Intrebari relatii publice

INTREBARI RELATII PUBLICE

I Alegeti raspunsurile corecte

1. Sintagma relatii publice a fost folosita pentru prima data in acceptiunea sa moderna in anul.

R: b

2. Cel care a formulat criteriile necesare definirii opiniei publice a fost:

R: a

3. Notiunea de nexus a fost propusa de.

R: b

4. Dupa parerea lui A. Palmonari si W. Doise sunt generatoarele proceselor simbolice ce intervin in raporturile sociale

R: b

5. "Relatiile publice reprezinta functia de management care identifica, stabileste si mentine relatii reciproc benefice intre organizatii si diferite tipuri de public de care depinde succesul sau esecul acestora." Aceata definitie ii apartine lui..

R: a

6. Considera publicul "o formatie spiritualizata", grupul "social al viitorului"

R: a

7. Conform metodei informale de cercetare indicele PVI, impactul publicului asupra organizatiei este:

R: c

8. Irwin Ross sustine ca "cel mai influent ideolog al relatiilor publice" este: .

R: a

9. In conceptia lui Leonard W. Doob, atitudinea care se exteriorizeaza numai pentru asigurarea securitaŃii membrilor grupului formeaza: .

R: c

10. Comunicat care nu este destinata publicarii, ci folosirii ca element de referinta de catre jurnalistii care nu cunosc prea bine organizatia respectiva, situatia sau evenimentul care face obiectul celorlalte tipuri de communicate.

R: a

11. Considera ca zvonurile reprezinta "cel mai vechi mijloc de comunicare in masa" :

R: c

12. Serge Moscovici lanseaza un concept aproape nou care vizeaza pluritatea, diversitatea

reprezentarilor pe baza carora se organizeaza raporturile simbolice in societatile moderne:

R: b

13. Comunicarea "a devenit un concept universal si atotcuprinzator pentru ca totul comunica", afirmatia ii apartine lui

R: b

14. Stil aplicabil atunci cand conflictul este neinsemnat sau cand oponentul este foarte puternic si ostil, iar ocolirea conflictului poate fi un raspuns intelept:

R: c

15. Tranzitia fina de la intrebarea care se pune, in timpul unui interviu, catre mesajele ce se doresc a fi transmise se numeste .

R: c

16. Considera opiniile publice drept "agregat al opiniilor individuale, cand uniforme, cand contradictorii ale barbatilor si femeilor care formeaza societatea sau anumite grupuri ale societatii".

R: a

17. Totalitatea atitudinilor membrilor unui grup fata de o problema reprezinta

R: d

18. Unii autori considera ca sintagma relatii publice a fost lansata de:

R: c

19. In secolul al XVI-lea este infiintata o "instituŃie" care ii instruia pe preoti in propavaduirea credintei" .

R: b

20. Definitia conceputa de R. Harlow se apropie foarte mult de cea propusa de.

R: a

21. Ideile-sursa, ideile primare, imaginile arhetipale despre structura si geneza lumii, care influenteaza atat cunoasterea comuna, cunoasterea stiintifica cat si nasterea reprezentarilor sociale poarta numele de.

R: c

22. In functie de comportamentul organizational putem vorbi de publicuri

R: a

23. Aplicarea Coeficientului de Relatii Publice pentru studierea publicului presupune folosirea unei liste cu . de intrebari,

R: b

24. Dezvolta structura procesului de comunicare, adaugandu-i trei componente: cod, canal, referent:

R : b

25. Este perceptia proprie pe care individul sau grupul o crede ca fiind existenta in exterior:

R : c

26. In realizarea unui interviu, in functie de scop, se poate vorbi despre intrebaride ..

R: b

27. Metoda de recunoastere a manipularii care consta in induce sentimentului ca are posibilitatea de a alege dintre mai multe variante in cunostinta de cauza si in mod liber:

R: c

28. Prin notiunea de nexus se face referire la .

R:a

29. A identificat urmatoarele categorii de public: mass-media, membrii/angajatii, comunitatea, guvernul, investitorii, consumatorii, publicul international si publicurile speciale:

R: c

30. Fenomen social care presupune transmiterea rapida, la nivelul multimilor de oameni, a emotiilor si a manifestarilor de comportament:

R: d

31. Ch. R. Wright prezinta functiile media in raport cu societatea, individul si subgrupurile. Astfel, la nivelul societatii, el distinge trei functii:

R: b

32. Profesor de la Universitatea Stanford care propune cateva metode de recunoastere a manipularilor:

Document online: Test grila management Document online: Managementul inovarii, spiritul de initiativa si de intreprinzator

R: a

33. Tehnica folosita in timpul negocierii in situatia in care a treia parte nu are puterea de a impune participarea.

R: a

34. Sistemul central al reprezentarilor sociale indeplineste urmatoarea functie:

R: a

35. Tehnica amorsarii, tehnica intalnita in procesul manipularii, este cunoscuta si sub numele de tehnica

R: c

36. Considera ca publicul este "o variabila partial controlabila in toate ecuatiile cu amplitudine si impact semnificativ asupra asupra spatiului social global":

R: c

37. Concept care numeste un gen de comportament asteptat de la un anumit individ in raport de pozitia pe care o ocupa in grup sau in organizatie. a) statut, b) status, c) rol, d) functie.

R: c

38. Strategie adoptata in speranta evitarii unei infrangeri in situatiile conflictuale:

R: c

39. Teoria conflictului cultural-normativ a fost dezvoltata de:

R: a

40. D. W. Guth si C. Marsh considera ca din perspectiva relatiilor publice sunt relevante urmatoarele publicuri.

R: a

41. Actiune subversiva deliberata, care presupune individualizarea "tintei", precum si disimularea sursei si a scopurilor reale printr-o reprezentare deformata sau tendentioasa a realitatii

R: a

42. Se considera ca conflictul este determinat de lipsa intelegerii si a disfunctionalitatilor din procesul de comunicare din perspectiva.:

R: a

43. Tehnica comportamentala de manipulare care consta in emiterea in totala libertate a unui act putin costisitor (in aparenta anodin si deci dificil de refuzat) care conduce la adoptarea unui comportament mult mai costisitor (pe care manipulatorul il avea in vedere de la inceput):

R: c

44. "Imaginile din oglinda" constituie: a) tehnica de manipulare, b) tehnica de dezinformare, c) o forma de manifestare a perceptiilor gresite, d) tehnica de persuasiune.

R:c

45. Sintetizand multitudinea de cauze care conduc la declansarea conflictului s-a propus un model ce cuprinde patru tipuri de interferente. Interferente care apar in masura in care diferite organizatii depind unele de altele in ceea ce priveste resursele sau realizarea propriilor obiective sunt.

R: b

46. Din perspectiva nexs-urilor, la baza mobilizarii colective se afla un comportament:

R: b

47. Perspectiva asupra conflictului care porneste de la conceptia antagonismului dintre clase ca urmare a modului de distribuire a puterii in societate

R: b

48. Regula care se aplica comunicarii si care vizeaza adecvarea mesajului vehiculat de vorbitor scopului comunicarii.

R: d

49. Paradigma referitoare la conflict care sustine ca valabilitatea conflictelor este data de intensitatea si violenta lor.

R : a

50. Element premergator reprezentarilor sociale, in viziunea lui J.-M. Seca ..

R : c

II. Notati in dreptul fiecarei afirmatii A (daca este adevarata) sau F (daca este

falsa)

1. Din punct de vedere al esentei lor, conflictele se pot imparŃi in doua categorii: conflicte esentiale - de substanta si conflicte afective.

R: A

2. In situatiile de criza conferintele de presa se organizeaza fara nici o pregatire prealabila.

R: A

3. Cel care a formulat criteriile necesare definirii opiniei publice a fost Floyd H. Allport.

R: F

4. Unele definitii acordate relatiilor publice sunt alcatuite pe baza identificarii rolurilor pe care le au practicienii de relatii publice.

R: A

5. Publicurile prioritare nu pot fi descrise nominal.

R: F

6. Conceptele comune, de la care se porneste in definirea relatiilor publice sunt: deliberare, planificare, performanta, interes public, comunicarea in doua sensuri, functie manageriala.

R: A

7. Reprezentarile sociale sunt supuse permanent dezbaterii publice, suporta ajustari, reevaluari, contradictii.

R: A

8. D. Pop este unul dintre autorii care surprinde sinonimia eronata dintre relatiile publice si marketing.

R: A

9. Conflictul de rol se poate rezolva si prin inovatie.

R: A

10. Analiza conflictului presupune identificarea si impartirea acestuia pe componente, denumirea lor, realizarea unei harti a conflictului care permite intelegerea dinamicii acestuia si alegerea metodelor de control efectiv.

R: A

11. Adunarea Mondiala a RelaŃiilor Publice Ńinuta in Mexico City in anul 1878 a adoptat urmatoarea definitie "Practica relatiilor publice este arta si stiinta sociala de a analiza tendinte, de a prezice consecintele lor, de a sfatui lideri de organizatii, de a introduce programe planificate de actiune care servesc atat interesul organizatiei, cat si al publicului" .

R: F

12. Unul dintre pionierii educatiei pe teme de relatii publice, S. M. Cutlip, in anul 1976 a sintetizat 476 de definiŃii din tot atatea surse

R: F

13. Nexus-urile sunt entitati cognitive complexe, conexate puternic la practicile, ideologia si elementele contextuale.

R: F

14. S. Cutlip si G. Broom sustin in a cincea editie a cartii Effective public relations, ca relatiile publice reprezinta "efortul programat de influentare a opiniei prin realizari responsabile si acceptate social, pe baza unei comunicari reciproce satisfacatoare".

R: A

15. Tehnica medierii este folosita in situatia in care a treia parte are puterea de a impune

participarea.

R: F

16. Indicele PVI este o metoda informala de ierarhizare a publicurilor.

R: A

17. Prin averaging (medie) se intelege efectul care postuleaza ca, in cazul interactiunilor intragrupale, oamenii se straduiesc, din proprie initiativa, sa-si apropie punctele de vedere indreptandu-le catre cel mai neutru si mai frecvent punct de vedere asupra caruia se asteapta un eventual acord deoarece membrii grupului isi fac concesii reciproce pentru ca nu au nici un motiv ca sa fie divergenti.

R: A

18. Activitatile de advertising actioneaza intotdeauna bilateral atat in directia publicului, cat si spre interiorul organizatiei, urmarind sa castige simpatia publicului.

R: F

19. Pentru E. Durkheim o reprezentare devine sociala in conditiile in care genereaza aparitia unei atitudini, a unui comportament, a unei orientari a comunicatiilor sociale.

R: F

20. Glisarea reprezinta tranzitia fina de la intrebarea care se pune catre mesajele ce se doresc a fi transmise.

R: A

21. In jurul sistemului periferic al reprezentarilor sociale se se focalizeaza celelalte elemente.

R: F

22. Activitatea de advertising are o baza economica, spre deosebire de relatiile publice care au o baza sociala.

R: A

23. In categoria tehnicilor de studiu calitative se inscrie si jurnalele.

R: A

24. Strategiile de tip ST incearca sa reduca atat punctele slabe ale organizatiei, cat si amenintarile din mediul extern.

R: F

25. Un grup poate fi manipulat atat cu ajutorul strategiilor specifice, cat si exploatand diversele conjuncturi favorabile ce pot apare in timpul procesului interactional.

R: A

26. Analizand obiectivele, unei campanii de relatii publice, C. Cossete prezinta doua mari grupe: obiectivele de productie (output) si obiectivele de impact, care pot fi informationale, atitudinale si comportamentale.

R: F

27. Aplicand instrumentul de masurare a publicurilor numit Coeficientului de Relatii Publice, specialistul in relatii publice trebuie sa dea dovada de empatie fata de fiecare dintre ele.

R: A

28. Panelurile sunt tehnici de cercetare cantitative.

R: F

29. Stimulii care pot forma si modifica atitudini prin intermediul strategiilor persuasive de manipulare sunt cei verbali, nonverbali si subliminali.

R: A

30. Mesajele subliminale vizeaza constientul individului, ele fiind transmise fie sub pragul senzorial minimal, fie sub pragul temporal de expunere minimal.

R: F

31. Adeptiui perspectivei radicale considera conflictul organizational drept o reflectare a conflictului de clasa la nivel social.

R: A

32. Numarul tonurilor folosite in elaborarea unui mesaj vizual nu trebuie sa fie mai mare de opt, iar diferentele de tonalitati trebuie sa permita retinerea usoara a detaliilor si intelegerea mesajului.

R: A

33. Acoperirea lipsei sau insuficientei unei informatii, nu poate fi depasita prin organizarea unui eveniment special.

R: F

34. In raport cu opinia publica, mass-media indeplineste functia de de mediere a unor decizii, opinii.

R: A

35. Aplecandu-se asupra termenului de informaŃie, J.J.Van Cuilenburg si colaboratorii sai prezinta informatia ca pe o combinatie de semnale, simboluri largindu-i sfera de cuprindere.

R: A

36. Sub umbrela sintagmei relati publice se desfasoara numeroase activitati: conceperea, scrierea si editarea mesajelor, facilitarea fluxului comunicational atat la nivelul organizatiei, cat si inafara sa; stabilirea si mentinerea unei permanente legaturi cu reprezentantii presei, ai comunitatii, ai lumii politice, culturale, economice etc.; solutionarea in instanta a conflictelor de munca, organizarea de evenimente speciale, cercetarea publicului;

R: F

37. Tactica ignorantei se inscrie in doctrina de negociere "ultima sansa," conform careia

specialistul in relatii publice/negociatorul are castig de cauza daca lasa impresia ca hotararea lui este neschimbata si constituie ultima sansa a adversarului de a evita esecul.

R: A

38. Unele definitii ale relatiilor publice sunt alcatuite pe baza identificarii rolurilor pe care le au practicienii de relatii publice.

R: A

39. Actiunile specialistilor in relatii publice angajeaza numeroase implicatii de natura juridica dintre care un grad de relevanta il au cele privind dreptul la informare, calomnia si defaimarea, drepturile angajatilor, proprietatea ideilor, copyright-ul, dar si altele.

R: A

40. R.K. Merton si P.F. Lazarsfeld releva complexitatea functionalitatii mass-media definind ca principale doua functii: functia care confera statut social si functia de stratificare a normelor sociale.

R: F

41. Comunicatul politic are ca scop castigarea unor avantaje politice si a unei imagini favorabile pentru o anumita persoana sau organizatie.

R: A

42. Cercetatorul S.D. Lalinski a descris strategia "jujitsu" pentru persoanele de tipul "nu am" si diferite tactici de hartuire si incurcare a acestora din urma in propria lor birocratie, obligandu-i sa se alinieze la propriile reguli si strategii, asertate oficial.

R: F

43. Rezistenta la manipulare este favorizata si de cererea de cat mai multe detalii, explicatii sau dovezi pentru necesitatea adoptarii comportamentului vizat de manipulator deoarece determina luarea unei decizii rationale nefavorizand in acest caz perseverarea intr-o decizie initiala nefondata.

R: A

44. Dezinformarea nu poate fi folosita pentru discreditarea unor personalitati.

R: F

45. Zvonul poate circula "in absenta, in paralel sau in contra informatiilor (stirilor) transmise prin mijloace oficiale de informare avand un caracter tendentios, ambiguu si neverificabil (greu verificabil) intr-un interval de timp scurt".

R: A

46. Strategiile persuasive de manipulare actioneaza de regula pentru schimbarea comportamentelor prin intermediul sugestiilor.

R: F

47. Termenul de persuasiune se centreaza pe argumentare si este de foarte multe ori analizat ca relatie de comunicare.

R: A

48. Prin "efectul de inghet" S. Moscovici se refera la procesul de aderare a unui individ la o decizie luata.

R: F

49. Perspectiva interactionista considera necesara mentinerea unui anumit nivel al conflictului.

R: A

50. Putem considera conflictul ca fiind un fenomen inevitabil, fapt ce releva ca fiecare organizatie isi are propriul nivel de conflict optim care poate fi pus in corelatie cu performanta pozitiva.

R: A

51. Inconsistenta dintre comportamentul practicat si comportamentul asteptat poate da nastere conflictelor de personalitate.

R: F

52. Ambiguitate de rol apare in situatia in care unei personae i se atribuie roluri diferite, cu o varietate mare de asteptari.

R: F

53. Una din cauzele destul de generale care duce la declansarea conflictului o constituie lipsa de comunicare, in legatura cu ceea ce se intampla sau comunicarea defectuoasa intre parti.

R: A

54. Utilizarea pluralului "publicuri" reflecta pluritatea optiunilor valorice care genereaza aparitia segmentelor de opinie diferite in rapor cu diversitatea lumii contemporane.

R: A

55. Din perspectiva relatiilor publice, opinia publica este prezentata ca o realitate polimorfa.

R: A

RASPUNSURI

I.

1-b; 2-a; 3-b; 4-b; 5-a; 6-a; 7-c; 8-a; 9-c; 10-a; 11-c; 12-b; 13-b; 14-c; 15-c; 16-a; 17- d; 18-c; 19-b;

20-a; 21-c; 22-a; 23-b; 24-b; 25-c; 26-b; 27-c; 28-a; 29-c; 30-d; 31-b; 32-a; 33-a; 34-a; 35-c; 36-c;

37-c; 38-c; 39-a; 40-a; 41-a; 42-a; 43-c; 44-c; 45-b; 46-b; 47-b; 48-d; 49-a; 50-c.

II.

1-A; 2-A; 3-F; 4-A; 5-F; 6-A; 7-A; 8-A; 9-A; 10-A; 11-F; 12-F; 13-F; 14-A; 15-F; 16-A; 17-

A; 18-F; 19-F; 20-A; 21-F; 22-A; 23-A; 24-F; 25-A; 26-F; 27-A ; 28-F; 29-A; 30-F ; 31-A; 32-

A; 33-F; 34-A; 35-A; 36-F; 37-A; 38-A; 39-A; 40-F; 41-A; 42-F; 43-A; 44-F; 45-A; 46-F;

47-A; 48-F; 49-A; 50-A; 51-F; 52-F; 53-A; 54-A; 55- A.;