Problematica Trianonului in mass-media de expresie maghiara din judetele Covasna si Harghita

Problematica Trianonului in mass-media de expresie maghiara din judetele Covasna si Harghita

Implinirea a 85 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon (4 iunie 1920) a prilejuit declansarea unei campanii mediatice cu accente revizioniste si antiromanesti, derulata in presa de limba maghiara din judetele Covasna si Harghita. Evenimemtul de acum 85 de ani a fost „exploatat” de publicatiile de expresie maghiara din zona, in scopul promovarii unor idei prohungariste si autonomiste, oferind oportunitatea derularii unor actiuni sistematice si concertate de denigrare a autoritatilor romane.

Pentru surprinderea modalitatilor concrete de abordare a acestei problematici am procedat la monitorizarea discursului public a principalilor lideri de opinie din mass-media de limba maghiara din judetele Covasna si Harghita, in perioada ianuarie-iunie 2005. Din judetul Covasna au fost monitorizate: cotidianul „Haromszek”, publicatiile saptamanale „Szekely hirmondo” si „Erdovidek”, publicatia bilunara „Europa-Ido” si Postul de radio MIX FM (limba maghiara), iar din judetul Harghita, cotidianul „Harghita Nepe” si Postul de radio „Deea”- Miercurea Ciuc.

Din analiza continutului materialelor publicate in presa de limba maghiara din cele doua judete, in perioada ianuarie-iunie 2005, referitoare la problematica Trianonului, rezulta ca acestea contin in primul rand relatari privind dezbaterile prilejuite de vizionarea filmului „Trianon”, a regizorului Koltay Gabor si istoricului Raffay Erno, apoi, stiri si comentarii despre marcarea in Ungaria si in Romania a implinirii a 85 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon si, in final, consideratii cu privire la consecintele actuale asupra maghiarimii din Ungaria si din afara granitelor acesteia, ale evenimemtului de acum 85 de ani si propuneri pentru „remedierea acestei nedreptati istorice”.

Opiniile exprimate apartin, in cea mai mare parte jurnalistilor (de regula cei mai apreciati lideri de opinie, din generatia varsnica dar si din cea tanara), unor lideri politici si civici din Ungaria si din Transilvania (atat din aripa „moderata”, cat si din cea „radicala”), dar si unor istorici sau intelectuali „specializati” in problematica Trianonului, din perspectiva maghiara.

Tema in discutie a fost abordata intr-o multitudine de genuri jurnalistice, de la stiri, reportaje si interviuri, la redarea integrala a unor documente programatice. Mesajele transmise sunt sugerate de la inceput de titlurile unor articole precum: Filmul „Trianon interzis”, Film documentar despre Trianon/ Cadere libera prin spalarea creierilor si degradarea constiintei nationale, Interzicerea filmului „Trianon”/ Nu se lasa intimidati, In oficinele de la Trianon, O, Trianon, Trianon, A fost mai mult decat un film, Aluviunea Trianon/ Sentimentele nu pot fi deconectate, Un film care trezeste constiinta nationala/ Tg. Secuieasc nu uita, Si Dumnezeu ii reneaga pe indecisi, Filmul Trianon nu va ajunge pe micile ecrane, Politia persecuta organizatiile de tineret/ Trianon un film interzis, Trianonul romanesc, Interviu cu istoricul Raffay Erno-despre Trianon si consecintele lui: Actualul guvern ungar nu reprezinta interesele maghiarilor, Ce ne-a lasat mizerabilul secol XX?/Aproape de Koltay Gabor, regizorul creatiilor „Regele Stefan” si „Trianon”, Comentarii pe marginea furtunii din jurul filmului Trianon, Raffay Erno, Nu poate fi exclusa ideea revizuirii Trianonului/Discutie cu istoricul profesor despre Trianon si despre Wass Albert, Trianon-entuziasm si doliu, Raffay Erno: Romania nu a invatat nimic, Trianon a generat surse de conflict, Se revendica dreptul la autodeterminare, Ne-am amintit de Trianon in Sf. Gheorghe, Comemorari in Tinutul Secuiesc, Comemorari in Ungaria, De la Trianon la Melbourne, Comemorarea Trianonului/ Vrem ca problemele noastre sa fie solutionate de noi, Trianon problema murdara, Autonomia Pamantului Secuiesc, Trianon si autonomie, Amintirea dictatului de la Trianon la hotarul vechi de 1000 de ani/ Au separat pamantul de brazi, Secretele Trianonului/85 de ani de la semnarea dictatului de la Trianon s.a.

Sugestive sunt si titlurile unor rubrici, in care au aparut majoritatea acestor articole in cotidianul „Haromszek”, din Sf. Gheorghe: De azi pe maine, Despagubiri,” Observator in Ungaria”, Fereastra spre tara (spre Ungaria, bineinteles- n.n.).

Indiferent de genul jurnalistic, sau de caracteristicile specifice ale „emitatorilor”, problemetica Trianonului este tratata exclusiv din perspectiva nostalgicilor dupa refacerea „Ungariei Mari”. In toate materiale de presa analizate, sunt reluate si repetate cu obstinatie cunoscutele si inconsistentele „teze” ale propagandei ungariste revizioniste, conform carora Ungaria ar fi fost „ciuntita” si „nedreptatita” la Conferinta de Pace de la Paris, din 1919-1920 si ca marile puteri s-au „razbunat” pe Ungaria, favorizandu-i pe romani, sarbi, cehi si slovaci, exprimandu-se regretul pentru „destramarea teritoriului istoric maghiar”.

Peste tot, este folosita expresia „Dictatul de la Trianon”, desi Tratatul de Pace de la Trianon n-a reprezentat nicidecum un „dictat”, n-a fost rodul unor decizii lipsite de „motivatie concreta”, un act de razbunare ori un „cadou” oferit Romaniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei, asa cum afirma, printre altii, publicistul Marko Imre: „ dictatul de la Trianon- a fost nu numai consecinta politicii eronate privind nationalitatile, ci a insemnat o razbunare pentru revolutia rosie a lui Kun Bela, la acest lucru contribuind si lacomia statelor invecinate”- Marko Imre, „A fost mai mult decat un film”, in „Haromszek”, nr 4365/ 13.01.2005.

De remarcat ca in materialele de presa la care ne referim, Tratatul de pace de la Paris, incheiat la terminarea celui de al doile razboi mondial este denumit „Dictatul de pace de la Paris, in schimb, seria dictatelor de la Viena, apare sub denumirea „tratatele de la Viena din 1938-1939, respectiv 1940”.

Cautand raspunsuri la intrebarile referitoare la cauzele care au condus la hotararile adoptate la Trianon, este eludat contextul istoric international, precum si hotararea plebiscitara luata de romani la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, validata de prevederile Tratatului de pace de la Trianon, si apoi prin Tratatul de Pace de la Paris, din 10 februarie 1947.

Intr-un numar mare de articole sunt prezentate reactiie mediilor maghiare fata de hotararea autoritatilor romane de a interzice prezentarea filmului Trianon (asa cum de fapt au procedat si autoritatile din Ungaria). Invocandu-se incalcarea dreptului la informare, s-a apreciat ca prin masura respectiva „guvernul a transmis mesajul conform caruia si in prezent este interzis sa se vorbeasca despre Trianon, din cauza mitului „marii uniri romanesti”.- Fer, „Fimul Trianon/Nu va mai fi prezentat”, in Haromszek, 4366/14.01.2005. Regizorul filmului, Koltay Gabor, a primit „uluit” reactiile din Romania legate de „problema ilegalitatii filmului „Triamon”. In opinia sa, „dupa 15 ani de la schimbarea regimului in Europa centrala si estica, este uluitor ca cineva sa suspende o performanta artistica, un film nevinovat, in lumea de azi care doreste democratizarea”- vop, La Tg. Mures nu a fost prezentat filmul „Trianon”, in Haromszek, nr. 4365/ 13.01.2005.

Aducandu-se ca argument faptul ca problematica Trianonului a constituit, in perioada comunista, unul din subiectele tabu, in mai multe articole, se pledeaza pentru vizionarea fimului Trianon, ca o modalitate de cunoastere a „adevarului” despre evenimentul de acum 85 de ani: „Eu consider- spune Koltay Gabor, regizorul filmului- ca niciodata nu vom intelege de unde am venit, unde ne aflam in prezent si unde dorim sa ajunge, daca nu cercetam secolul XX si aspiratiile acestuia () Maghiarii din Bazinul Carpatic sunt derutati din punct de vedere spiritual, si mai derutati sunt cei din tara mama. Intr-un mod interesant, dictatura mai agresiva din partile de natiune rupte a reusit sa distruga mai putin constiinta maghiara. Daca doresc sa inteleg ce ne-a lasat mizerabilul secol XX, daca doresc sa interpretez situatia noastra actuala in context mondial global() atunci trebuie sa ne intoarcem la pacatul stramosesc din 1920, Trianonul”- Gyergyai Csaba, „Ce ne-a lasat mizerabilul secol XX?/ Aproape de Koltay Gabor, regizorul creatiilor „Regele Stefan” si „Trianon”, in „ Szekely hirmondo”, nr. 4/28.01-03.02.2005. Intr-un alt articol intitulat „Dubla povara a Trianonului”, printre altele, se spune: „Au trecut 85 de ani de la cea mai mare tragedie a istoriei maghiare moderne. O serie intreaga de politicieni occidentali () au recunoscut ca decizia a fost luata in baza unor date falsificate, comitandu-se astfel o crima istorica. Cu toate acestea, problema Trinonului este si astazi un subiect aproape tabu (). De la schimbarea regimului, se poate observa o miscare lenta in directia cea buna. (). Anul trecut, „Magyar Nemzet” nu s-a ocupat de acesta problema dar anul acesta tema dictatului de pace din 1920 figureaza pe prima pagina. Si televiziunea Duna a acordat un spatiu mult mai mare acestei teme decat in anul trecut”. Borbely Zsolt Attila, „Dubla povara a Trianonului”, in Szekely hirmondo”, nr 23/10-16.06.200

Dupa prezentarea fimului „Trianon”, in cateva orase din Transilvania, de fiecare data, au fost organizate dezbateri in cadrul carora „ au fost abordate probleme nationale vitale”. O prima problema discutata a fost cea a cauzelor care au condus la Tratatul de pace de la Trianon.„In cateva orase din Transilvania a fost difuzat, se difuzeaza filmul lui Koltay Gabor si Raffay Erno, intitulat „Trianon”. Bazandu-se pe o documentare serioasa, filmul incearca sa prezinte cum a fost posibila dezmembrarea unuia dintre statele care s-au dezvoltat in cea mai organica unitate, in Europa ()!? Cum a fost posibil ca () natiunile sa treaca -cu ajutorul marilor puteri- de partea balcanismului si statelor nationale” –Magyari Lajos, „O, Trionon, Trionon”, in „Haromszek”, nr 4365/13.01.2005. „ Istoricii sunt interesati si in prezent de probleme cum ar fi: De ce s-a renuntat la teritoriul tarii? De ce si cui a servit destramarea teritoriului istoric maghiar? Ce avantaje economice a adus unora stapanirea exercitata asupra Bazinului Carpatic faramitat? Mozes Laszlo, Film documentar despre Trianon/ Cadere libera prin spalarea creierilor si degradarea constiintei nationale, in Haromszek”, nr 4362/10.01.2005.

Intr-un interviu acordat publicatiei saptamanale „Szekely hirmondo”, istoricul Raffay Erno enumara principalii vinovati ai „tragediei maghiare”.Kocsis Cecilia: Cine este responsabil pentru tratatul de la Trianon? Poate fi numita o persoana sau amintite mai multe persoane care sunt vinovate de producerea tragediei? Ori este vorba, pur si simplu, despre o consecinta a proceselor istorice?

Raffay Erno: „In opinia mea, vinovatii sunt liderii elitei politice maghiare de dinainte de 1918. In timpul Monarhiei Austro-Ungare nu au luat in mod serios faptul ca romanii din Transilvania, pe care i-au denumit atatatori, vor fi in stare sa ia anumite parti de la Ungaria- fie cu ajutorul Regatului Roman. In 1917, Tisza Istvan inca se afla in functia de premier, cand a aflat de la o printesa romanca-care a trecut prin Budapesta cu ocazia unei calatorii-ca Romania a semnat un tratat secret cu Antanta. El a stiut despre faptul ca Romaniei i-a fost promis ca va primi teritoriile care se extind aproape pana la Tisza, in cazul in care Antanta va castiga () Marele politician ungur, Tisza Istvan nu a luat in mod serios posibilitatea pierderii teritoriilor. Nu a putut sa creada ca Ungaria poate fi faramitata. Acesta a fost primul vinovat. Celalalt: ambele din timpul revolutiilor din 1918-1919: revolutia lui Karolyi si Karolyi Mihaly personal. Totodata este vinovata si prima dictatura comunista maghiara, Republica Sovietica Ungara care a dominat timp de 133 de zile. Trebuia sa vina era lui Horthy ca sa se poata pronunta: trebuie sa luam inapoi ce este al nostru. Deci, maghiarii au facut greseli foarte grave. Acestui fapt i se poate multumi ca in urma unei activitati foarte eficace a sarbilor, romanilor si a cehilor, Ungaria a fost nimicita”, Kocsis Cecilia, „Interviu cu istoricul Raffay Erno-despre Trianon si consecintele lui/ Actualul guvern ungar nu reprezinta interesele maghiarilor”, in „Szekely hirmondo”, nr 3/21-26.01.2005.

LUCRARE: Cinematograful danez LUCRARE: Lista Filmelor Romanesti din Toate Timpurile

Odata stabilite cauzele care au condus la „dictatul de la Trianon”, deoarece in film se „analizeaza nu numai evenimentele istorice si politice care au condus la dictatul de pace, ci si urmarile acestuia, care se resimt si in prezent”, Raffay Erno si colegul sau Koltay Gabor tin sa precizeze faptul ca „ In ceea ce priveste problema Trianonului, consider foarte important de spus ca nu este vorba numai de istorie, deoarece in cel de-al 85-lea an de dupa dictatul de pace, acesta are un efect serios asupra maghiarimii in ansamblu, este foarte important sa stim ca este un proces ce dureaza de 85 de ani, deci nu este un eveniment istoric ce tine de trecut(…). Este un proces istoric valabil pana in prezent. Aici isi au radacinile extrem de multe probleme politice ale noastre(…). Trebuie sa incepem procesul edificarii natiunii din mai multe puncte de vedere.”

In acelasi interviu Raffay Erno „Un al treilea aspect pe care vreau sa-l evidentiez legat de Trianon este ca exista persoane care spun ca sentimentele trebuie deconectate. Nu pot fi deconectate. Niciodata. (…) Pentru ca politicienii si intelectualii romani sa inteleaga acest lucru, ar trebui sa-si imagineze ce s-ar fi intamplat daca lucrurile s-ar fi petrecut invers, daca timp de 85 de ani, o putere xenofoba, sovina maghiara i-ar asupri, i-ar jefui, i-ar distruge si i-ar supune unor umilinte consecutive. Acest lucru se intampla de 85 de ani cu maghiarii din Romania. Pe de alta parte consider ca relatiile romano-ungare nu pot deveni pasnice si corecte atat timp cat romanii si maghiarii nu vor infrunta, in cadrul unor dezbateri pe cat posibil pasnice, efectele dictatului de pace de la Trianon. Nu se poate ca in anul 1920, Romania sa ia 103.000 Km2 intr-o conjuctura internationala favorabila(…), iar acest lucru sa ramana asa pana la sfarsitul lumii. Eu nu vorbesc de probleme frontierelor ci depre faptul ca din nou nu exista universitate maghiara, un sistem de invatamant maghiar normal, nu sunt retrocedate imobilele maghiare pe care comunistii romani (printre care au existat si comunisti maghiari) le-au luat de la bisericile maghiare si de la maghiari”- Mozes Laszlo, „Aluviunea Trianon/ Sentimentele nu pot fi deconectate”, in Haromszek”, nr 4365/13.01.2005.

Desi declara ca nu vorbeste despre problema frontierelor, interventiile publice prilejuite de marcarea a 85 de ani de la Tratatul de la Trianon, ale istoricului Raffay Erno, fost secretar cu probleme politice, in cadrul Ministerului Apararii in Guvernul Antal, dezvaluie solutiile avute in vedere pentru a fi „solutionate cumva consecintele destul de intunecate ale dictatului de pace”, modalitatile concrete avute in vedere de Guvernul Ungariei, dupa 1989, fiind urmatoarele: fie reluarea problemei revizuirii granitelor, fie cea a obtinerii autonomiei teritoriale, fie sporirea ajutorului de importanta istorica acordat de Ungaria, maghiarilor din Transilvania Kocsis Cecilia, „ Interviu cu istoricul Raffay Erno-despre Trianon si consecintele lui/ Actualul guvern ungar nu reprezinta interesele maghiarilor”, in Szekely hirmondo”, nr 3/21-26.01.2005.

Aceste variante sunt reluate si explicitate de Raffay Erno, in mai multe imprejurari. Redam doar cateva dintre ele. „Filmul intitulat „Trianon” a starnit praf mare in RomaniaIn film este vorba de modul in care, in urma cu 85 de ani, Ungaria si-a pierdut 2/3 din teritoriu si cu ce s-ar putea remedia aceasta nedreptate istorica. Despre aceste lucruri l-am intrebat mai pe larg pe Raffay Erno, profesor-istoric, specialist in problemele privind Trianonul, „eroul principal” al filmului.”

Kocsis Cecilia: „Recent, Fur Lajos, fost ministru al apararii pe timpul guvernului-Antal, a declarat publicatiei „Magyar Demokrata”, ca revizuirea granitelor constituie singura solutie privind remedierea Trianonului. Sunteti de acord cu aceasta?

Raffay Erno: Fur Lajos a fost ministru apararii in primul guvern ales in mod liber () Interesant este ca el si-a adus aminte de acest lucru dupa ce au trecut zece ani de la expirarea mandatului sau. Eu am ridicat probleme revizuirii granitelor, in 1995, in cartea mea intitulata „Tragedia ungara- au trecut 75 de ani de la Trianon”, aparuta la Editura Puski () Nu este intamplator ca am ridicat aceasta problema in urma cu 9 ani, deoarece la sfarsitul anilor 80 si inceputul anilor 90, ne-am gandit ca pot fi solutionate cumva consecintele destul de intunecate ale dictatului de pace. Fie ca vom ridica problema granitelor sau cea a autonomiei, fie ca guvernul va trebui sa acorde ajutor de importanta istorica maghiarilor din TransilvaniaIstoria a depasit problema. Din 1989, incepand cu asa numita revolutie din Romania si mergand pana in 1999, bombardarea Iugoslaviei ()au existat posibilitati foarte serioase in fata guvernelor ungare()In fata guvernelor Antal, Horn si Orban au existat mai multe posibilitati de care s-ar fi putut profita pentru atacarea dictatului de pace de la Trianon. Accentuez ca nu ma gandesc la razboi, actiuni militare, ci exclusiv la cai pasnice - Kocsis Cecilia, „ Interviu cu istoricul Raffay Erno-despre Trianon si consecintele lui/ Actualul guvern ungar nu reprezinta interesele maghiarilor”, in Szekely hirmondo”, nr 3/21-26.01.2005.

Varianta revizuirii granitelor este reluata de istoricul ungur si in interviul acordat ziaristului Bogoly Zsolt de la Erdely Naplo, republicat in presa locala din judetul Covasna: Raffay Erno „In cadrul istoriei s-au intamplat deseori revizuiri, astfel ca nu poate fi exclusa nici aceasta idee. Aceasta posibilitate exista pentru toate comunitatile minoritare, care nu primesc drepturi corespunzatoare de la natiunea majoritara, iar guvernele romanesti au dovedit, de la Trianon incoace, ca nu sunt in stare si nici nu doresc promovarea unei politici de nivel european. In opinia mea, daca asa vor continua, calea revizuirii exista pentru maghiari- ca si posibilitate teoretica-avand in vedere ca scopul clar al politicii romane este disparitia de pe teritoriul sau a tuturor nationalitatilor. Celalta posibilitate este autonomia (…)Consider ca si autonomia culturala este importanta. Aceasta a luat fiinta in Monarhia Austro-Ungara. Conceptiile privind revizuirea si autonomnia nu se exclud una pe cealalta, nici macar teoretic. Consider oricum realizabile proiectele de autonomie ale Uniunii Civice Maghiare si ale UDMR.

Bogoly Zsolt: Intr-una din expunerile d-voastra ati vorbit despre ratarea dupa 1989 a posibilitatii revizuirii? Care a fost acela?

Raffay Erno: Prima posibilitate a existat in anul 1989, in timpul revolutiei romane si a loviturii de stat. La vremea respectiva, statul (roman-n.n.) era slabit din temelii, iar Budapesta ar fi avut posibilitatea sa intervina in alt mod in acele evenimente (a facut-o in asa fel incat serviciul ungar de informatii a ajutat guvernarea romaneasca), dar guvernul comunist a lui Nemeth Miklos nu a facut pasi in acest sens”, Bogoly Zsolt, „Raffay Erno: Nu poate fi exclusa ideea revizuirii Trianonului/Discutie cu istoricul profesor despre Trianon si despre Wass Albert”, in „Europa–Ido”, nr 3/februarie 2005.

Prezentarea filmului „Trianon”, la „Antena 1” si dezbaterile care au urmat au prilejuit celor doi „eroi” principali ai filmului respectiv, Raffay Erno si Koltay Gabor, sa faca aprecieri asupra conceptiei romanesti despre Trianon. Si fiindca aceasta nu corespunde cu ideile promovate de ei, cei doi „specialisti” maghiari in problematica Trianonului, acestia rostesc acuze grave la adresa intelectualilor romani. Promotorii obsesiei- antieuropene maghiare cu privire la Trianon, eticheteaza punctul de vedere al istoriografiei si mass-media romanesti drept „psihoza romaneasca trianonica”. „Cauza acestui lucru (a respingerii mesajelor transmise de filmul „Trianon”) - afirma Raffay Erno- este de asemenea psihoza romaneasca trianonica. Nici nu isi pot imagina faptul ca se poate gandi si scrie altfel decat o fac ei () Din viziunea lor radiaza gandirea unilaterala, exclusivismul national, sovinismul razboinic. In cadrul Uniunii Europene vor avea mari probleme din aceasta cauza. In actuala situatie este greu sa fii optimist. Consider ca in Romania situatia este neschimbata: traditionala conceptie nationala sovinista impanzeste in totalitate societatea romanesca, in primul rand conceptia intelectualitatii()

() „A trebuit sa-mi dau seama de faptul ca asa numita natiune majoritara a Romaniei Mari nu a invatat nimic din istoria deceniilor trecute. Sovinismul indoctrinat in Romania de un secol si jumatate (indreptat spre toate natiunile vecine, dar cu precadere impotriva maghiarilor) are o amplitudine neschimbata si face in mod continuu victime. Sovinismul, ca peste tot in lume, si aici este insotit de agresivitate si ura continua, ceea ce poate ingreuna in mod major viata a milioane de neromani. Pot doar spera ca in randul romanilor exista macar un grup mai restrans, care va conduce acest popor in lumea moderna a tolerantei europene. Pentru acest lucru trebuie sa-si regandeasca propria lor istorie, incepand cu falsul concept al originii transilvanene, pana la invazia militara a Transilvaniei din anul 1919. Concomitent ma indoiesc si sper: vor exista oare istorici capabili de acest lucru, va exista oare o patura politica conducatoare romaneasca capabila sa se confrunte candva cu adevarul? Pana cand acestea nu se vor realiza, vom mai avea multe confruntari pe aceasta tema()”

„.. Drumul nostru la Bucuresti, in primul rand filmul lui Koltay Gabor – conchide si publicistul Szilvester Lajos – poate va oferi un ajutor romanilor pentru a se confrunta cu propria lor istorie, cu problemele tabu ale constiintei lor nationale. Pana cand aceasta nu se va realiza, Romania nu va deveni matura nici din punct de vedere spiritual, nici din punct de vedere intelectual, pentru a castiga statutul de membra a U.E.”, Szilvester Lajos, „Trianon – entuziasm si doliu”, in Haromszek, nr. 4390/ 11.02.2005.

Intr-un alt articol, acelasi ziarist, pe un ton mai putin arogant fata de romani, tine sa precizeze: „Trauma de la Trianon poate fi dizolvata doar daca- asa cum a rezultat in cadrul discutiilor purtate ore in sir inainte si dupa film () romanii si maghiarii, intregul popor din Bazinul Carpatic, () isi exprima in mod sincer bucuriile si supararile lor legate de acest eveniment istoric”.- Szilvester Lajos, In oficinile Trianonului, in Haromszek, nr. 4365/13.01.2005. Mult mai categorica si transanta este afirmatia potrivit careia „Elita politica romaneasca inca nu este suficient de matura sa accepte istoria maghiarimii transilvane”- „Interzicerea filmului Trianon/Nu se lasa intimidati, in Haromszek, nr. 4364/ 12.01.2005 (articol nesemnat).

Intr-un interviu acordat publicatiei Szekely Hirmondo senatorul Sogor Csaba raspunzand unei intrebari referitoare la faptul ca „nationalistii romani” vorbesc despre el ca „despre un iredentist maghiar” afirma: „In calitatea mea de preot pot sa-mi permit sa vorbesc linistit despre nedreptatile aduse noua timp de 85 de ani. () Aceasta tara nu este in clar cu trecutul ei si atunci se pune intrebarea: ce viitor vrea sa construiasca? Si problemele din jurul Trianonului trebuie afirmate deschis pentru ca sa se observe odata: viitorul nu se poate baza pe legende. Multi romani stiu acest lucru, dar le este teama de manipulatorii majoritatii. Oamenii au fost mintiti zeci de ani, dar nu peste mult timp vor invata si istoria noastra adevarata. Noi maghiarii nu ne vom bucura niciodata de ziua de 1 Decembrie, dar ne bucuram daca ne acceptam reciproc, respectandu-ne faptele istorice, acordand atentie la urmarile prezentului, sa infiintam in comun o viata mai buna in aceasta tara.” Roman Gyozo, „Ar trebui sa ia sfarsit jefuirea mormintelor”, in Szekely hirmondo”, nr 24/ 17-23.06.2005

Referindu-se la „trauma Trianonului”, senatorul Frunda Gyorgy, reia o asertiune des invocata de intelectualii maghiari: „...romanii trebuie sa inteleaga ca ceea ce pentru ei constituie o sarbatoare nationala, pentru maghiari este o durere nationala”.

O mostra de manipulare grosolana este redata in articolul „Trianonul romanesc”. „ar trebui sa scriem despre gafa politica romanesca superficiala si iresponsabila ce dureaza de peste 80 de ani: despre abordarea consecintelor Trianonului asupra romanilor. Romanii, in primul rand romanii bastinasi din Transilvania sau romanii colonizati sunt si ei subiecte suferinde ale Trianonului, asa cum este si maghiarul. Dincolo de trauma romanilor transilvaneni lasati de izbeliste imediat dupa Trianon (nu au trecut nici cateva luni si deja Bucurestiul i-a si uitat, incalcandu-si promisiunile), sfera politica nu a reflectat nici pana in ziua de azi asupra traumei celor colonizati, asupra consecintelor ruperii acestora de radacinile lor () Printre aceste consecinte se numara sentimentul de nesiguranta, de lipsa de patrie si tot pe aceasta linie- furia, nerabdarea, frica si disperarea. Toate acestea se vad cel mai bine pe Pamantul Secuiesc”. Wilman Walter, „Trianonul romanesc”, in Szekely hirmondo”, nr. 3/ 21-26.01.2005.

Mesajele revizioniste, exprimate cu atata claritate de istoricul Raffay Erno, sunt intregite cu cele, apartinand aceluiasi „specialist” in care se face apologia lui Miklos Horthy. „Dupa 1920, a urmat epoca cea mai pasnica a istoriei maghiare a secolulu XX. Vointa puterii legislative si executive a fost unitara sub conducerea lui Horthy Miklos. Fiecare partid parlamentar - cu exceptia partidului social-democrat- si-a exprimat opiniile coform carora dictatul de pace este inacceptabil si din aceasta cauza trebuie anulat, iar partidele s-au angajat pentru revizuirea acestuia. Premierul ungar, contele Bethlen Istvan, a amintit pentru prima oara, in anul 1928, in renumita sa cuvantare de la Debretin, faptul ca pentru Ungaria granitele sunt inacceptabile si problema trebuie solutionata. Acest principiu si l-au asumat si viitorii premieri.(…)Oportunitatea punerii in practica s-a ivit cu ocazia tratatelor de la Viena din 1938-1939, respectiv 1940”.- Bogoly Zolt- Erdelyi Naplo, „Nu poate fi exclusa ideea revizuirii Trianonului/Discutie cu istoricul profesor despre Trianon si despre Wass Albert”, in „Europa –Ido”, nr 3/februarie 2005.

Prezentand cronologic problemetica Trianonului si consecintele sale, Raffay Erno, prezinta cititorilor informatii aduse la zi: „La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial ajungem in perioada restrictiilor. Dictatul de pace de la Paris din 17 februarie 1947 a insemnat incheierea razboiului pentru Ungaria si vecinii ei, dar inainte de asta, ministru de externe al guvernului din vremea respectiva, Gyongyosi Janos, ar fi dorit sa discute cu Romania despre modificarea granitelor, pe o suprafata de 8-10.000de km. patrati, insa, la propunerea lui Stalin, acest lucru nu a mai fost inclus in dictatul de pace.(…) Dupa ajungerea la putere a lui Rakosi Matyas a urmat interzicerea discursurilor privind Trianonul, consecintele acestuia, respectiv partile de natiune rupte. In zona, au inceput doua procese istorice: desavarsirea comunismului si restabilirea sistemului Trianon.” - Bogoly Zsolt, „Raffay Erno: Nu poate fi exclusa ideea revizuirii Trianonului/Discutie cu istoricul profesor despre Trianon si despre Wass Albert”, in „Europa –Ido”, nr 3/ februarie 2005.

In legatura cu „sporirea ajutorului de importanta istorica acordat de Ungaria maghiarilor din Transilvania”, in majoritatea articolelor, se prezinta dezacordul total al liderilor maghiarilor ardeleni fata de „rezultatul dezamagitor al referendumului din tara ciuntita”- este vorba de refuzul ungurilor din Ungaria, de a acorda dubla cetatenie maghiarilor din afara granitelor. „() Referendumul din 5 decembrie (2005 - n.n.) ne-a convins, in mod clar – afirma Koltay Gabor – ca nu exista o natiune maghiara, o comunitate solidara, care sa se inteleaga macar in probleme nationale vitale”. Gyergyai Csaba, „Ce ne-a lasat mizerabilul secol XX?/ Aproape de Koltay Gabor, regizorul creatiilor „Regele Stefan” si „Trianon”, in „Szekely hirmondo”, nr. 4/28.01.-03.02.2005.

In sustinerea tezelor revizioniste maghiare, sunt redate afirmatiile unor „avocati” cu greutate: „Trianonul a fost o problema murdara si o catastrofa incomensurabila- a declarat Francois Mitterrand, in 1997, la Budapesta, in anul aducerii acasa a Sfintei Coroane. Mai tarziu, la Paris, el a declarat: ”un pacat ireparabil nu poate fi niciodata remediat pe baza adevarului initial, deoarece de exemplu in anul 1920, Trianonul a taiat in carnea vie a tarii (…) si ca urmare viata unor popoare si a unor generatii s-a schimbat in totalitate, iar daca am dori sa restabilim situatiile anterioare, ar trebui sa taiem din nou in carnea vie a tarii (…). Acest lucru este total imposibil. Sarcina politicienilor, jurnalistilor, intelectualilor Europei este sa caute alte solutii, pentru nedreptatile nationale si etnice, acumulate de-a lungul istoriei “, Sylvester Lajos, „Trianon, problema murdara”, in „Haromszek”, nr. 4483/ 04.06.2005

Dupa prezentarea filmului „Trianon”, la Sf. Gheorghe, a urmat un forum in cadrul caruia au fost abordate probleme nationale vitale. Cu aceasta ocazie, Koltay Gabor a reluat ideea, accentuand: „nu exista natiune maghiara, in locul acesteia exista teama, tulburare spirituala si psihica. Nici dupa repetate spalari de creier si schimbari nu avem o viziune istorica, nu avem cunostinte istorice de baza despre Trianon”- Mozes Laszlo, Film documentar despre Trianon/ Cadere libera prin spalarea creierilor si degradarea constiintei nationale, in „Haromszek”, nr 4362/ 10.01.2005. De asemenea, in mai multe articole, este exprimata si dezamagirea pentru faptul ca „postul national ungar de televiziune nu a difuzat filmul „Trianon”. Modul cum se raporteaza principalii lideri ai maghiarimii din Romania, fata de comportamentul european al cetatenilor Ungariei, in problema relatiei cu ungurii din tarile vecine, merita sa constituie subiectul unui studiu distinct.

Dupa cum s-a vazut, potrivit viziunii „specialistilor” unguri in problematica Trianonului, nu exista incompatibilitate intre calea revizuirii frontierelor si cea a obtinerii autonomiei pe criterii etnice, ca modalitati de eliminare a consecintelor „Dictatului de la Trianon”, fiind exprimata unanim parerea ca „impotriva imaginii sumbre despre viitor exista un singur antidot: autonomia”- Simon Erzsbet, „Si Dumnezeu ii reneaga pe indecisi”, in Haromszek, nr. 4366/ 14.01.2005.

Reamintind cititorilor ca „nu este adevarat ca in cadrul UE problemele (inclusiv, cea a autonomiei - n.n.) se vor rezolva de la sine. Este nevoie de o aprofundare serioasa, deoarece problema Trianonului nu va produce niciodata durere la Bruxelles”- Mozes Laszlo, Film documentar despre Trianon/ Cadere libera prin spalarea creierilor si degradarea constiintei nationale, in Haromszek”, nr 4362/ 10.01.2005, in articolele mentionate se prezinta pe larg demersurile intreprinse pentru obtinerea autonomiei: fie in varianta Uniunii Civice Maghiare de „autonomie a Tinutului Secuiesc”, fie sub forma promovata de UDMR, prin intermediul Legii statutului minoritatilor nationale de „autonomie culturala”.

Demersurile intreprinse pe plan intern, sunt insotite de cele efectuate pe langa forurile europene, de catre mai vechea „prietena” a romanilor, avocata Eva Maria Barki, din Viena, si mai nou de catre europarlamentarul Gal Kinga. „Cu ocazia implinirii a 85 de ani de la semnarea dictatului de pace de la Trianon- se spune in articolul „Se revendica dreptul la autodeterminare”- avocata Eva Maria Barki, din Viena, s-a adresat printr-o scrisoare Uniunii Europene, Consiliului Europei, OSCE si tuturor celor 25 de ministri de externe ai acesteia. In continutul acesteia, se atrage atentia asupra problemelor nesolutionate ale maghiarilor ajunsi sub dominatie straina, in urma dictatului () si se formuleaza revendicarile acestora: libertate si drept la autodeterminare”-MTI-kas, „Se revendica dreptul la autodeterminare”, in Harmoszek, nr. 4488/10.06.2005.

In cadrul „conferintei de analiza privind minoritatile nationale din Europa si aspiratiile la autonomie”, organizata la Budapesta, in primavara anului 2005, europarlamentarul Gal Kinga a fost de parere ca „solutia realizarii aspiratiilor la autonomie nu trebuie cautata in sistemul juridic comunitar al uniunii-deoarece lipseste momentan-, ci in drepturile la autonomie acordate deja in tarile membre”, Vary O. Peter, „Trianon a generat surse de conflict”, in Haromszek, nr. 4489/ 11.06.2005.

Problema acordarii autonomiei a constituit tema principala a manifestatiilor organizate in Ungaria, si pentru prima data si in Romania, la Sf. Gheorghe, Odorheiu Secuiesc si la Gheorghieni. Potrivit Agentiei ungare de stiri MTI, la demonstratia de la Budapesta, organizata de Partidul Ungar al Vietii si Dreptatii, Miscarea „JobbiK” si Miscarea de Tineret „Cele 64 de comitate”, au participat cca 1000 de persoane, iar la cea organizata de Miscarea pentru o Ungarie mai Buna si Miscarea de Tineret „64 de comitate”, aproximativ 5000 de persoane. Potrivit aceleiasi surse – citata de presa locala in limba maghiara, din cele doua judete „multi dintre demonstranti au adus cu ei drapele nationale si arpadiene, pe multe dintre acestea fiind legate panglici negre. Demonstrantii au scandat in repetate randuri: “Sa piara Trianonul!. Au fost persoane care au adus pancarde pe care scria: „Nu, nu, niciodata” (Cunoscutul slogan: Nem, Nem, Soha!- n.a.)… MTI, Comemorari in Ungaria, in Haromszek, nr. 4484/ 06.06.2005.

Marcarea 85 de ani in Ungaria a prilejuit reluarea, intr-o forma actualizata, a actiunilor revizioniste declansate in perioada interbelica.

Azi, in Ungaria fiinteaza diferite organizatii, unele, chipurile, culturale, cu evident program revizionist, ele solicitand deschis anularea Tratatului de Pace de la Trianon. Cateva din cele mai „active” organizatii de acest gen sunt: Uniunea Mondiala a Ungurilor, Fundatia „Illyes Gyula”, Gruparea „Hungarian Lobby”, Fundatia „Pro Transilvania”, Societatea „Trianon”, Miscarea de tineret „Cele 64 de comitate”, Fundatia „Orban Balazs” s.a. Dintre numeroasele actiuni revansard-revizioniste, antiromanesti puse la cale de aceste organizatii, intr-un articol din „Adevarul Harghitei” sunt mentionate doar cateva: manifestatia organizata la Budapesta, in Piata Szent Istvan, in 1998, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei; materialele publicate pe internet de catre Gruparea „Hungarian Lobby”, in anul 200, „Invatamintele unei tragedii vechi de 80 de ani” si „Jumatate din Ungaria lipseste”; organizarea anuala, de catre Miscarea de tineret „Cele 64 de comitate” ale Ungariei Mari, incepand din 4 iunie 2001, a unor adunari, unde participantii sunt invitati „sa se ridice la lupta in vederea recuceririi unitatii statale in granitele firesti ale Ungariei Mari”; dezvelirea monumemtului „Ungariei Mari”, in localitatea Nagykanisa, in august 2001; lansarea CD-urilor continand cantece revizioniste „actualizate”; tiparirea de harti, in care Transilvania apare separata de Romania; turnarea filmului „Ocuparea patriei prin intermediul Bisericii Ortodoxe” (este vorba de filmul realizat de Duna TV, referitor la „ofensiva bisericilor cu cupole sub forma de ceapa pe Pamantul Secuiesc”). Miscarea de tineret „Cele 64 de comitate” a dat publicitatii o serie de pretinse studii cu profund caracter revizionist, antiromanesc, precum: Un nou mileniu, Un nou tratat de pace, Studii cu privire la revizuirea Tratatului de Pace de la Trianon in secolul XXI, Republica Ardeal si crearea regiunii autonome maghiare in Ardeal, Proiect de revizuire a Tratatului de Pace de la Trianon etc - D. George, „Trianonul- Obsesia anti-europeana a revansarzilor unguri”, in „Adevarul Harghitei”, nr. 3645/ 02.03.2005.

Lipsa de fermitate a autoritatilor publice locale, fata de manifestarile cu caracter si mesaj vadit revizionist si antiromanesc, a condus la organizarea unor asemenea actiuni in mai multe localitati din judetele Covasna si Harghita.

Este adevarat ca, fata de intentiile organizatorilor, acestea nu s-au bucurat de o participare masiva a populatie de entie maghiara din zona, asa cum se intampla de obicei, in fiecare an, de 15 martie.. Cauzele sunt redate in articolul „Parafina”, aparut sub semnatura lui Zonda Attila, in Haromszek nr. 4476/27.05.2005. „Pregatirile pentru comemorarea in 4 iunie a Trianonului au inceput, in intreaga Transilvanie, cu saptamani inainte. Din cauza situatiei politice interne contradictorii (participarea UDMR la guvernare si disputele cu Uniunea Civica Maghiara, inainte si dupa alegerile locale si generale din 2004-n.n.), intre 4 iunie si 15 martie, exista diferente fundamentale(…) Ziua de doliu a Trianonului este si a noastra, a celor exclusi. Politicianul maghiar care face naveta la Bucuresti nu poate fi, pe fata, participant la comemorare. In 15 martie (…) cei care au luat cuvantul au incercat sa convinga participantii(…) de faptul ca sarbatoarea constituie o posibilitate de solidarizare romano-maghiara. In privinta Trianonului insa nu se pune astfel problema aceasta este o durere a tuturor maghiarilor, imposibil de batjocorit (…)

La manifestatia de la Sf. Gheorghe, au participat „doua - trei sute” de persoane, iar la cea din Gheorghieni, cam tot atatia. Membrii conducerii UDMR, nu au fost prezenti, declarand ca „poarta Trianonul in inima”. Subliniindu-se faptul ca „… legat de decizia de la Trianon, nu cautam vinovati (…). Nu putem cere nici restabilirea fostei situatii, schimbarea granitelor, deoarece toate acestea ar fi utopii puerile (…) a fost reafirmat dezideratul autonomiei, exagerandu-se consecintele neobtinerii acesteia (…) este nevoie de autonomie, in caz contrar – orologiile Pamantului Secuiesc vor bate ceasurile de pe urma! (Gazda Zoltan)”, „Autonomia Pamantului Secuiesc”, in „HaromszeK, nr. 4483/ 04.06.2005.

Cu ocazia „comemorarii Dictatului de pace de la Trianon, Consiliul National Secuiesc a dat publicitatii o declaratie”, din care redam: „…Aservirea ce dureaza de 85 de ani, subordonarea nationala, sociala si economica a pus in pericol poporul secui, ca o comunitate, pune in pericol ramanerea pe pamantul natal.

Secuimea, ca factor constitutiv al statului, in baza dreptului la autodeterminare, si dupa 85 de ani tine la drepturile sale comunitare, la obtinerea din nou a autonomiei teritoriale!

In interesul mentinerii comunitatii, pentru obtinerea egalitatii depline si reale, secuimea revendica infiintarea regiunii administrative autonome Tinutul Secuiesc. Secuimea nu poate fi libera fara autonomia Tinutului Secuiesc.

Fara autonomia Tinutului Secuiesc ramane aceeasi lipsire de drepturi in care ne-au adus cei care au luat decizia de la Trianon”!. Deci, solicitam guvernelor statelor membre ale UE si SUA ca, asumandu-si reparatia juridica, sa intervina hotarat pe langa Guvernul Romaniei pentru ca Romania, inainte de intrarea in Uniunea Europeana, sa garanteze prin lege infiintarea regiunii autonome Tinutul Secuiesc”, „Trianon si autonomie, Declaratia Comisiei Permanente a Consiliului National Secuiesc despre decizia de la Trianon”, in „Harghita Nepe”, nr. 3127/ 03.06.2005.

Trebuie mentionat ca frustarile izvorate din „sindromul Trianon”, constitue o tema care se regaseste constat in presa de limba maghiara din cele doua judete, impreuna cu alte asemenea teme precum: apartenenta minoritatii maghiare din Transilvania la natiunea culturala maghiara, beneficiile legitimatiei de maghiar, importanta obtinerii dublei cetatenii (romana si maghiara), raportarea cu reticenta si suspiciuni la institutiile statului -necontrolate de UDMR-, raportarea negativa la Biserica Ortodoxa, afisarea unei anumite superioritati fata de romani, prezentarea in general, a ceea ce desparte maghiarimea transilvana de romani si o apropie de „patria mama-Ungaria”.

Analizand continutul materialelor publicate in timp de presa maghiara, regasim anumite constante in propaganda antiromanesca, urmarindu-se inocularea in cadrul comunitatii maghiare a unor valori false, manipularea avand ca scop crearea unor efecte tulburatoare si grave in randul etnicilor maghiari cat si a romanilor. Astfel, atacand constant valori fundamentale ale statului roman si principiile definitorii pentru identitatea nationala- istoria neamului, simboluri culturale si nationale- ziaristii maghiari au urmarit alimentarea sentimentelor de superioritate si supralicitarea rolului civilizatiei create de unguri in sud-estul Europei. Simultan, se incearca minimalizarea aportului celorlalte civilizatii din acest areal. Efectul acestui tip de propaganda este inocularea vinei care se datoreaza incapacitatii de afirmare a propriei identitati, exprimata prin sentimentul de insatisfactie al individului care nu traieste la nivelul valorilor sale si care este folosita pentru amplificarea starii de nemultumire pana la stadiul de revolta.

Toate acestea fac parte din promovarea unei politici identitare agresive, care excede cadrului drepturilor legitime juridic acceptate de normele de drept international, prin invocarea cu obstinatie a „nedreptatii Tratatului de la Trianon' si a „binefacerilor Arbitrajului de la Viena', prin inducerea in randul minoritatii maghíare si alimentarea unui sentiment de autovictimizare, exacerbandu-se cu persuasiune ideea « apasatorului destin minoritar ».

Cliseele si miturile, existente de multa vreme in istoriografia maghiara, sunt preluate si des vehiculate de mass-media de limba maghiara, din judetele Covasna si Harghita, indeosebi cele privind absenta elementului romanesc din localitatile fostelor scaune secuiesti, producerea de catre statul roman a unor fluxuri migratorii (fortate) de mare amploare, care ar fi schimbat structura etnica a zonei s.a.

Din analiza materialelor publicate, remarcam deturnarea manifestarilor prilejuite de evenimentul la care ne referim intr-o actiune de revendicare a autonomiei teritoriale. Axate, fara exceptie, pe importanta autonomiei discursurile publice rostite, deopotriva de organizatorii unor manifestari si de ziaristi, au indemnat la continuarea actiunilor revendicative vizand realizarea autonomiei teritoriale a „Pamantului Secuiesc”. Au fost invocate, pe langa argumente istorice cunoscute, si altele precum: „atrofierea economica constienta a Pamantului Secuiesc” si consecintele ce decurg din aceasta, nesolutionarea problemelor maghiarilor din Romania, vehiculandu-se mesaje cu caracter antiromanesc si scenarii alarmiste cu rol „mobilizator”.

Practic, presa maghiara din judetele Covasna si Harghita „pregateste” comunitatea maghiara pentru actiuni cu potential revendicativ, folosind prilejuri precum marcarea a 85 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon (dovada in acest sens fiind numarul extrem de mare de articole publicate pe aceasta tema). In acelasi scop, de-a lungul timpului, regasim in ziarele maghiare incercari de reabilitare a unor simboluri horthiste si reabilitarea unor criminali de razboi (asa cum este cazul contelui Wass Albert, condamnat la moarte in 1946 pentru crime de razboi, nereabilitat nici macar in Ungaria, unde nu exista nici un fel de monument dedicat lui, in vreme ce in Transilvania exista doua busturi ale sale – in Reghin si in comuna Alunis, judetul Mures, ca sa nu mai vorbim de celelate manifestari de pretuire a memoriei sale- editarea cartilor sale, organizarea maratonului de lectura Wass Albert, instituirea premiului Wass Albert si acordarea lui autoritatilor locale care actioneaza pentru obtinerea autonomiei pe criterii etnice – toate acestea, in dispretul legislatiei romanesti si a sensibilitatilor populatiei majoritare).

Cercetarile intreprinse in zona au evidentiat faptul ca in presa de limba maghiara, din judetele Covasna si Harghita, indeosebi, controlul „comunitatii” este total. In numele si pe altarul „intereselor comunitatii maghiare” redactiile publica doar materialele care se inscriu in politica redactionala cu puternice accente etnocentriste.

Permanent agresata de acest tip de propaganda, in randul comunitatii maghiare se genereaza un fenomen de anomie. Intreg sistemul de valori, conceptii si standarde sociale se prabusesc brusc, prin atacul repetat asupra regulilor morale si juridice statuate, dand nastere acestui fenomen care se resimte la nivelul omului obisnuit prin aparitia si accentuarea unui sentiment de insecuritate difuza, de teama permanenta, care genereaza suspiciunea reciproca ce poate duce la actiuni revendicative pe criterii etnice.

Desi publicul tinta al materialelor de presa prezentate il constituie, in principal cititorii si ascultatorii de limba maghiara, consideram ca mesajele transmise trebuie receptionate si de catre romani, de la omul simplu la Presedintele tarii.

Articol aparut in Revista „Transilvania”, Sibiu, Nr. 9/ 2005.