Jurnalism
Internetul si presaInternetul si presa Daca secolul XX se spune pe drept cuvant ca a apartinut tehnologizarii culminand in ultimii ani cu informatizare si dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite calculatoarele, secolul viitor se spune ca va fi al comunicatiilor. Daca la inceput au fost semnalele morse, telegraful apoi telefonul care a revolutionat comunicatiile lucrurile au evoluat puternic la sfarsitul acestui secol culminand in zilele noastre cu un nou si puternic concept numit Internet. Ce este internetul, o scurta istorie si cum functioneaza voi explica in urmatoarele randuri. Numit si reteaua retelelor, Internetul isi are originea in ARPANET[1] si in NSFNET[2]. Internetul este mai mult decat o suma de conexiuni, desigur nimeni nu a prevazut cum aceasta trecere de la o retea militara la una publica si comerciala ne va afecta felul in care gandim despre informatie si comunicare. In perioada anilor 60 Departamentul de Aparare a Statelor Unite avea nevoie de o retea de comunicare in cazul unui atac nuclear. RAND o corporatie militara a propus centralizarea comunicatiilor intr-o retea. Aceasta retea continea noduri capabile sa transmita si sa primeasca mesaje. Fiecare nod isi avea propria adresa astfel incat mesajul putea fi transmis cu un anumit nod. Departamentul Apararii pentru Proiecte Avansate (The Defense Departments Advanced Research Projects Agency ) cunoscut sub numele de ARPA sau DARPA a decis sa extinda aceasta retea. In 1969 primul „Interface Message Processor”, predecesorul router-ului de azi a fost instalat la UCLA (University of California in Los Angeles) incat ARPANET-ul a inceput sa se extinda. ARPANETUL include cateva servicii care sunt si azi foarte importante in Internetul de azi,cum ar fi FTP-ul (File Transfer Protocol), remote login (TELNET) si E-mail (electronic mail). In timp ce ARPANET-ul incepe sa creasca, companii ca Xerox dezvolta tehnologia retelelor locale (LAN). Reteaua cu cel mai mult impact a fost Ethernet-ul, retea ce permitea conectarea mai multor calculatoare impreuna. Prima versiune avea teoretic o rata de transfer de 3 Mbps si mai tarziu 10 Mbps. Cercetatorii de la ARPANET au inceput sa creada ca ar fi folositor sa conecteze LAN-urile la ARPANET. Pentru a putea realiza acest lucru a fost dezvoltat un protocol pentru a putea conecta tipuri diferite de echipamente. Astfel TCP-ul (Transmission Control Protocol) si Internet Protocol (IP). In 1983 cresterea Internetului a fost impulsionata de aparitia versiunii 4.2 BSD de UNIX care continea si protocolul TCP/IP. Pentru a intelege cum functioneaza Internetul, trebuie sa intelegem ca Internetul nu este o entitate omogena. Intr-adevar este un mare miracol ca totusi functioneaza. Internetul are o structura, astfel incat daca vrei sa trimiti un E-mail la calculatorul vecinului mesajul trebuie sa strabata sute de mile. Mai mult chiar, masinile care sunt conectate nu au fost construite sa comunice direct intre ele. Si totusi Internetul functioneaza. Punctul de inceput pentru toti pe Internet este ISP-ul (Internet Service Provider ). Un ISP poate fi comercial sau o scoala sau un colegiu, universitate, etc. Unii utilizatori pot fi conectati in LAN, altii pot avea acces la Internet folosind un modem si o conexiune PPP sau SLIP. Toate ISP-urile sunt conectate la Internet prin alte ISP-uri. La cel mai de jos nivel un ISP local este conectat cu un alt ISP local. Urmatorul nivel este reprezentat de ISP-urile care fac legatura cu alte ISP-uri din exterior. Cum cererile isi gasesc calea catre un site si cum informatia isi gaseste calea, este determinat de doua lucruri :routerele si protocoalele TCP/IP. Routerele (uneori numite si gateway) sunt asemanatoare cu operatorii telefonici. Ei conecteaza retelele intre ele si au tabele de routeri pentru a determina cum circula informatia din si spre Internet. Routerele au un IP pentru fiecare legatura, de exemplu un router care are o conexiune PPP si doua conexiuni ETHERNET ar trebui sa aiba 3 IP-uri. Secretul care face Internetul sa mearga este protocolul TCP/IP. IP este componenta care muta pachetele de date catre un nod al retelei catre altul. TCP este componenta care verifica daca datele au ajuns unde trebuie. IP este un numar unic pentru fiecare calculator. Exista trei clase de IP-uri. Clasa A foloseste primul numar pentru a identifica reteaua si ultimele 3 numere pentru a identifica calculatorul. Clasa B foloseste primele doua numere pentru a identifica reteaua si ultimele doua numere pentru a identifica calculatorul. Clasa C (cel mai des folosita) foloseste primele 3 numere pentru a identifica reteaua si doar ultimul numar pentru a identifica calculatorul. Clasa IP-ului este strans legata de numarul de calculatoare din retea. Dar pentru ca este mai usor de tinut minte un nume decat un numar Internetul foloseste si un Domain Name. Daca routerul este operatorul pe Internet, atunci Domain Name Service (DNS) este cartea de telefon.
2. 1. SLIP and PPP Cele mai folosite metode de a te conecta la Internet folosind un modem sant Serial Line Interface Protocol (SLIP) si Poit to Point Protocol (PPP). Daca ISP-ul permite folosirea SLIP si PPP alegeti PPP pentru ca este mai rapid si mai sigur. SLIP nu face corectie dar este mai usor de configurat decat conexiunea PPP. Pentru a folosi una din aceste metode de acces, ISP trebuie sa va ofere acest serviciu. De asemenea trebuie sa aveti un software care suporta SPLIP/PPP. 2. 2. Conectarea la internet cu ajutorul modemului Cea mai comuna metoda de a te conecta la Internet este folosirea unui modem legat la o linie telefonica. Modem-ul (Modulator/Demodulator) este necesar pentru a converti semnalele digitale din calculator in semnale analogice pentru a putea fi transmise pe o linie telefonica obisnuita,si invers. Modem-urile sant disponibile in versiune externa si in versiune interna. Modem-urile externe au propria carcasa,sursa de tensiune separata si se conecteaza cu calculatorul prin cablu serial. Modem-urile interne se conecteaza la un slot in calculator si folosesc sursa calculatorului. Alegerea modem-ului tine mai mult de gust decat de performanta. Modem-urile interne sant mai ieftine decat cele externe. Modem-urile externe au un display care furnizeaza diverse informatii si pot fi miscate usor la alt calculator. 2. 3. WWW-ul World Wide Web (cunoscut si sub numele de WWW, W3, sau simplu Web) a facut ca accesul pe Internet la o informatie pentru o persoana obisnuita sa fie mult mai usor. WWW-ul este serviciul Internet care s-a dezvoltat cel mai mult in ultimii ani (si care este si cel mai utilizat). Pe Web poti gasi informatii privitoare la o reteta culinara sau cum sa-ti faci o bomba termonucleara, practic toate cunostintele omenirii sint adunate acolo. Strict vorbind WWW-ul este un sistem pentru accesul la hypertext pe Internet .Este facut din documente, imagine, sunete si link-uri catre alte documente sau servere. Un document Web poate contine si linkuri catre alte servicii cum ar fi FTP, Gopher, Archie, Telnet, etc. un mod mai bun de a privi Internetul este sa-l vezi interactiv, sa aiba o interfata grafica, sa fie usor de folosit. Poti cauta informatii despre orice subiect, de la gatitul prajiturilor pana la .Poti afla informatii despre ultimile cercetari in domeniul inteligentei artificiale sau sa citesti ziarul preferat. Mai mult chiar, pentru a accesa aceste informatii nu trebuie sa stii comenzi sau coduri speciale, doar un simplu click pentru a accessa informatia respectiva. Cum a aparut WWW-ul a aparut in 1989 ca initiativa a CERN (European Laboratory for Particle Physics). Tim Berners-Lee a propus un protocol care sa fie folosit pentru distribuirea informatiilor in domeniul fizicii pe Internet,protocol ce va fi adoptat si de alte organizatii. 2. 4. HTTP-ulCel mai important motiv pentru care WWW poate functiona pe diferite tipuri de calculatoare este Hypertext Transfer Protocol (HTTP). HTTP-ul este setul standard de comenzi ce permite comunicarea pe Internet. Fara HTTP browserul pe care il folosesti nu ar sti daca informatia care a venit este HTML sau un document,un program sau un mediu VRML.2. 5. Problemele jurnalismului online Cea mai problematica sursa de venituri este cea asociata publicatiilor online. Majoritatea ziarelor si revistelor au site-uri ce cuprind in general intreg continutul publicatiei aparut in forma tiparita si adauga si alte lucruri cum ar fi link-uri, posibilitati de cautare in arhiva si materiale suplimentare care nu au fost publicate pe hartie. Unele site-uri de ziare sunt foarte cuprinzatoare, foarte functionale si cu un numar de vizitatori care depaseste de multe ori numarul cititorilor variantelor tiparite. Desi multe site-uri contribuie semnificativ la cresterea vizibilitatii lor se intampla sa se confrunte cu o problema si anume cultura internetului le ingreuneaza sarcina de a stabili un mecanism de plata care sa acopere costurile realizarii lor, fara sa mai vorbim in transformarea lor intr-o sursa de profit. Variantele electronice ale ziarelor, si cu atat mai mult ale revistelor, sunt finantate efectiv din banii proveniti din vanzarea versiunilor tiparite si in afara de venitul minimal din vanzarea de spatiu pentru reclame. Ele sunt mai degraba o sursa de pierderi decat de castig. Au existat multe incercari de a infiinta plata pentru accesul la ziare online, dar acestea au esuat, chiar si in sfera publicatiilor specializate cu ar fi ziarele financiare, unde era de asteptat sa functioneze. Multe publicatii continua sa apara online, probabil pentru ca nu au de ales. Dar pana cand nu este pus la punct un sistem de acces online cu plata pe care sa il accepte si utilizatorii, site-urile ziarelor si revistelor costa mai mult decat acestea isi pot permite. [1] ARPANET - Advanced Research Projects Agency Network [2] NSFNET - National Science Foundation Network
|