Introducere in sistemul mass-media - rolul presei in societate: tipuri/modele de presa

Introducere in sistemul mass-media(Curs)

Rolul presei in societate: tipuri/modele de presa

Dupa descoperirea tiparului, o data cu apariția de noi clase sociale interesate sa participe la gestionarea, la dezvoltarea ideilor și la accesul la informații, acest domeniu al presei se dezvolta intr-un ritm extrem de accelerat. Tipografiile incep sa tipareasca biblii, texte de legi, acte de cancelarie, carți, reviste, ziare(1700-1800). Aceasta explozie de produse lanseaza și o intrebare: ”trebuie oare statul sa stapaneasca aceste mijloace? pot fi ele instrumente semiindependente, supuse doar unui control din partea statului, sau pot fi accesibile oricarei persoane care dorește sa se implice in acest sistem? ”

Dupa aceasta perspectiva a raportului dintre stat și mijloacele mass-media, s-au structurat in timp 4 modele:

Modelul autoritarist

In ordinea evoluției istorice a mass-mediei, acest model reprezinta prima concretizare filozofica și instituționala a relației dintre stat și presa, prima incercare de a defini misiunea sociala a presei.

La inceputul secolului al XVII-lea, atunci cand imprimatele ocazionale, numite ”feuilles volante” in Franța, in Italia ”Gazzette” și ”Zeitung” in Germania, erau tiparite cu ocazia unor evenimente mai deosebite, dar incep sa capete o anumita periodicitate: lunara, saptamanala ; prilej cu care, monarhiile vremii au perceput aceste mijloace de informare ca pe o amenințare directa. Ca urmare, in Franța, la 1631, un Periodic național ” Les nouvelles ordinaires de Vondroit”, a fost asimilat de catre ziarul curții regale. In Anglia și Germania, monarhiile au trecut la un control extrem de riguros asupra acestor organisme de presa: un control financiar și un control asupra conținutului.

Din perspectiva acestei filosofii autoritariste, indivizii trebuie sa se supuna autoritaților superioare: regalitatea, biserica și statul. Aceste instituții de presa trebuie sa sprijine aceste 3 Instanțe. Desigur, aceasta logica intra in contradicție cu legile economice și cu libertatea presei. Organismele de presa trebuie sa prezinte strategia lor generala autoritaților și sa le promoveze interesele.

Deci : sistemele autoritariste au utilizat 2 mijloace pentru a influența presa:

a)     Privilegiile – au vizat subordonarea presei prin asigurarea unor scutiri de taxe și impozite, atribuirea mai rapida a dreptului la publicare, acordarea de favoruri liderilor sau ziariștilor, care promovau interesele puterii.

b)     Restricțiile – au cunoscut o paleta extrem de bogata și au vizat accesul la licența, la resurse, la distribuție, la informație și la public. La 1692, Parlamentul Britanic adopta ”Actul de Licența„, document prin care se stabilea ca nicio publicație nu poate fi creata fara o autorizație oficiala. Aceeași situație o gasim in Franța și Rusia, unde dreptul de a imprima era acordat doar de catre rege. Se folosea astfel o parghie juridica și nu economica. Puterea selecteaza doar pe unii care sunt fideli pentru a reuși sa inființeze o instituție de presa. Erau reprezentate de fixarea unor impozite sau a unor prețuri mari de distribuție. In Anglia, la 1772, se acorda dreptul de timbru, care presupunea o taxa pentru fiecare ziar, care se marea periodic. Acest factor a dus la creșterea prețurilor și la limitarea posibilitaților de cumparare a ziarelor. Astfel se reduce numarul de publicații și se realizeaza un control asupra instituțiilor de presa. Sistemele autoritariste folosesc un ansamblu de legi și reglementari pentru a influența activitatea presei. Cele mai eficiente: legile referitoare la tradare. Aceste acuzații trebuiau validate juridic prin procese care erau lente și anevoioase, deci puterea, prin amenințari și harțuiri juridice incerca sa limiteze libertatea de acțiune a presei

Proiect: Istoria cinematografului - pe ani Referat: Generatia asteptata - IIFF Anonimul - film

1719 – ”Daily Post” publica in foileton fragmente din romanul lui Defoe ”R.Crusoe”

Presa in SUA (1690-1830)

Primul ziar american – 1690, la Dosten – ”The Public Occurence” – apare un singur numar

1704 – John Cambell scoate ”The Boston News Letter”

1728 – Benjamin Franklin scoate la Philadelphia ”Pensilvanian Gazette”

Aceste ziare aproape copiau modelul ziarelor engleze, dar aparau intr-un tiraj foarte slab intre 35 și 45 de exemplare. 2 gazete: ”Boston Gazette” și ”Pensilvania Magazine” au provocat in 1776 cea mai dura revolta sociala .

Primele cotidiene americane sunt ”Pensylvania Packet” și ”American Daily Advertiser”. Acestea apar in jurul anului 1780.

1791 Contituția americana introduce un amendament legat de presa ”Congresul nu va elabora nicio lege restrictiva a libertații de cuvant sau presa”

Presa in Franța (1653-1788)

Vechiul regim francez a interzis presei de a trata subiecte politice, lasand acestea doar in ziarele oficiale. De aceea presa franceza a avut la inceput mai mult un caracter de evaziune și mai puțin de presa de actualitate. 3 ziare se afirma incepand cu anul 1660:

”Gazette” devine și ziarul oficial al Ministerului de Externe francez cu un nou titlu ”Gazzete de France”, cu un tiraj substanțial (4500-7500 exemplare)

”Journal de savants” (1665) trece sub egida Academiei de Științe și aici se publica i

Modelul totalitar-comunist:

In 1920, cand a depus o cerere pentru primirea in Partidul Bolșevic, valdimir Ilich Lenin, la rubrica ce privea profesia, el a scris : ”ziarist”. El este personajul politic care a pus bazele noilor forme de cenzurare a presei. Din perspectiva comunismului, presa nu este altceva decat o arma a puterii politice, care are misiuni și sarcini precise : educarea maselor in spiritul ideilor Marxist-Leniniste, mobilizarea lor pentru indeplinirea unor obiective politice și economice, precum combaterea dujmanilor politici, preamarirea realizarilor regimului comunist.

”Rolul ziarului nu se reduce la difuzarea ideilor, la educarea politica sau la recrutarea de aliați politici; ziarul nu e doar un agitator colectiv, el este și un coorganizator colectiv” (Lenin) . In consecința, presa este conceputa ca o forma de exercitare și de legitimare a puterii, ca un instrument al propagandei, menit sa modeleze gandirea și comportamentul indivizilor, ca un loc al prezentarii mitologizate a superioritații regimurilor comuniste și al conducatorului suprem.

Realizarea unor asemenea obiective nu era posibila fara obținerea controlului total asupra sistemului mass-media. Stapanirea tuturor resurselor implicate in producția de publicațiiși programe audio-vizuale. Regimul totalitar-comunist se caracterizeaza prin distribuția centralizata a resurselor. Aparatul central de partid fixeaza resursele pentru fiecare organism de presa. Cotele de hartie sunt fixate prin planurile anuale care limiteaza producția de ziare și reviste la tirajele stabilite de putere. Numarul de frecvențe și ore de program sunt atribuite cu strictețe

Modelul liberal

Modelul interesului public