Filosofia limbajului mediatic – subiecte examen

FILOSOFIA LIMBAJULUI MEDIATIC – SUBIECTE EXAMEN

an II, semestrul II

1. Mass-media contribuie la fixarea cadrului de referinta dincolo de care nu este posibila vreo dezbatere, definind formularea

a. temelor  

b. cerintelor publicitarilor

c. cerintelor publicului tinta

d. obiectivelor

a, d

2. Mijloacele de comunicare in masa pot impune pe ordinea de zi anumite subiecte, generand , iar alteori pot conferi amploare dezbaterii, favorizand .

a. conformism; disputa neargumentata

b. conformism; pluralismul opiniilor

c. haos; pluralismul opiniilor

d. haos; disputa neargumentata

b

3. Actualitatea se circumscrie subiectelor pe care le trateaza jurnalistii, intrucat acestia si tot ceea ce merita a fi adus sau nu la cunostinta publicului.

a. stabilesc

b. nuanteaza

c. identifica

d. delimiteaza

c, d

4. Mijloacele de comunicare in masa au fost percepute sistematic ca instrumente ce favorizeaza culturii din moment ce difuzeaza pe scara larga produse ce trebuie sa ajunga la un numar mare de utilizatori.

a. diluarea

b. supralicitarea

c. promovarea

d. subminarea

a

5. Cultura este dependenta de asocieri probabile care exista intre variatele elemente ale cunoasterii, fiind asimilata unei necontenite dinamici si evoluand in functie de si de .

a. schimbarile tehnologice

b. calitatea receptorilor

c. numarul receptorilor

d. modurile de difuzare

a, d

6. Modalitatile de interpretare ale receptorului variaza in functie de si de , dar si potrivit dispozitivelor create de mass-media.

a. dispozitiile fiecarei persoane

b. intervalul orar

c. inegalitatile culturale si sociale

d. rating

a, c

7. Identitatea sociala este rezultatul unei constructii neintrerupte, o anumita negociere intre identitatea  si identitatea .

a. reala

b. nationala

c. cosmopolita

d. virtuala

a, d

8. Cunoasterea sferei subiective a jurnalistilor porneste de la principiul ca modul in care se percep acestia este un aspect relevant al comportamentului lor profesional, ce se observa, in intensitati distincte, si in continutul informatiilor si .

a. importante

b. produse

c. irelevante

d. difuzate

b, d

9. Analiza sferei organizationale se plaseaza la intersectia sociologiei mass-media cu sociologia muncii, constand in , , precum si in .

a. intelegerea modului in care se stabilesc relatiile de munca in interiorul unei entitati media

b. determinarea calitatii stirilor

c. alcatuirea strategiei editoriale

d. observarea marjei de manevra de care dispune fiecare jurnalist in raport cu organizarea interna si fata de constrangerile externe (presiunea publicitarilor, influenta surselor de informatii s.a.)

e. evaluarea importantei concurentei si intelegerea efectelor rutinei profesionale asupra realizarii informatiei

a, d, e

10. , si constituie perspective indispensabile pentru sesizarea mecanismelor care guverneaza interdependenta dintre surse si jurnalisti.

a. identificarea modului in care este rafinata informatia de catre surse

b. atitudinea publicului tinta

c. sesizarea felului cum se mobilizeaza sursele

d. identificarea resurselor de care dispun sursele

e. atitudinea publicitarilor

a, c, d

11. Domnia vitezei determina derapaje, incurajeaza difuzarea de informatii neverificate din pricina si a .

a. agentiilor de stiri

b. televiziunii generaliste

c. absentei analizei

d. unei precipitari excesive

c, d

12. Televiziunea promoveaza continutul, acordand prioritate ofertei (publicul se afla in pozitia unui telespectator subordonat mesajului mediatic, iar moderatorul este doar un intermediar).

a. relationala

b. mesager

c. de nisa

d. generalista

b

13. Televiziunea concepe programele cu scopul de a obtine adeziunea afectiva a publicului, atasamentul fata de postul de televiziune respectiv si fata de prezentatorii acestuia (publicul este integrat in emisiune, fiind prezent in platou, iar moderatorul are un rol central).

a. mesager

b. profilata pe entertainment

c. profilata pe documentare

d. relationala

d

14. O buna parte din ceea ce inregistreaza cultura umana este si .

a. interpretarea experientei

b. conferirea de semnificatii

c. stabilirea unor repere factuale

d. fixarea unor repere contrafactuale

a, b

15. Cunoasterea sociala este influentata de pozitia sociala si implica o variatie a , a si a .

a. ceea ce este acceptabil sau considerat just

b. normelor si valorilor

c. termenilor utilizati

d. sentimentului de identitate sau apartenenta

e. instrumentelor intrebuintate

a, b, d

16. Spre a impartasi ceva celor din jur putem recurge la , a caror alegere este conditionata de limbajul in care se realizeaza comunicarea.

a. e-mail-uri

b. gesturi

c. sms-uri

d. coduri

d

17. unui termen vizeaza ansamblul criteriilor de definire a termenului.

a. intensiunea

b. semnificatia

c. analizarea

d. extensiunea

a

18. unui termen priveste clasa de aspecte careia termenul i se aplica.

a. cuantificarea

b. extensiunea

c. intensiunea

d. segmentarea

b

19. Comunicarea implica interdependenta dintre finalitatea si mijloacele comunicarii, dintre pragmatica si semantica.

a. scrisa

b. vizuala

c. persuasiva

d. non-verbala

c

20. Manipularea implica abaterea de la semnificatia curenta cu scopul de a impune un punct de vedere sau de a exclude un altul.

a. denotativa

b. simbolica

c. conotativa

d. vizuala

a

21. Eficacitatea unei strategii nu poate fi analizata in afara unei viziuni asupra raporturilor dintre limbaj si gandire.

a. semiotice

b. sintactice

c. pragmatice

d. semantice

d

22. Analiza poate fi considerata drept un sistem de decodare a mesajelor, fiind o modalitate de abordare a textelor pe baza unui sistem prestabilit de interpretare.

a. lingvistica

b. semiotica

c. de continut

d. semantica

c

23. Cele mai relevante variante de analiza semantica sunt:

a. abstractizarea

b. generalizarea

c. studierea tendintei evolutive

d. analiza contingentei

e. analiza performantei

c, d, e

24. Mutatia influenteaza, sincronic si globalizant, tehnologiile si media, economia si cultura, consumul si estetica.

a. hipermoderna

b. premoderna

c. postmoderna

d. moderna

a

25. Raporturile noastre cu lumea sunt mediatizate prin interfete cu ajutorul carora converg variate .

a. surse de informare credibile

b. interese editoriale

c. strategii de politica editoriala

d. ecrane electronice

d

26. Daca in societatile traditionale ordinea rezultata functioneaza in registrul permanentei si al reproducerii identice a trecutului, in societatile actuale au luat fiinta si tranzitorii.

a. coduri

b. produse

c. analize

LUCRARE: Cinematograful danez LUCRARE: Lista Filmelor Romanesti din Toate Timpurile

d. reglementari

a, b

27. Noua modernitate afecteaza , si .

a. calitatea produselor media

b. ordinea democratic-individualista

c. dinamica pietei

d. politicile editoriale

e. dinamica tehnostiintei

b, c, e

28. Societatea se caracterizeaza printr-o proliferare a fenomenelor hiperbolice.

a. moderna

b. premoderna

c. hipermoderna

d. postmoderna

c

29. Imaginea-exces apare ca efect al noilor tehnologii: este concretizarea imaginii-exces luate ca atare.

a. televiziunea

b. publicitatea

c. realitatea virtuala

d. rating-ul

c

30. Vertijul hipermodern se deruleaza in iluzia desavarsita creata de .

a. reclame

b. emisiunile interactive

c. entertainment

d. realitatea virtuala

d

31. Telespectatorul a devenit un hiperconsumator care nu suporta si .

a. emisiunile politice

b. timpii morti

c. ragazul asteptarii

d. reclamele

b, c

32. Imaginea-viteza are rolul unui drog si .

a. terapeutic

b. hipnotic

c. paralizant

d. exaltant

b, d

33. Imaginea-exces ilustreaza situatia unei societati in care indivizii sunt victimele unui univers destructurat, care se sprijina pe … si … demultiplicate.

a. nuantari

b. exagerari

c. libertati

d. stimulari

c, d

34. Pentru a face obiectul unei comunicari sau spre a fi puse laolalta, orice realitate … trebuie sa fie comprehensibila din perspectiva sociala.

a. teoretica

b. experimentata

c. factuala

d. contrafactuala

b

35. Orice realitate sociala este investita cu semnificatii de colectivitatea in care se actualizeaza, demers ce se realizeaza prin recurgerea la scheme normative de , de , de si de a aspectelor vietii sociale care compun cultura colectivitatii.

a. expresie, reprezentare

b. expresie, mediere

c. evaluare, nuantare

d. interpretare, evaluare

a, d

36. Descifrat prin grila de interpretare culturala particulara pe care fiecare societate i-o aplica, sensul oricarei realitati umane este variabil de la o societate la alta, dar si de la un grup sau de la un individ la altul in interiorul aceleiasi comunitati (nicio colectivitate nu este … si …).

a. omogena

b. dinamica

c. consensuala

d. statica

a, c

37. Dintre toate realitatile vietii unei societati, cele mai anevoioase de calificat sunt cele care au un raport cu sistemul de relatii de putere instituit in fiecare colectivitate spre a-si asigura … si … globale.

a. reprezentarea

b. consistenta

c. omogenitatea

d. regularizarea

a, d

38. Politicile de comunicare militara furnizeaza adesea demonstratii exemplare ale efectelor de realitate create artificial prin strategii metodice de manipulare a informatiei livrate mass-media in vederea … .

a. identificarii publicului tinta

b. cresterii rating-ului

c. controlarii mesajelor difuzate prin acestea

d. dezvoltarii unor politici editoriale coerente

c

39. Strategiile de manipulare cu impact relevant asupra evolutiei conflictului combina trei procedee fundamentale: , si .

a. supra-informarea

b. informarea selectiva

c. sub-informarea

d. informarea nuantata

e. dezinformarea

a, c, e

40. Substituind limbajul imaginilor celui al simbolurilor, televiziunea se adreseaza mai intai … si … .

a. persoanelor casnice

b. imaginarului

c. afectivului

d. publicitarilor

b, c

41. Fuzionand toate etapele reprezentarii simbolice ale realului diferit, televiziunea privilegiaza … si… , precum si …, suprimand clivajul semiotic referitor la distanta (diferenta dintre real si inregistrarea/ reprezentarea sa).

a. comuniunea

b. conflictul

c. senzatia la cald asupra informatiei

d. publicitatea

e. reflectarea lucida

a, c, e

42. Prima caracteristica a comunicarii televizuale tine de suportul sau tehnic, care asigura … si …, dar care interpune un intermediar (media) intre emitatorul si receptorul acestora.

a. libertatea de informare

b. transmiterea instantanee

c. o finantare corespunzatoare

d. difuzarea masiva a imaginilor

b, d

43. … si … ofertei de programe televizuale legate de dezvoltarea canalelor (generalist sau tematic) sunt insotite de o schimbare notabila a practicilor receptorilor care, din consumatori captivi, tind sa devina utilizatori activi.

a. multiplicarea

b. diversificarea

c. diluarea

d. consolidarea

a, b

44. Telespectatorul este nu doar …, … si … programelor televizuale, ci mai curand referentul lor central.

a. co-producatorul

b. finantatorul

c. producatorul

d. actorul

e. evaluatorul

a, d, e

45. Discursul autorizat al detinatorilor legitimi de cunostinte face loc conversatiei conviviale intre mediatori si invitatii lor, a caror notorietate este adesea .

a. irelevanta

b. pusa la indoiala

c. capitalul simbolic esential

d. supraevaluata

c

46. Adresarea, ca si audienta mesajelor pe care le vehiculeaza comunicarea televizuala, poate avea pertinenta de .

a. universalitate

b. credibilitate

c. unitate

d. originalitate

a

47. Mesajele televizuale care vizeaza un public de masa isi desprind, din suportul lor specific, , proprietatile originale care complica intelegerea lor.

a. sunetul

b. imaginea

c. publicitatea

d. realizatorii TV

b

48. Un efect relevant al globalizarii este dat de si pe care le genereaza si le dezvolta mijloacele de comunicare si de distribuire globalizate ale informatiei.

a. multiplicarea schimburilor

b. reducerea schimburilor

c. intrepatruderea pregnanta a constiintelor

d. individualizarea constiintelor

a, c

49. Identitatile se combina, devenind , si .

a. omogene

b. unitare

c. volatile

d. decompartimentate

e. caleidoscopice

c, d, e

50. Modelele de si de dau intaietate unor fluxuri disparate, unor procese de torpilare a identitatilor traditionale.

a. stabilitate

b. specificitate

c. particularizare

d. omogenitate

a, d

51. Noul raport fata de imagini indica trecerea de la un individualism disciplinar la unul de tip .

a. novator

b. marcat de subiectivism

c. expresiv

d. reductionist

c

52. si au fost inlocuite de stimularile audiovizuale dispersate.

a. sectorizarea sintetica

b. continutul premium

c. controlul panoptic

d. sectorizarea analitica

c, d

53. Avantul culturii divertismentului a condus la spulberarea disciplinei sensului in avantajul (o retea multidirectionala in care telespectatorul se pierde intr-o retea de flash-uri discontinue si de impresii inlantuite).

a. indeterminarii revendicate

b. determinarii revendicate

c. indeterminarii nerevendicate

d. determinarii nerevendicate

a

54. Ecranul hipermodern amesteca .

a. publicitatea cu documentarele

b. sunetul cu imaginea

c. atipicul cu stereotipul

d. realitatea cu imaginatia

c

55. Societatea actuala se autoinvestigheaza asupra reperelor si a functionarii sale in vederea unei .

a. decriptari a realitatii sociale

b. consolidari a mecanismelor democratice

c. extinderi in spatiul virtual

d. autoedificari elaborate, sistematic generalizate

d

56. conduce la prabusirea vechii puteri organizatoare a institutiilor colective.

a. Individualizarea galopanta

b. Internetul

c. Televiziunea

d. Presa scrisa

a

57. Hipermodernitatea apare ca o perioada a , a si a .

a. pluralizarii modelelor

b. regresului cunoasterii

c. cautarii identitare

d. mediocritatii generalizate

e. autoreflexivitatii generalizate

a, c, e

58. se impune ca referinta majora intr-o epoca ultraindividualista.

a. radioul public

b. cultura media

c. entertainment-ul

d. politica editoriala

b

59. Granita dintre adevar si subiectivitate, intre realitate si reprezentarea ei devine .

a. bine delimitata

b. fragila

c. slab conturata

d. imprevizibila

b

60. Societatea este marcata de categoria temporala a prezentului.

a. moderna

b. premoderna

c. hipermoderna

d. postmoderna

c

61. Viata cotidiana este remodelata de normele .

a. autenticitatii

b. inautenticitatii

c. rigurozitatii

d. instantaneitatii

d

62. Intr-o societate fragmentata si haotica, cerinta identitara trece prin si prin .

a. subminarea dreptului la diferenta

b. negarea originilor

c. afirmarea dreptului la diferenta

d. cautarea originilor

c, d

63. Principiile organizatoare ale epocii hipermoderne (tehnostiinta, cererea si oferta, democratia, individul) sunt logici socioglobale care structureaza destinul societatilor .

a. inchise

b. moderne

c. postmoderne

d. deschise

d

64. , si alcatuiesc noul orizont al lumii.

a. declasarea

b. afilierea

c. calificarea

d. descalificarea

e. dezafilierea

a, d, e

65. coincide cu suveranitatea triumfala a subiectului si cu destructurarea anomica a legaturilor sociale.

a. neoindividualismul

b. democratia

c. liberalismul

d. pluripartitismul

a

66. Odata cu individualizarea extrema a lumii se accentueaza distantarea fata de .

a. realitatea sociala

b. sine

c. credinta

d. ordinea sociala

b

67. Programele televiziunilor deverseaza un val crescand si cvasipermanent de .

a. emisiuni interactive

b. reclame

c. violenta

d. imagini

d

68. a contribuit la dezvoltarea unei noi retorici a imaginilor.

a. presa scrisa

b. televiziunea

c. radioul

d. internetul

b

69. Telerealitatea este minimalista si realista, pozitionandu-se pe terenul , al si al .

a. inautenticitatii

b. autenticitatii

c. intimitații

d. directului

e. lipsei de intimitate

b, c, d

70. Realitatea se fictionalizeaza prin intermediul unui dispozitiv scenic care impinge cu o treapta mai sus fictiunea, integrand in ea realitatea personajelor, care determina o incertitudine in privinta realitatii, dublata de .

a. interesul publicului tinta

b. cerintele publicitarilor

c. o hiperrealitate mediatica

d. presiunea politica

c

71. Televiziunea apare ca vector primordial al .

a. starificarii

b. dinamicii sociale

c. interesului telespectatorilor

d. calitatii emisiunilor

a

72. Televiziunea hipermoderna incearca sa remodeleze si oamenilor obisnuiti.

a. infatisarea

b. viata

c. preocuparile

d. interesele

a, b

73.  exhiba operatiunile de interventie, considerandu-le instrumente de captare a publicului.

a. radioul public

b. presa scrisa

c. televiziunea

d. internetul

c

74. Apare o evidenta estetica a retransmisiunii bazate pe logici de , de si de , vizand suscitarea emotiei si atragerea unui public numeros.

a. culturalizare

b. spectacularizare

c. dramatizare

d. starizare

e. educare

b, c, d

75. Informatia se construieste in vederea si a .

a. divertismentului

b. educarii

c. mobilizarii afective a publicului

d. culturalizarii

a, c

76. Cea mai buna modalitate de abordare a realitatii transformarilor ce influenteaza spatiul public este articularea si .

a. unei strategii de manipulare

b. a repertoriilor discursului privat

c. unei cartografii a site-urilor

d. a repertoriilor discursului public

c, d

77. Odata cu erodarea discursului politic traditional, noile forme de interventie a oamenilor de rand au aparut initial .

a. in presa scrisa

b. la televiziune

c. la radio

d. pe internet

b

78. Noile tehnici de comunicare aduc si in alertarea opiniei nationale sau internationale.

a. lentoare

b. fluiditate

c. scurtcircuitare

d. rapiditate

b, d

79. Se apeleaza la limbajul spre a reformula problemele si a sugera noi interpretari, de unde o mai buna intelegere a lumii in care traim.

a. expertilor

b. oamenilor obisnuiti

c. prezentatorilor radio-TV

d. reporterilor

a

80. Registrul in care se exprima intelectualii mediatici este cel al seducerii unui public cat mai , printr-o retorica adaptata formatului televizual.

a. extins

b. bine pregatit

c. slab pregatit

d. nemultumit

a

81. Deoarece sunt perceputi ca sau , discursul politicienilor cucereste greu publicul, iar de aici necesitatea primenirii sistematice a prestatiei mediatice.

a. redundanti

b. substantiali

c. interesanti

d. nesubstantiali

a, d

82. Se poate vorbi de o a spatiului public articulata intr-un mozaic de spatii publice relationate de medii de sociabilitate relativ etanse intre ele.

a. diluare

b. unificare

c. fragmentare

d. omogenizare

c

83. Mass-media devin treptat unicul etalon de legitimitate pentru si pentru .

a. toti actorii sociali

b. toate formele de exprimare

c. toti publicitarii

d. toate tipurile de emisiuni

a, b

84. Orice mesaj din imagini adresat unei mase de destinatari capata o pluralitate de semnificatii si de incarcaturi emotionale eterogene, repartizate prin publicul variat al receptorilor intr-o maniera .

a. diversa si usor previzibila

b. diversa si greu previzibila

c. unitara si usor previzibila

d. unitara si greu previzibila

b

85. Vizualul determina disiparea pe nesimtite a realului si oblitereaza simultan distanta simbolizanta dintre subiectul care priveste si obiectul pe care-l priveste, conditie a si a .

a. spectacolului

b. rating-ului

c. reprezentarii-interpretare a realului

d. publicitarilor

a, c

86. O data cu epoca videosferei, triumfa privirea economica ce induce un raport strict utilitar la imagine, reducand-o la functiile de stricta semnalizare a vizualului (care se impune spontan ca natural): , si .

a. veridicitate

b. identificare

c. relevanta

d. recunoastere

e. ghidare

b, d, e

87. Figuratiile realitatii produse si difuzate prin televiziune tind sa se impuna ca realitatea insasi: mistificare a contactului imediat si instantaneu cu universul sensibil redus la aparenta sa vizibila, imaginea lumii propusa de televiziune este oferita lumii in si in .

a. mod partial

b. mod trunchiat

c. adevarul sau

d. totalitatea sa

c, d

88. Fiecare mesaj, ambiguu din cauza polisemiei si a polivalentei afective, solicita din partea fiecarui receptor o operatie de decriptare interpretativa care comanda asimilarea sa, demers ce activeaza si specifice psihismului individual al telespectatorului.

a. imaginarul

b. superficialitatea

c. relevanta

d. afectivitatea

a, d

89. Televiziunea pe care fiecare spectator o primeste in intimitatea spatiului sau privat ii ofera acestuia o prezenta nemediata in lume, instantaneitatea si ubicuitatea directului fixand convingator si sa.

a. actualitatea

b. credibilitatea

c. autenticitatea

d. originalitatea

a, c

89. Telespectatorul selecteaza spontan din repertoriul disparat al imaginilor pe cele care sunt in afinitate sau intra in rezonanta cu universul sau psihosocial de sau de .

a. apartenenta

b. prestigiu

c. referinta

d. relevanta

a, c

90. Mesajele emise prin mediatorii profesioniști parvin destinatarilor lor dupa ce au fost si de mediatorii culturali ai identitatilor colective in care se recunosc, dupa normele si valorile acestora.

a. fixate

b. deturnate

c. filtrate

d. decodate

c, d

91. Toate reprezentarile comu­nicarii in termenii sistemelor sociale sau ale sistemelor sociale in termeni comunicationali depind de con­ceptul de

a. feedback

b. lead

c. feature

d. template

a

92. Modelul comunicational de tipul sistemului social poate fi aplicat in orice situatie in care exista o relatie stabila intre elementele constitutive (, si ).

a. transmitatori

b. imagini

c. receptori

d. sunete

e. contexte

93. Daca descoperim semnificatii in mediul inconjurator sau ne insusim semnificatiile intentionate (deliberat transmise de altii) se produce un transfer .

a. sintactic

b. semiotic

c. pragmatic

d. semantic

d

94. Procesele de comunicare, fie ca le privim ca pe o transmitere de mesaje sau ca pe o dobandire de informatie, variaza in privinta si lor.

a. intentiei

b. instrumentalitatii

c. calitatii

d. cantitatii

a, b

95. Comu­nicarea este atunci cand acte succesive de transmitere si receptare a mesajelor sunt relationate intr-o maniera determinista intre ele si cu contextul in care au loc.

a. dinamica

b. relevanta

c. sistematica

d. iluzorie

c

96. Fluxul comunicational este un factor important in si structurilor vietii sociale.

a. torpilarea

b. reconstituirea

c. interpretarea

d. ajustarea

b, c

97. Punerea in imagini a unei realitati tinde sa acrediteze spontan

a. iluzia unei reproduceri fidele a acesteia

b. relevanta ei pentru public

c. reproducerea fidela a acesteia

d. reproducerea deformata a acesteia

a

98. Media televizuale reprezinta realitatii pe care o pune in imagini, mai curand decat revelatorul sau.

a. partenerul

b. co-producatorul

c. consumatorul

d. cenzorul

b

99. Reteaua ecranica a devenit un instrument de si de . 

a. manipulare

b. consolidare a relatiilor interumane

c. comunicare

d. informare

c, d

100. Progresele tehnologice si aspiratiile individualiste spre expresie au determinat instaurarea unui tip de comunicare descentralizata, bazata pe si pe .

a. rigoare conceptuala

b. o entitate de control

c. interoperativitate

d. relationare in retea

c, d