Rolul medierii tehnice

ROLUL MEDIERII TEHNICE

Doi poli ai notiunii de spatiu public: social si politic. Trei dintre acceptiuni:

Un mediu de simpla observabilitate reciproca (orasul-un loc de intalnire pt straini)

Spatiu de comunicare si socializare. Actiunea pp intentie, exprimare publica

Ansamblul scenelor unde se hotarasc actiuni politice, prin deliberare colectiva (social si politic)

COMUNICAREA IN MODELELE SPATIULUI PUBLIC

Spatiul public (in acelasi timp si prima serie de dificultati in def sa - I):

e o notiune ambivalenta: acopera in acelasi timp unul sau mai multe locuri, spatii fizice (agora, saloane, parlament, cafenele) si principiul actiunilor politice desfasurate in aceste spatii, actiune democratica

desemneaza realitati empirice (orasul-stat grecu, burghezia sec 18)

mediator intre societatea civila si stat, sociabilitate-cetatenie, privat-public, moravuri-politica

Distinctia public-privat se poate def plecand de la 2 criterii:

material : opozitia privacy-pb politice, dar care poate duce rapid la impasuri, deoarece "este imposibil de facut o demarcare absoluta, universal valabila si independenta de circumstante intre domeniul unde poate interveni puterea politica si cel unde nu poate"=»

insititutional / juridic: un loc e public doar daca tine de o institutie publica; se sstaabileste prin deliberari comune.  Aici apare conflictul siguranta publica-libertatea de expresie→nu exista spatiu public natural in sine.

Chestiunea frontierei deschide discutia asupra tehnicilor de informare si comunicare (TIC).

Modelul grec de spatiu public:

separare stricta public-privat, comun-particular

valorizeaza lucrurile facute de individ pt cetate si ignora eul in calitate de experienta interioara.

Analiza: Stadiul actual privind implementarea unui sistem de management al calitatii conform cu standardele iso 9001:2008 Referat: Procedura de depunere a ofertei de proiect

Conditia deliberarii in comun era coprezenta oamenilor  liberi.

Egalitatea (isegoria la Aristotel - dreptul fiecarui om liber de a lua cuv in adunarile atenienilor) e stabilita prin excludere (femei, sclavi, venetici)

Coprezenta si oralitate - "lume a cuvanturlui, nu a scriiturii" - discurs public+retorica, fara alt mijloc de comunicare

Modelul burghez al spatiului public:

Cosmopolism, deschidere , universalitate

Utilizarea publica a ratiunii vizeaza universalul, cautarea adevarului general

Ambele fac uz de principiul argumentativ. 

Ulterior, burghezia se dechide catre liberalism politic, evoluand apoi catre democratie. Natiunea este cea care a trasata apoi limita persoanelor implicate in exercitiul guvernarii

II. O a doua serie de dificultati tine de reprezentarea societatii. Fiind normativa, vizeaza autonomia in doublu sens: participare la dezbatere si participare la decizie.

Problema se refera aici la delimitarea notiunii de colectiv vizat: pana unde poate merge accesibilitatea spatiului public pt a se evita golirea sa de consistenta? Pb are doua parti:

frontiera interior-exterior, dintre un "noi" si "ei", clasarea celor abili sa intervina atat pe verticala (burghezie vs. plebe) si pe orizontala (national vs strain in libertatea presei si tv).

Natura legaturii care uneste intr-un ansamblu persoanele vizate - comunitatea se def printr-o identitate preexistenta (limba, etnie), se poate opune lumii comune (care se poate def ca o identitate de construit prin participare la spatiul public)

III. Rolul destinat comunicarii in definirea principiului publicitatii

Dupa Kant, publicitatea nu e altceva decat utilizarea publica a ratiunii de catre persoanele private (un om de stiinta in fata publicului care citeste - tribunal al ratiunii)

TEHNICILE DE INFORMARE SI COMUNICARE IN SPATIUL PUBLIC - TIC

Redefinesc granita dintre public-privat. Caracteristici:

Tehnicizarea relatiilor: multiplicarea aparatelor de comunicare. Com a devenit o valoare pozitiva centrala, opusa violentei, relatiile fiind mediate de aparate. Accesibilitatea a devenit o norma, nu o posibilitate. Propagarea TIC in viata cotidiana e insotita de o intelectualizare a vietii private; registrul performantei individuale e mai puternic decat cel al normelor apartenentelor colective traditionale.

Comercializarea comunicarii: dezvoltarea TIC duce la cresterea importantei logicii economice in detrimentul interesului public =»notiunea de difuzare tinde sa fie inlocuita de cea de consum. Informatia devine comerciala, se slabeste protectia vietii private, informatia publica se devalorizeaza, ceea ce duce la preeminenta spectaulosului si a emotiei in detrimentul criticii. Dezbaterea se axeaza pe datele partiale, uzate moral sau dificil de exploatat

Fragmentarea publicurilor, legata de opozitia televiziune generalista-tv fragmentata. Stirile tind sa se supuna serviciului de mk. Self-media=tintirea unei clientele, oferta vizeaza satisfacerea cererilor particulare, a gusturilor diverse, fragmentate. Tv nu-si mai indeplinesc functia mediatoare de tratare si contextualizare a info pentru a o face accesibila fiecaruia, fiind preocupate de satisfacerea gusturilor diverse.

Mondializarea fluxurilor de informatii: dezbaterea publica se limiteaza la comunitatea politica a conationalilor. Spatiul public structurat de TIC tinde sa se disocieze de scena politica orientata spre decizia colectiva.

Concluzie: spatiul public etse absorbit de piata libera si concurentiala, erijata in model de democratie bazat pe libera alegere.