii cei mai realizati, puternici si plini de viata dintre toti cei pe care ii cunosc. il cheama W. Mitchell, traieste si o duce foarte bine, in Colorado. De cand cu accidentul de motocicleta, a avut parte de succes si bucurie mai mari decat au avut altii intr-o viata intreaga. A stabilit relatii personale fenomenale cu unii dintre cei mai influenti oameni din America. in afaceri a ajuns miliardar. A candidat chiar pentru Congres, in ciuda chipului sau marcat grotesc de accident. Stiti care era lozinca sa in campania electorala? „Trimiteti-ma in Congres si n-am sa fiu acolo doar un tip dragut.' in prezent, are o relatie extraordinara cu o femeie foarte aparte si candideaza cu bucurie pentru postul de vice guvernator al statului Colorado in 1986.

A doua persoana este cineva pe care il cunosteati bine, care v-a adus probabil multa bucurie si placere. Se numea John Belushi. A fost unul dintre cei mai faimosi actori de comedie ai vremurilor noastre si unul dintre marile succese artistice ale anilor '70. Belushi a imbogatit viata multora dar nu si pe a Iui. Cand a murit la varsta de 33 de ani de ceea ce reprezentantul Parchetului a formulat drept „toxicitate acuta datorata cocainei si heroinei', putini dintre cei care il cunosteau s-au mirat. Omul care avea totul ajunsese un toxicoman inrait care nu se mai controla, buhait si imbatranit peste masura. Dinafara, parea sa aiba totul.

Pe dinauntru insa, parea sa fie gaunos, de multi ani.

Asemenea exemple sunt la tot pasul. Ati auzit vreodata de Pete Strudwick? Nascut fara maini si fara picioare, si-a pus in cap sa devina maratonist si chiar a alergat deja 43.000 km. Ganditi-va la povestea nemaipomenita a lui Helen Keller. Sau la Candy Lightner, fondatoarea asociatiei „Mame impotriva conducerii in stare de ebrietate'. A trait o tragedie teribila - fiica ei a fost omorata de un sofer beat la volan - a infiintat o organizatie care a salvat probabil sute - poate mii - de vieti.

La cealalta extrema, ganditi-va la oameni ca Marilyn Monroe sau Ernest Hemingway, oameni care au cunoscut succese fabuloase si care au sfarsit prin a se distruge singuri.

Asa ca va intreb: care este deosebirea dintre a avea si a nu avea? Care este deosebirea dintre a putea si a nu putea? Care este deosebirea dintre a face si a nu face? De ce unii oameni au parte de niste necazuri ingrozitoare, de neinchipuit si totusi fac din viata lor o sarbatoare, in timp ce altii, desi au tot ce-si doresc, fac din viata lor un cosmar? De ce unii se folosesc de orice experienta din viata lor pentru a o transforma in avantaj, in timp ce altii folosesc orice astfel de experienta impotriva lor? Care este deosebirea dintre W. Mitchell si John Belushi? Care este deosebirea care conteaza pentru calitatea vietii?

intrebarea aceasta m-a obsedat toata viata. Am crescut vazand oameni care aveau bogatii mari de tot felul - slujbe bine platite, relatii minunate, un fizic armonios. Vroiam sa aflu care era cauza deosebirii atat de mari dintre viata lor si viata mea si a prietenilor mei. Toata deosebirea vine din felul in care comunicam cu noi insine si din actiunile pe care le intreprindem. Ce facem cand ne dam toata osteneala si totusi lucrurile nu merg bine? Cei care reusesc nu au probleme mai putine decat cei care nu reusesc. Singurii fara probleme sunt cei din cimitire. Nu prin ceea ce ni se intampla se separa esecurile de succese. Ceea ce conteaza este felul in care percepem si ceea ce facem legat de ceea ce ni se intampla.

Cand W. Mitchell a primit informatia de la corpul sau ca trei sferturi din el este acoperit de arsuri de gradul trei, el avea de ales felul in care putea sa interpreteze acea informatie. intelesul acestei intamplari putea constitui un motiv sa moara, sa se intristeze sau orice altceva vroia el sa comunice. El a ales sa-si comunice ferm ca acea experienta aparuse cu un scop. Si ca acest scop ii va servi intr-o zi ca sa obtina avantaje si mai mari in atingerea telului sau de a fi insemnat ceva pe lumea asta. Ca rezultat al comunicarii cu el insusi, el si-a alcatuit seturi de convingeri si valori conform carora si-a condus mai departe viata dintr-un simt al avantajului si nu al tragediei - chiar si atunci cand a ramas paralizat. Cum a reusit Pete Strudwick sa participe cu succes la Pike's Peak, cel mai greu traseu de maraton din lume desi nu are nici maini nici picioare? Simplu. A stiut sa-si stapaneasca comunicarea cu el insusi. Atunci cand simturile corpului sau i-au trimis semnale pe care altadata le interpretase drept durere, constrangere, epuizare, el le-a schimbat pur si simplu intelesul si a continuat sa ii dea sistemului sau nervos comenzi care sa-i permita sa alerge.

„Lucrurile nu se schimba; noi ne schimbam.'

- Henry David Thoreau

intotdeauna am fost curios sa aflu cum anume obtin oamenii rezultate. Cu mult timp in urma, mi-am dat seama ca exista indicii pentru succes, ca acei care obtin rezultate remarcabile fac anumite lucruri ca sa obtina acele rezultate. Mi-am dat seama ca nu era de-ajuns doar sa stiu ca unul ca W. Mitchell sau ca Pete Strudwick comunica cu ei insisi intr-un fel


anume ca sa obtina rezultate. Trebuia sa aflu exact cum fac. Credeam ca daca fac exact ceea ce fac altii, puteam obtine exact aceleasi rezultate cu ale lor. Credeam ca daca am semanat, trebuie sa si culeg. Cu alte cuvinte, daca cineva putea fi milostiv in imprejurari dintre cele mai vitrege, puteam afla care era strategia lui - felul cum privea lucrurile, cum isi misca corpul in acele situatii - puteam deveni si eu mai milos. Daca un barbat si o femeie aveau o casnicie fericita si dupa 25 de ani inca se mai iubeau, puteam afla ce anume facusera, ce crezuri ale lor ii adusesera la asemenea rezultat si adoptand acele actiuni si crezuri, as fi obtinut rezultate similare in propriile mele relatii. in viata mea ajunsesem si obtin rezultatul de a fi supraponderal. Am inceput sa-mi dau seama ca tot ce trebuia sa fac era sa iau ca model oameni slabi, sa aflu ce mananca, cum mananca, ce gandesc, ce crezuri au si puteam obtine si eu acelasi rezultat. Asa am reusit sa scap de cele 15 kg in plus. Tot asa am procedat si pe plan financiar si cu relatiile mele personale. Am inceput deci sa caut modele de desavarsire personala, si in aceasta cautare a desavarsirii personale, am studiat fiecare cale pe care am gasit-o.

Am intalnit apoi Programarea Neuro-Lingvistica - sau, prescurtat, PNL. Daca o analizati, denumirea vine de la „neuro' - care se refera la creier, si „lingvistic' - care se refera la limbaj. Programare inseamna instalarea unui plan sau a unei proceduri. PNL este studiul modului in care un limbaj, atat verbal cat si neverbal, afecteaza sistemul nostru nervos. Capacitatea noastra de a intreprinde orice in viata se bazeaza pe capacitatea noastra de a ne conduce propriul sistem nervos. Cei care sunt capabili sa obtina niste rezultate remarcabile o fac realizand anumite comunicari catre si prin sistemul nervos.

PNL studiaza felul in care oamenii comunica cu ei insisi in asa fel incat sa realizeze stari de inventivitate optima si sa creeze astfel cel mai mare numar de solutii comportamentale. Desi denumirea de „Programare Neuro-Lingvistica' defineste precis obiectul disciplinei, s-ar putea ca voi sa nu fi auzit niciodata de ea. in trecut, terapeutii erau acei care o studiau in primul rand, si un numar restrans de cadre de conducere norocoase. Atunci cand am venit prima data in contact cu ea, mi-am dat seama imediat ca nu semana cu nimic din ce auzisem eu pana atunci. L-am urmarit pe un specialist in PNL tratand o pacienta care se afla de 3 arri in tratament pentru reactii fobice si, in mai putin de 45 minute fobia dis­paruse. Am fost impresionat. Trebuia sa aflu tot despre aceasta disciplina! (Si pentru ca veni vorba, de multe ori se poate obtine acelasi rezultat in 5 sau 10 minute.) PNL pune la dispozitie un cadru sistematic pentru dirijarea creierului nostru. Ne invata cum sa dirijam nu numai propriile noastre stari si atitudini, ci si starile si atitudinile altora. Pe scurt, este stiinta care va invata cum sa va dirijati creierul intr-un mod optim pentru a obtine rezultatele pe care le doriti.

PNL mi-a pus la dispozitie exact ceea ce aveam nevoie. Mi-a dat dezlegarea misterului asupra felului in care anumiti oameni au fost ca­pabili sa obtina ceea ce eu numeam rezultate optime. Daca unii sunt capabili sa se scoale de dimineata, rapid si usor si plini de elan, acesta este un rezultat pe care ei l-au obtinut prin puterile lor. intrebarea este „Cum l-au obtinut?' Daca actiunile constituie sursa tuturor rezultatelor, atunci care actiuni fizice sau mentale au dus la procesul neurofiziologic de trezire usoara si rapida din somn? Una din presupunerile PNL este ca avem cu totii aceeasi inzestrare neurologica, astfel incat, daca oricine poate face orice pe lumea asta, atunci inseamna ca si voi puteti, daca va dirijati sistemul nervos exact in acelasi fel. Acest proces de a descoperi exact ce anume fac oamenii pentru a obtine anumite rezultate este numit modelare.

inca o data ajungem la concluzia ca daca este posibil pentru altii in lumea asta, este posibil si pentru voi. Problema nu este daca puteti obtine sau nu rezultatele pe care le obtine o alta persoana; aici este vorba doar de strategie - adica, cum face acea persoana ca sa obtina rezultatele? Daca cineva poate spune foarte repede cuvintele pe litere, exista o cale de a va modela dupa el in 4 sau 5 minute. (Veti afla mai multe despre strategia aceasta in capitolul 7.) Daca una dintre cunostintele voastre comunica perfect cu copilul sau, si voi puteti face asta. Daca cineva reuseste sa se trezeasca usor si rapid, si voi puteti s-o faceti. Luati pur si simplu model dupa felul in care alti oameni isi dirijeaza sistemul nervos. Evident ca unele sarcini sunt mai complexe decat altele si s-ar putea sa fie nevoie de mai mult timp sa luati model si apoi sa-1 copiati. Daca aveti destula vointa si credinta care va vor sustine in timp ce va veti adapta si schimba, teoretic orice poate face orice fiinta umana poate fi luat ca model. in multe cazuri, i-au trebuit cuiva ani de incercari si esecuri pentru a gasi o metoda anume ca sa-si foloseasca mintea sau corpul in scopul obtinerii unor rezultate. Dar voi puteti sari peste toti acesti ani, puteti lua ca model actiunile pentru care a fost nevoie de ani ca sa fie puse la punct si obtineti rezultate similare doar in cateva momente, luni - oricum mult mai putin timp decat i-a trebuit persoanei ale carei rezultate vreti sa le obtineti si voi.

Cei doi care au pus bazele PNL sunt John Grinder si Richard Bandler. Grinder este lingvist, unul dintre cei mai buni din lume, Bandler este matematician, terapeut Gestalt* si expert in materie de calculatoare. Cei doi barbati au decis sa-si uneasca talentele intr-un scop unic - sa porneasca sa ia model de la oamenii cu cele mai remarcabile reusite in domeniul lor. Au cautat oameni dintre cei mai eficienti in crearea acelui ceva pe care au simtit ei ca si-1 doreste fiinta umana - schimbarea. Au cautat oameni de afaceri prosperi, terapeuti realizati precum si altii ca sa poata distila lectiile si tiparele pe care aceia le descoperisera lungul anilor prin incercare si eroare.

Bandler si Grinder sunt cel mai bine cunoscuti printr-o serie de tipare eficiente de comportament-interventie pe care ei le-au codificat in

♦psihologie Gestalt - scoala de psihologie care s-a dezvoltat in Germania, si care afirma ca raspunsurile unui organism la o situatie constituie un tot neanalizabil si complet si nu o suma de raspunsuri la elemente specifice din situatia respectiva. Gestalt = forma, configuratie (in lb. germana)

copierea modelelor doctorului Milton Erikson, unul dintre cei mai mari hipnoterapeuti care au trait vreodata, Virginia Satir, un extraordinar terapeut de familie, si Gregory Bateson, un antropolog. Cei doi au descoperit, de exemplu, cum a reusit Satir sa realizeze in mod constant rezolutia relatiilor, problema pe care alti terapeuti n-au reusit s-o rezolve. Ei au descoperit ce tipare de actiuni a alcatuit ea pentru a obtine rezultate. si au predat aceste tipare studentilor lor, care au putut apoi sa le aplice la randul lor obtinand rezultate, de aceeasi calitate, desi nu aveau anii pre-tiosi de experienta ai terapeutei. Ei au semanat aceleasi seminte, astfel ca au cules aceleasi roade. Lucrand dupa tiparele fundamentale pe care le-au copiat dupa acesti trei maestri, Bandler si Grinder au inceput sa creeze propriile lor tipare si sa le predea si pe acestea. Aceste tipare sunt cunoscute indeobste sub numele de Programare Neuro-Lingvistica - PNL.

Aceste doua genii au facut mai mult decat sa ne puna la dispozitie o serie de tipare solide si eficiente care sa produca schimbare. Mai im­portant, ei ne-au pus la dispozitie o visiune sistematica a felului in care sa putem copia orice forma de desavarsire umana, intr-o perioada foarte scurta de timp.

Succesul lor este legendar. Totusi, chiar avand la dispozitie aceste instrumente, multi oameni doar si-au insusit aceste tipare cu ajutorul carora se poate obtine schimbarea comportamentala si afectiva dar nu au gasit niciodata puterea sa le foloseasca efectiv si cu succes asema­nator, inca o data, nu este de ajuns sa stii. Rezultatele se obtin trecand la fapte.

Pe masura ce citeam mai multe carti despre PNL eram uimit ca nu gaseam aproape nimic despre procesul de copiere a modelului. Dupa parerea mea, acest proces reprezinta calea spre desavarsire. Aceasta inseamna ca daca aflu despre cineva oriunde in lume ca obtine un rezultat pe care si eu mi-1 doresc, pot obtine si eu acelasi rezultat daca sunt dispus sa platesc pretul in timp si efort. Daca vreti sa aveti succes, nu trebuie decat sa gasiti o cale de a copia modelul acelora care au reusit deja cu adevarat. Adica aflati ce actiuni au intreprins, cum anume si-au folosit mintea si corpul pentru a obtine rezultatele pe care voi vreti sa le copiati. Daca vreti sa fiti un prieten mai devotat, o persoana mai bogata, un parinte mai bun, un sportiv mai performant, un om de afaceri mai prosper, tot ce trebuie sa faceti este sa gasiti modele de desavarsire.

Initiatorii ideilor innoitoare din intreaga lume sunt adesea modelatori de profesie - oameni care stapanesc arta de a invata tot ce se poate invata urmand experienta altora mai mult decat pe a lor. Acestia stiu cum ca faca economie la acel articol din care nici unul din noi nu are niciodata destul: timp. Daca v-ati uita pe lista cartilor care se vand cel mai bine, publicata in New York Times, ati constata ca majoritatea cartilor din capul listei contin modele ale felului in care se poate face ceva mai eficient. Cea mai recenta carte a lui Peter Drucker se numeste Inovatie si Antreprenoriat. Autorul contureaza actiunile specifice pe care trebuie sa le intreprinda cineva pentru a putea fi un antreprenor si inovator eficient.


El afirma limpede ca inovatia este un proces foarte special si deliberat. A fi antreprenor nu inseamna nimic misterios si magic. Nu tine nici de bagajul genetic. Este o disciplina care poate fi invatata. Va suna familiar? Datorita priceperii sale in domeniul modelarii, autorul este considerat fondatorul practicilor afacerilor moderne. Cartea Manager la minut de Kenneth Blanchard si Spencer Johnson este un model pentru comunicarea umana si administrarea simpla si eficienta a oricaror relatii umane. Cartea a fost alcatuita prin copierea modelelor celor mai eficienti directori din tara. In cautarea desavarsirii, scrisa de Thomas J. Peters si Robert H. Waterman, Jr., este evident o carte care descrie un model al corporatiilor prospere din America. Punte peste nemurire, a lui Richard Bach exprima un alt punct de vedere, un nou model al felului cum privim relatiile dintre oameni, si lista continua. Si cartea de fata contine o serie intreaga de modele ale felului in care sa va conduceti mintea sau corpul, precum si comunicarea cu altii in asa fel incat toti cei implicati sa obtina rezultate remarcabile. Intentia mea totusi, in ceea ce va priveste, este nu doar sa va arat aceste tipare ale succesului ci sa va fac sa treceti dincolo de ele si sa va creeati propriile voastre modele.

Puteti invata un caine niste tipare care sa-i imbunatateasca comportamentul. Acelasi lucru il puteti face si cu oamenii. Ceea ce as vrea sa invatati voi este un proces, un cadru, o disciplina care va va permite sa copiati desavarsirea oriunde ati gasi-o. Vreau sa va invat cateva dintre cele mai eficiente tipare de PNL. As vrea sa deveniti mai mult decat un practicant de PNL. As vrea sa deveniti un modelator. Cineva care deprinde desavarsirea si si-o insuseste. Cineva care sa fie permanent in cautarea Tehnologiilor de performanta optima9, sa nu va opriti, sa nu ramaneti legati de vreo serie de sisteme sau tipare, ci sa cautati mereu cai noi si eficiente de a obtine rezultatele pe care vi le doriti.

Pentru a modela desavarsirea, ar trebui sa deveniti detectiv, investi­gator, cineva care pune o multime de intrebari si descopera toate indiciile catre ceea ce genereaza desavarsirea.

I-am invatat pe tragatorii de elita din Armata S.U.A. sa traga si mai bine aratandu-le tiparele precise ale desavarsirii in tragerea cu pistolul. Am invatat iscusinta unui maestru de karate observand felul cum gandesc si ceeea ce fac. Am imbunatatit performantele unor sportivi, fie ei profe­sionisti sau campioni olimpici. Am reusit acest lucru gasind o cale de modelare precisa a ceea ce au facut acesti oameni atunci cand au obtinut cele mai bune performante ale lor, aratandu-le apoi cum sa-si ridice singuri stacheta acestor performante.

A cladi pe succesele altora este unul dintre aspectele fundamentale ale supra-invatarii. in lumea tehnologiei, fiecare pas inainte in ingineria sau designul calculatoarelor decurge in mod firesc din descoperiri mai timpurii si altele epocale. in lumea afacerilor, companiile care nu invata din experienta, care nu opereaza cu informatiile la zi, sunt condamnate.

Dar lumea comportamentului uman este unul din putinele domenii care continua sa opereze cu teorii si informatii vechi. Cei mai multi

dintre noi continua sa foloseasca un model de functionare a mintii si de comportament din secolul XIX. Punem pe ceva eticheta „deprimare' si, ce sa vezi? Suntem deprimati. Adevarul este ca acei termeni pot fi niste profetii de auto-implinire. Aceasta carte vrea sa va invete o tehnologie pusa la punct si disponibila, o tehnologie care poate fi folosita pentru a va face viata sa aiba calitatea pe care o doriti.

Bandler si Grinder a constatat ca exista trei ingrediente fundamentale care trebuie copiate pentru a reproduce orice forma de desavarsire umana. Sunt intr-adevar cele trei forme de actiuni mentale si fizice care corespund cel mai direct cu calitatea rezultatelor pe care le obtinem. incercati sa vi le inchipuiti ca pe trei usi care dau intr-o sala de bal impresionanta.

Prima usa reprezinta sistemul de convingeri al unei persoane. Ceea ce crede o persoana, ceea ce considera ca este posibil sau imposibil determina intr-o mare masura ceea ce poate sau nu poate acea persoana. O vorba straveche spune ca „Daca tu crezi ca esti in stare sa faci ceva sau ca nu esti in stare s-o faci, ai dreptate oricum.' Este adevarat intr-o oarecare masura, pentru ca atunci cand nu crezi ca poti face ceva, trimiti sistemului tau nervos mesaje clare care limiteaza sau chiar elimina capacitatea de a obtine acel rezultat. Dar, pe de alta parte, daca trimiti consecvent siste­mului tau nervos mesaje congruente care spun ca esti in stare sa face ceva anume, atunci ele iti stimuleaza creierul sa obtina acele rezultate pe care le doresti, deschizand astfel posibilitatea de a le genera. Daca poti copia modelul unui sistem de convingeri al altei persoane, ai reusit sa faci primul pas catre felul in care procedeaza acea persoana, generand astfel obtinerea aceluiasi tip de rezultat. Ne vom mai ocupa de sistemul de convingeri in capitolul 4.

A doua usa pe care trebuie s-o deschidem este sintaxa mentala a unei persoane. Sintaxa mentala este modul in care cineva isi organizeaza gandurile. Sintaxa este ca un cod. Un numar de telefon are 7 cifre, dar ca sa vorbesti cu persoana cu care vrei sa vorbesti trebuie sa formezi cifrele in ordinea corecta. Acelasi lucru este valabil si pentru modul in care vrei sa ajungi in acea parte a creierului si sistemului nervos care te poate ajuta cel mai bine sa obtii rezultatul dorit. Acelasi lucru este valabil si in comunicare. De multe ori oamenii nu pot comunica bine unii cu altii pentru ca ei folosesc coduri diferite, au sintaxe mentale diferite. Aflati codurile si ati reusit astfel sa treceti de cea de-a doua usa catre modelarea celor mai valoroase calitati ale oamenilor. Ne vom mai ocupa de sintaxa in capitolul 7.

A treia usa este fiziologia. Mintea si corpul sunt legate indestructibil. Felul in care va folositi fiziologia - cum respirati, cum va mentineti corpul, postura, expresiile fetei, natura si calitatea miscarilor - toate acestea determina starea in care va aflati. Starea in care va aflati va determina apoi calitatea si multitudinea reactiilor comportamentale pe care sunteti capabili sa le aveti. De fiziologie ne vom ocupa mai pe larg in capitolul 9.

De fapt, noi copiem tot timpul modele. Cum invata un copil sa vorbeasca? Cum invata un sportiv incepator de la unul cu experienta?

Iata un exemplu simplu de copiere a modelului din lumea afacerilor. Traim intr-o lume cu o cultura uniforma, astfel incat ceea ce este valabil intr-un loc, este valabil si intr-altul. Daca cineva a inceput o afacere vanzand fursecuri cu ciocolata pe o strada circulata din Detroit, exista aceleasi sanse sa poata face acelasi lucru pe o strada din Dallas. Daca cineva din Chicago are o afacere in care pune la dispozitie persoane costumate scandalos ca sa duca mesaje, exista sanse ca acelasi lucru sa functioneze si la Los Angeles sau New York.

Tot ceea ce fac multi oameni ca sa reuseasca in afaceri este sa gaseasca ceva care se poate realiza intr-un oras si sa faca acelasi lucra in alt oras inainte ca sa expire perioada de latenta. Tot ce trebuie sa faceti este abordati un sistem care s-a dovedit eficient si sa il copiati - ba chiar mai mult, sa-1 imbunatatiti. Oamenii care fac acest lucru au, teoretic, succesul garantat.

Cei mai mari modelatori din lume sunt japonezii. Ce se afla oare dincolo de uluitorul miracol al economiei japoneze? Sa fie oare o un sclipitor spirit inovator? Cateodata. Totusi, daca veti cerceta istoria industriei din ultimele doua decenii, veti afla ca foarte putine dintre noile produse importante .sau succese tehnologice au inceput in Japonia. Japonezii iau pur si simplu idei si produse care apar mai intai la noi, orice de la masini la semiconductori si, printr-o modelare meticuloasa, pastreaza cele mai valoroase elemente, iar pe celelalte le imbunatatesc.

Omul considerat ca fiind cel mai bogat din lume este Adnan Mohamad Khashoggi. Cum a ajuns sa fie asa? Simplu: a luat model de la Rockefeller, Morgan si altii de aceeasi talie financiara. A citit despre ei tot ce a gasit, le-a studiat crezurile si le-a modelat strategiile. De ce a fost in stare W. Mitchell nu doar sa supravietuiasca, dar sa si prospere dupa o experienta atat de cutremuratoare pe care a putut-o trai un om? Atunci cand se afla in spital, prietenii lui i-au citit istorii despre oameni care care depasisera mari obstacole. El a avut astfel un model de posibilitate, iar modelul pozitiv a fost mai puternic decat experienta negativa pe care a trait-o el. Deosebirea dintre cei care reusesc si cei care esueaza nu sta in ceea ce au — ci in ceea ce isi aleg sa vada si sa faca cu resursele lor si cu experienta lor de viata.

Prin acelasi proces de modelare, am inceput si eu sa am rezultate imediate atat pentru mine cat si pentru altii. Am continuat sa caut alte tipare de gandire si actiune care au dus la rezultate remarcabile intr-o perioada scurta de timp. Am numit aceste tipare Tehnologii de perfor­manta optima*. Aceste strategii formeaza trunchiul acestei carti. Dar as vrea sa lamuresc un lucru. Telul meu, rostul acestei carti in ceea ce va priveste este nu doar sa stapaniti tiparele pe care vi le descriu. Ceea ce trebuie sa faceti este sa va dezvoltati propriile tipare, propriile strategii. John Grinder m-a invatat sa nu cred niciodata prea mult in ceva pentru ca s-ar putea sa existe un loc unde sa nu mearga. PNL este un instrument puternic, dar doar atat - un instrument pe care sa-1 folositi pentru a va dezvolta propriile abordari, propriile strategii, propriile moduri de a cerceta in profunzime. Nici o strategie nu functioneaza tot timpul.

Modelarea nu este cu singuranta ceva nou. Orice mare inventator si-a modelat descoperirile dupa ale altora, venind cu ceva nou. Fiecare copil isi modeleaza lumea care il inconjoara.

Partea proasta este ca cei mai multi dintre noi modeleaza la intamplare, fara o tinta anume. Adunam la intamplare cate ceva de la o persoana, altceva de la alta persoana ratand poate ceva mult mai important de la altcineva, Luam ceva bun de aici si ceva rau de dincolo. incercam sa modelam pe cineva pe care il respectam dar constatam in cele din urma ca nu prea stim cum sa facem ceea ce face acel cineva.

„intalnirea de pregatire cu oportunitatea genereaza acel vlastar pe care il numim noroc. '

- Anthony Robbins

Luati aceasta carte ca pe un ghid pentru o modelare constienta cu o mai mare precizie, ca pe o sansa pentru voi de a constientiza ceea ce ati facut dintotdeauna in viata.

in jurul vostru sunt strategii si resurse fenomenale. Va provoc sa ince­peti sa ganditi ca un modelator, vesnic constient de tiparele si tipurile de actiuni care duc la obtinerea de rezultate remarcabile.

Daca cineva este in stare sa faca ceva remarcabil, intrebarea care trebuie sa va tasneasca imediat in minte este: „Cum a obtinut acel rezultat?' As vrea sa sper ca veti continua sa cautati desavarsirea si magia in tot ce vedeti, si sa aflati cum se poate ajunge la ea - astfel incat sa puteti realiza si voi acelati tip de rezultate oricand veti dori.

Urmatorul lucru pe care il vom cerceta este ceea ce determina reactiile noastre la imprejurarile schimbatoare ale vietii.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright